1,881 matches
-
poate fi decât Dasein și trebuie să fie astfel: fiind, tocmai în acest chip, întru posibilitatea sa cea mai proprie: se pune pe sine în sens și pune orice altceva intră în orizontul său; punerea în sens fiind, pentru regulile analiticii existențiale, însăși constituirea ca ființare, ca ființă a ființării și chiar ca ființă. Necesitatea de față se exprimă, în ultimă instanță, ea însăși, ca o posibilitate (anume, posibilitatea faptului-de-a-fi ce constituie Dasein-ul); temeiul lor așa cum ilustrează fragmentul tocmai citat fiind
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea asigură fundamentarea existențială a enunțului, socotit el însuși un efect ontologic al "explicitării de ordinul înțelegerii".166 Dar despre această constituire va fi vorba mai cu seamă în partea a doua. În toate acestea observăm precomprehensiuni active în proiectul analiticii existențiale, dar și sensuri bine constituite prin chiar operațiile sale. Ultimul dintre acestea, anume sensul "logic" al constituirii Dasein-ului și a "lumii sale, trebuie încă întemeiat. Ceea ce ne-ar putea ajuta acum ține de o consecință a "logicității" constituirii Dasein-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deja, în proiectul unei analitici existențiale heideggeriene)167, și în Vom Wesen des Grundes / Despre esența temeiului (studiu publicat în 1929). Și cu toate că expresia nu apare ca atare în Sein und Zeit, constituirea sa de sens existențial intră în scenariul analiticii existențiale a Dasein-ului.168 În plus, Heidegger folosește sensul existențial al diferenței ontologice pentru a interpreta alte proiecte filosofice: unele vechi: presocratice, platonician, aristotelician, altele moderne, îndeosebi pe cel al lui Kant de "critică a rațiunii pure". Mizând pe actul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la statutul de procedeu fenomenologic, fie ridicată la rangul de cale alternativă la tehnica fenomenologică husserliană; aceasta i-ar da putința de a fi pusă la lucru și cu alt "material" tematic decât cel heideggerian sau cel presocratic (prezente în analitica existențială). Iar cea de-a doua, diferența ontologică, socotită dinspre actul-de-principiu formulat și comentat mai sus, trebuie interpretată și în limitele unei gândiri înțelegătoare care lucrează cu totul diferit față de "intelect" sau alte "facultăți" judicative, fapt care, de asemenea, deschide
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființare și ființă, doar produsul unei distincții operate de intelect (ens rationis)."169 Nu este întâmplătoare, cred, referirea lui Heidegger la aceste două "specii" ale nimicului (nihil negativum și ens rationis) prezente la Kant, în sistematica speciilor nimicului de la sfârșitul "Analiticii transcendentale" (Critica rațiunii pure); și nici aceea la intelect, înțeles ca facultate de operare a unor distincții, facultate care posedă drept forme a priori categoriile (cum se cunoaște, în număr de douăsprezece). Heidegger a încercat, precum se știe, o interpretare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de constitutivitatea sa temporală.170 Așa încât, conceptul diferenței ontologice se potrivește filosofiei kantiene luată prin această interpretare heideggeriană. Ultima observație este semnificativă în mod deosebit în contextul de față, căci ceea ce ne interesează acum este extensia operațională și tematică a analiticii existențiale heideggeriene la alte proiecte filosofice decât cel în care este realizat modelul ei ca atare. Ideea din urmă pune pe o cale de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
heideggeriene la alte proiecte filosofice decât cel în care este realizat modelul ei ca atare. Ideea din urmă pune pe o cale de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice anterioare analiticii existențiale heideggeriene, cum este cel kantian. Și tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de înțelegere și fenomenologia postheideggeriană (pe cea franceză din ultimele decenii, de exemplu), nu doar proiectele filosofice anterioare analiticii existențiale heideggeriene, cum este cel kantian. Și tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență, actul-de- principiu (logic) al unui tip de analitică, menține activă posibilitatea "naturală" de a constitui sensuri non-judicative, dar și pe aceea de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tocmai prin aceasta se poate întări dovada privind sensul constitutiv al operaționalității judicative pentru analitica existențială; însă într-un mod cu totul relativ. Scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență, actul-de- principiu (logic) al unui tip de analitică, menține activă posibilitatea "naturală" de a constitui sensuri non-judicative, dar și pe aceea de a suporta rosturi precomprehensive "tradiționale". Aplicațiile actului-de-principiu numit ne-ar putea însă indica, în mai mare măsură, atât poziția sa originară față de toate "factele" structurii Dasein-ului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
numit ne-ar putea însă indica, în mai mare măsură, atât poziția sa originară față de toate "factele" structurii Dasein-ului, cât și putința sa de a constitui gânduri și rostiri în registrul non-judicativului, valabile pentru anumite articulații ale proiectului heideggerian de analitică existențială a Dasein-ului. Prin acest din urmă fapt, actul- de-principiu nu-și contrazice propriul sens, acela "logic", ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de analitică existențială a Dasein-ului. Prin acest din urmă fapt, actul- de-principiu nu-și contrazice propriul sens, acela "logic", ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială nu constituie o probă radicală în favoarea ideii separației dintre această analitică și analitica judicativă; dimpotrivă, tocmai luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-și contrazice propriul sens, acela "logic", ci doar își "pune în evidență" puterea de a lumina însăilări de gând în orizont non-judicativ. Prezența sa activă în analitica existențială nu constituie o probă radicală în favoarea ideii separației dintre această analitică și analitica judicativă; dimpotrivă, tocmai luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
luarea în considerație a acestui act-de-principiu ne îngăduie să observăm implicările constitutive ale judicativului în construcția filosofică heideggeriană. Proiectul heideggerian, luat in extenso, are drept sens ultim, proclamat de însuși filosoful german, depășirea metafizicii. Dacă cele două modele de discurs analitica și dialectica -, proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea metafizicii înseamnă și depășirea spațiului de valabilitate necondiționată a judicativului constitutiv și al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și dialectica -, proprii dictaturii judicativului fiind, au pus în formă (oferind condiția formală de posibilitate) rostirea filosofică, al cărei nivel de excelență este chiar metafizica, atunci depășirea metafizicii înseamnă și depășirea spațiului de valabilitate necondiționată a judicativului constitutiv și al analiticii și dialecticii ca modele de discurs ale sale. Oricum, o bună susținere a ideii depășirii metafizicii poate fi obținută chiar prin interpretarea semnificațiilor solidificate ale unor temeiuri ale acestei idei într-un sens non-judicativ, ceea ce pare a intenționa Heidegger. Unul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
modificare în modalitatea interogării, modificare ce-și are locul în depășirea metafizicii."171 Toposul adevărului, potrivit metafizicii, este enunțul: de aici o anumită direcție de preluare tematică, prin interpretare, a adevărului. Dar aceasta rămâne mai degrabă o sarcină a interpretării analiticii existențiale decât o temă fundamentală a acesteia. Analitica existențială precum și proiectul de "critică" ce ar fi trebuit să o completeze sunt așezate foarte departe de nucleul normativ al dictaturii judicativului. Sensuri non-judicative clare sunt cuprinse însă într-un fel de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
locul în depășirea metafizicii."171 Toposul adevărului, potrivit metafizicii, este enunțul: de aici o anumită direcție de preluare tematică, prin interpretare, a adevărului. Dar aceasta rămâne mai degrabă o sarcină a interpretării analiticii existențiale decât o temă fundamentală a acesteia. Analitica existențială precum și proiectul de "critică" ce ar fi trebuit să o completeze sunt așezate foarte departe de nucleul normativ al dictaturii judicativului. Sensuri non-judicative clare sunt cuprinse însă într-un fel de "teorie a elementelor" Dasein-ului, construită după toate rigorile
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențială precum și proiectul de "critică" ce ar fi trebuit să o completeze sunt așezate foarte departe de nucleul normativ al dictaturii judicativului. Sensuri non-judicative clare sunt cuprinse însă într-un fel de "teorie a elementelor" Dasein-ului, construită după toate rigorile "analiticii" transcendentale (depărtată, totuși, în privința structurii, regulilor valabile în spațiul său, limbajului și elementelor sale "inteligibile", dar nu și în privința sensului său ultim, de analitica transcendentală kantiană). Și Heidegger pune la punct o metodologie a rostirii filosofice, cu certe intenții regulative
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clare sunt cuprinse însă într-un fel de "teorie a elementelor" Dasein-ului, construită după toate rigorile "analiticii" transcendentale (depărtată, totuși, în privința structurii, regulilor valabile în spațiul său, limbajului și elementelor sale "inteligibile", dar nu și în privința sensului său ultim, de analitica transcendentală kantiană). Și Heidegger pune la punct o metodologie a rostirii filosofice, cu certe intenții regulative și constitutive prin raportare la condițiile de acreditare a discursului de tip filosofic: la el, a discursului ce are drept miză depășirea metafizicii. Nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care pot fi luate, cumva, drept probe în susținerea ideii despre așezarea după coordonate judicativ-constitutive a ontologiei heideggeriene a umanului, sunt dublate de îndoieli și uimiri, așa încât opusul acestei evaluări este plauzibil. De asemenea, înseși temeiurile pe care se ridică analitica existențială a Dasein-ului, adică ontologia umanului, atât cât ea a fost edificată, țin balanța în echilibru: unele trag spre judicativul constitutiv: e vorba îndeosebi de temeiuri strict formale, altele către orizontul non-judicativului: anume acelea care fac cu putință însăși constituirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de el, ontologia fundamentală, care are drept scop refacerea stării de deschidere a Dasein-ului, a adevărului ființei acestuia. Poate de aici vine și motivația de a păstra într-un anume echilibru sensurile judicativ-constitutive și pe cele non-judicative. Potrivit proiectului său, analitica existențială nu este o "teorie"; ea nu explică anumite fapte prin altceva decât ele însele. Dimpotrivă, ea este, fenomenologic vorbind, o metodă de constituire a unor structuri existențiale care au în centru Dasein-ul (și îl au în centru pentru că acestea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
indice intenționalitatea Dasein-ului împlicată în propria sa constituire existențială. De aceea o descriere a "structurii factice" a acestuia nu mai este suficientă pentru a-l lăsa să se ivească în ceea-ce-este el însuși. 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului Pe baza celor câteva observații formulate mai sus, privind actul-de-principiu ipostaziat ca "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Pe baza celor câteva observații formulate mai sus, privind actul-de-principiu ipostaziat ca "scoatere la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a susține că Heidegger și-a croit analitica existențială în acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a temeiului prin punerea sa în evidență", am formulat deja consecința după care nu dobândim suficiente dovezi pentru a susține că Heidegger și-a croit analitica existențială în acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acord cu toate convențiile impuse de cele două modele ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. E drept, nu sunt clare nici dovezile în favoarea opțiunii că ar fi vorba despre un proiect non-judicativ. Din punct de vedere tematic, principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este activ în structura sa și un alt principiu, fenomenologic. Inevitabilitatea tematică a acestuia ține de slăbiciunea probelor privind sensul "final" judicativ sau non-judicativ al analiticii existențiale. Deocamdată însă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiul "logic" al analiticii existențiale, anume actul-de-principiu, este insuficient pentru a reconstitui fundamentele acesteia, fiindcă este activ în structura sa și un alt principiu, fenomenologic. Inevitabilitatea tematică a acestuia ține de slăbiciunea probelor privind sensul "final" judicativ sau non-judicativ al analiticii existențiale. Deocamdată însă nu avem o direcție de lucru pentru a "prinde" acest principiu fenomenologic. Totuși, el este sugerat de însuși principiul logic: este vorba, în cazul său, despre "evidență", adică despre o situare a ceva în orizontul de reprezentare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]