2,667 matches
-
chemat de mai multe ori... de mai multe ori. N-am făcut-o nici după prima Închisoare, când am ieșit din torturile de la Pitești și Gherla... Prin urmare, la cea de-a doua arestare, am fost dus la Deva, acolo anchetat ceva mai dur..., dar nu prea dur, și peste puțină vreme condamnați, lotul ăsta al nostru, de către Tribunalul din orașul Stalin, din Brașov... Ce s-a Întâmplat după condamnare? Unde ați fost dus? La puțină vreme după ce-am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ducea la toaletă, să vorbească cu mine, că simțeam că mă apasă pereții. Foarte greu am suportat regimul de la Securitate. Cât ați stat acolo? Până În ianuarie. În ianuarie am fost duși la Timișoara și judecați la Popa Șapcă. Ați fost anchetată cât timp ați stat În Arad? Sigur! Săptămânal. Au fost perioade când trebuia să merg la anchetă zilnic, dar au fost și perioade când, câte-o săptămână, nu eram chemată. Cum decurgea ancheta? Ce vă cerea să recunoașteți? La prima
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
politica lui Tito. Dacă știți, În 1948, au fost unii Împotriva lui Tito, au venit În România și s-au predat aici. Acuma, tot lotul ăsta a fost acuzat de spionaj. Asta era acuza! Vă mai amintiți cine v-a anchetat la Timișoara? Nu, nu... Nu-mi aduc aminte. Era, În orice caz, un ofițer ungur... Mi-aduc aminte pentru că vorbea foarte prost românește. Acolo era și o anchetatoare, una Vida (Vida Nedici - n.n.), care bătea bărbații la testicule. Eu n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aminte. Era, În orice caz, un ofițer ungur... Mi-aduc aminte pentru că vorbea foarte prost românește. Acolo era și o anchetatoare, una Vida (Vida Nedici - n.n.), care bătea bărbații la testicule. Eu n-am cunoscut-o, nici n-am fost anchetat de ea, doar am auzit... A fost celebră pentru treaba asta. Avea o satisfacție a ei să bată așa... Câte zile ați stat În anchetă la Timișoara? Cam vreo șapte-opt-zece zile, cam așa ceva. Ce să mai... Sigur, am fost bătuți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și: „Uite, dom’le, ce are colonelul Brezeanu și cu fiul său! Uite ce au!”. Și a venit imediat Securitatea și l-a arestat din nou pe taică-miu și l-a condamnat opt ani de zile. Atuncea m-a anchetat și pe mine. Am fost chemat la Securitate, am fost arestat, da’ m-a ținut foarte puțin, o zi sau două... Ăștia, proprietarii, au vrut să scape de amândoi, dar a scăpat numai de taică-miu, că eu am rămas
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pentru că, din punct de vedere al datelor, adică nu se urmărea atunci intrarea În amănunte, se urmărea să obțină nume, oameni. Cu cât erau mai mulți oameni, cu atâta era mai bine pentru ei. Vă mai amintiți cine v-a anchetat? Parcă unu’ Stănescu, da’ nu, nu sunt sigur... În orice caz, În documente apar... Dacă aș sta să reiau toate documentele, ar apărea... Câte zile a ținut ancheta? O săptămână, iar după aceea, ceea ce a durat mai mult, a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a Întâmplat așa și În 31 iulie ’63 am fost pus În libertate. Și la Securitatea din Brăila, care era pe strada Eliberării, dar nu mai știu ce număr avea..., am trecut prin anchetă... Mai știți cumva cine v-a anchetat? Da, știu. Lucian Leonida... Era un refugiat basarabean. Matei Dănilă, Avram Reimovici și șeful Securității, Dumitru... Nu-i mai știu acum celălalt nume, dar mi-l amintesc... Haideți să ne oprim puțin asupra anchetei. Concluzia mea a fost c-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Aici eram singur În celulă. Nu mi-a pus nimic În vedere, dar a doua zi m-a scos la anchetă, Într-o cameră cu vedere la stradă... Ferestrele deschise, un tânăr vânăt la față, slab, a Început să mă ancheteze. Și Întâi te luau prietenește, ca să ai Încredere, să te păcălească că el e băiat bun, băiat cumsecade... Așa procedau. Și mânca Într-una... când ronțăia bomboane, când ciocolată... și le scotea simandicos, ca să-ți facă poftă... Vă mai amintiți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-a Întâmplat de câteva ori treaba asta, dar nu consecutiv, când și când. Dar ce se Întâmpla? După aia am observat. A doua zi, a treia zi mă ducea la anchetă. Și cine venea acolo? Un civil care mă ancheta. Nu știam cine este și ancheta nu ținea prea mult... mai mult cred că venea să vadă dacă mai trăiesc. La muncă ați mai fost scos În perioada asta? Ne-a mai scos. Ne pregăteau să ne pună În libertate
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
asta și nu găseam nici o ieșire... Norocul a fost că, odată cu scoaterea la muncă, mă mai luam cu una, cu alta și mi-a mai trecut, doar că au continuat să vină și la grădină acolo... Eram topit... Ăia ne anchetau să dăm declarații că ne lăsăm de orice activitate politică... Numiseră câte unul-doi În fiecare loc din ăsta de muncă... În Aiud erau patru-cinci locuri de muncă cu cazărmi separate... Și În anchetă Îți puneau Întrebări, și te puneau să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că am dezertare la inamic, Înaltă trădare, deși fusesem condamnat pentru astea... Dar la comuniști se putea orice... Și am susținut mereu că nu..., și mi-a arătat o hârtie semnată de mine. N-am vrut... Camera aia unde mă anchetau ei avea ieșire și În spate, În curte, era mai sus așa, la trei sau cinci trepte, și la un moment dat m-au lovit cu pumnul, cu piciorul, și m-au Îmbrâncit pe ușa aia Înspre spate acolo, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Începeau să introducă frica În tine... Și așteptam să mă scoată la anchetă... A doua zi nu m-au scos. A treia zi nu m-au scos. Abia pe ziua de 9 m-au scos la prima anchetă. Am fost anchetat ziua de maiorul Giuglan, care era șeful anchetelor pe atunci, iar noaptea eram anchetat de locotenentul Enăchescu. De ce făceau asta? Pentru ca tortura să fie Întreagă. Trebuia să-mi ia din timpul de somn. Ziua nu aveam voie să mă Întind
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
doua zi nu m-au scos. A treia zi nu m-au scos. Abia pe ziua de 9 m-au scos la prima anchetă. Am fost anchetat ziua de maiorul Giuglan, care era șeful anchetelor pe atunci, iar noaptea eram anchetat de locotenentul Enăchescu. De ce făceau asta? Pentru ca tortura să fie Întreagă. Trebuia să-mi ia din timpul de somn. Ziua nu aveam voie să mă Întind sau să dorm, iar noaptea, câteva ore mi le luau cu ancheta. Câte zile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că nici nu știam ce să mai cred. Deși și el vroia același lucru, Întreba aceleași lucruri ca și anchetatorul de zi... După o lună de zile de anchetă În doi, am fost cedat În exclusivitate locotenentului Enăchescu. Și eram anchetat numai ziua, și rar se Întâmpla să mai fiu și noaptea scos. Dar odată intrat În drepturi, Enăchescu s-a comportat așa cum se comporta și Giuglan, același tratament: tortura. Am stat din 6 noiembrie până În 16 februarie În Securitate și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ajunsă din urmă de doi civili, care au luat-o unul de un braț, unul de alt braț, au Întors-o din drum și i-au spus să meargă cu ei. Au dus-o la Securitatea din Gherla și au anchetat-o să spună ce caută și la cine se duce... Bunea Își făcuse datoria. Sora le-a spus că la frate, că a auzit că sunt acolo... Și acum trebuia să le spună de la cine a aflat. Sora a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Împărțit. Ancheta cum s-a desfășurat? Ai luat mai multe interviuri, așa că cred că Îți imaginezi... A fost brutală, ca la Securitate: palme, pumni, șuturi În fund, dat cu capul de pereți. Și depindea bătaia de temperamentul celui care te ancheta. Și cel care v-a anchetat pe dumneavoastră cum a fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma nu știu, nu mai există anchetatorii ăia, unii poate or fi murit, alții sunt pensionari... Era un anchetator
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ai luat mai multe interviuri, așa că cred că Îți imaginezi... A fost brutală, ca la Securitate: palme, pumni, șuturi În fund, dat cu capul de pereți. Și depindea bătaia de temperamentul celui care te ancheta. Și cel care v-a anchetat pe dumneavoastră cum a fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma nu știu, nu mai există anchetatorii ăia, unii poate or fi murit, alții sunt pensionari... Era un anchetator, primul care m-a preluat de la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
imaginezi... A fost brutală, ca la Securitate: palme, pumni, șuturi În fund, dat cu capul de pereți. Și depindea bătaia de temperamentul celui care te ancheta. Și cel care v-a anchetat pe dumneavoastră cum a fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma nu știu, nu mai există anchetatorii ăia, unii poate or fi murit, alții sunt pensionari... Era un anchetator, primul care m-a preluat de la Alexandria, avea un nume nemțesc... Uite că nu-mi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acela, când noi, de fapt, l-am scăpat. În sfârșit, trecem peste asta. Pe urmă, a urmat ancheta la Securitate. Nu cred că are sens să vă povestesc cum a fost ancheta. Ba da, vă rog! Doar Crăciun v-a anchetat sau și alții? Nu, avea oamenii lui. Cu el am avut doar discuția asta de dimineață, În care m-a sfătuit să fiu sincer și așa mai departe. Altfel, ancheta a fost dură... Ce vă puneau să recunoașteți? Ce-ai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am scris pe zid, ce am arătat la generalul Mârza și așa mai departe. Toate erau Înregistrate la ei, da’ nu știai ce au, cine te-o turnat, cum te-o turnat și așa mai departe... În ’60 v-au anchetat mai mult timp? Da, da. Unde s-a desfășurat ancheta? Întâi aici la Deva și pe urmă ne-au dus la București, la Uranus, și acolo am stat, cred, până În februarie ’62 fără proces. Deci din decembrie ’60 până prin februarie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
facultate. Și-am Încercat să o fac la seral, da’ n-am găsit. Și m-am dus la serviciul Personal, la atelierul de reparat vagoane de la Timișoara, și l-am găsit acolo șef pe un fost locotenent care m-a anchetat la Sibiu prima dată, Loplich. Nu știu de ce nație era... El m-a cunoscut, eu l-am cunoscut... și m-a refuzat. Și-atuncea, văzând că nu pot să merg la seral, și nici pe sănătate nu puteam conta..., pentru că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un orașel mic, noi eram un cerc de elevi, nu aveam relații cu lumea, nu aveam viață socială, că nu aveai filme, nu aveai teatru... Învățam carte și În rest... nimic! Și la anchetă cum a fost? Eu am fost anchetat de vechea Securitate (Siguranța - n.n.), da’ să știți că ăia au fost niște securiști mai docili... Cum să zic? Ei aveau mai multe de plătit pentru trecutul lor și acum căutau să se reabiliteze cu noii stăpâni. Îmi amintesc că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
anchetă unde a avut loc? Ancheta a doua a avut loc la Securitatea din Baia Mare... Acolo aveau arest și a durat un an și ceva... Și după aceea ne-a dus și la Satu Mare, și-acolo, În Închisoare, ne mai anchetau până la proces. Și procesul a fost la Baia Mare, iar recursul la Satu Mare... Ce sentință ați primit? Am primit 15 ani de muncă silnică... Eram În proces aproape toți din lotul vechi, și Vișovan, cu toate că pe unii nu i-am văzut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cinstit. Nu regret nimica, n-am făcut nimica rău, mi-am iubit țara și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am Întâlnit cu securiștii care mă anchetau pe mine, dar, dimpotrivă, Îi cunoșteam, Îl salutam eu Înainte să mă salute el, și asta și după ’89... Deci nu m-am gândit vreodată la răzbunare. Să le fie rușine pentru ceea ce au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știți cum se numea gardianul care vă dădea ziarul? Nu. Era un soldat În termen la Securitate, era dintr-o comună de prin Brăila, dar nu rețin... El a căzut la un moment dat... și am auzit că a fost anchetat și condamnat la vreo doi ani... da’ nu știu cum l-a prins... Ați spus că după revoluția din Ungaria v-au mutat la Gherla... Da, ne-au dus la Gherla... da’ n-am stat prea mult, opt luni, un an... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]