3,145 matches
-
El (ncepea o lung( anchet(, de (aptesprezece ani, plimbîndu-se (n fiecare sear( (n acel cartier unde el (nsu(i se instalase, apoi strînse prin inspectorii (colări (ntrevederi (i observa(îi notate pe fi(e standardizate. A angajat, de asemenea, celebri anchetatori formă(i (n special pe observa(ie, precum Beatrice Webb. Rezultatul a fost o imens( monografie, Life and Labour of the People în London ("Viață și munca oamenilor în Londra"), prezentînd o mare diversitate de documente asupra muncii, activităților din
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
DuBois se instaleaz( (mpreun( cu șo(ia să (ntr-un mic apartament, (n 1896, pentru a conduce o anchet( de un an (i jum(țațe. Nu are o idee precis( asupra metodei, dar cunoaște lucrarea lui Charles Booth. Nu trimite nici un anchetator, ci se duce el (nsu(i la circa 5.000 de persoane, (narmat cu un chestionar (i aplicînd ceea ce el nume(te o "observa(ie general(". Amestec( astfel r(spunsurile persoanelor cu propriile sale observa(îi, utilizînd (ase ghiduri consacrate
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
specifice a personalului domestic tr(ind la patronii lor. Iat( ghidul de observa(ie consacrat str(zilor. Universitatea Pennsylvania Condi(ia negrilor din Philadelphia Circumscrip(ia num(rul (apte Ghid pentru str(zi Stradă: se completează stradă Decembrie 1896. Numărul anchetatorului: 1. Caracterul general? 2. L(rgimea? 3. Tipul de (osea? 4. Linie de tramvai? 5. Caracterul caselor? 6. Etajele? 7. Materiale din care sînt construite casele? 8. Propor(ia locuirii? 9. Propor(ia albilor în raport cu negrii? 10. Na(ionalitatea albilor
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
au f(cut-o dealtfel (i al(i autori de monografii din Chicago. Cît(m extrasul urm(tor subliniind c(: 1) construc(ia textului opereaz( o distinc(ie (ntre expozeul general al lui Cressey (i notele de observa(ie ale unor anchetatori. Acest mod de redactare, separînd analiza (i datele, va deveni uzual pentru acest gen de muncă (vezi capitolul IV); 2) observatorul, foarte prezent (n aceste note, nu ((i ascunde uimirea (i surpriză; el las( s( transpar( o oarecare indignare moral
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
celelalte persoane, ele p(reau politicoase, cochete, dar (n acela(i timp indiferente. Am părăsit locul cu sentimentul de a fi fost martor și nu de a fi participat la via(a autentic( ce se derula (n sal(" ( Impresiile unui anchetator la prima sa vizit( (ntr-un taxi-dance hall [Cressey, 1969, p. 31, trad. H.P.]). Sociologia francez( (i observa(ia Dacă în etnografia francez( exist( o tradi(ie de lucru de teren (i o oarecare form( de observa(ie, operînd (n societ
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
adesea centripet( deoarece observatorul este cel care trebuie s( se adapteze la universul social pe care vrea s( îl studieze (i (n care se str(duie(te s(-(i g(seasc( un loc. (n mare parte, problemele pe care un anchetator ce într( (ntr-un mediu pentru a-l observa le întîmpină sînt determinate de tipul de rela(ie pe care acesta o va (ntre(ine cu mediul, atît ca individ social, cît (i că investigator. Aceast( dualitate a condi(iei observatorului
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
aici determin( aceste posibilit((i. Aceast( problem( nu poate fi abordat( (ntr-o manier( general( (i (n afară tuturor situa(iilor specifice (i istorice. Putem ilustra diferitele combină(îi posibile (ntre caracteristicile observatorului (i cele ale mediului prin încrucișarea apartenen(ei anchetatorului de un anume sex cu mediul studiat. Posibilitatea sau imposibilitatea, pentru b(rba(i sau pentru femei, de a studia mediul corespunz(tor sexului lor sau pe cel de sex opus este susceptibil( de a evolua, (n special odat( cu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
comunice notele la poli(ie, chiar cînd a fost amenin(at, apoi arestat. Intrarea (n sect(. Intrarea s-a f(cut sub forma unei infiltr(ri individuale a grupului prin diverși observatori, nemanifestînd public nici o leg(tur( (ntre ei. Primii anchetatori au cules informa(îi de la un membru al grupului, trecînd drept simpli curio(i. Ei au crezut c( o infiltrare pasiv( a grupului ar putea s( se efectueze asistînd la reuniunile deschise, care s-au dovedit decep(ionante. Au aflat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de comportament (i de credin(e care se doresc a fi observate. (nc( de la (nceput, proiectul era cunoscut ca o observa(ie sub acoperire. Nu se punea deci problemă angaj(rîi unei negocieri cu cineva: nu fusese semnat nici un acord. Anchetatorii respectau, pe propria lor responsabilitate, principiile anonimatului (i confiden(ialit((îi la publicarea lucr(rîi. (n timpul observa(iei, dorin(a lor de a fi omniprezen(i le-a interzis orice scrupule morale: (n aparen((, ei aveau s( se fac
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
să identitate (i acceptaser( s( r(spund( la (ntreb(rile sale. Observatorul sectei nu avea nici un complice, dar se str(duia s( vorbeasc( (ntr-un mod anodin. Astfel, în a(teptarea ordinelor de dincolo care l(sau adesea participan(îi inactivi, anchetatorii profitau pentru a vorbi cu adep(îi (i pentru a realiza (ntrevederi neoficiale, de-a lungul c(rora culegeau numeroase elemente din biografia acestora. • Culegerea datelor. Notarea Un e(antion de momente, persoane (i locuri Activitatea deviant( observat( (n toalete
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
lor vizează transformarea fluxului de informații fugitive ce traversează simțurile și spiritul observatorului în date stabile, deja mai mult sau mai putin organizate, consultabile și care vor putea fi restituite și tratate pe parcursul redactării raportului final. Înregistrîndu-și fără încetare observațiile, anchetatorul își orientează percepția ulterioară asupra situației și elaborează lent un model de culegere și interpretare a situației. Două principii simple trebuie să îl ghideze pe observatorul-redactor: conținutul notelor sale va implica foarte repede alegeri intelectuale care îi vor orienta cercetarea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
indica semnificația pe care observatorul o dă fotografiei și în special contextul sau situația ilustrata. Alegerea clișeului dintr-un eșantion larg este la fel de delicată că și codificarea datelor, peste toate adăugîndu-se și constrîngerile tehnice datorate calității diferite a imaginilor. Memorarea Anchetatorul trebuie să memoreze informațiile pe care le-a cules, fie că observa pur și simplu, fie că dictează la un magnetofon sau își redactează notele. În ciuda voinței de a respecta anonimatul persoanelor, cercetătorul va da foarte repede un nume sau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
socială (rezultatul ultimului recensămînt pentru acest cartier) și cîteva elemente de sociologie a religiilor. Ce trebuie să notam? Schatzman și Strauss [1973] propun trei categorii de note: note de observație propriu-zise, restituind descrierea organizării sociale; note de metodă, în care anchetatorul comentează problemele de abordare, de relatie și de înțelegere întîlnite; în fine, notele teoretice, tratînd conceptele și toate formele de generalizare la care cercetătorul se gîndește în timpul observației și a lecturilor sale. Putem clasa datele de observație culese de observator
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
-l oferiți datelor voastre și gradul de generalitate pe care doriți să-l atingeți. • Stilul direct și stilul indirect. Notele cuprind fraze sau mărturii exprimate de indivizii observați fie în situații obișnuite, fie în situații de conversație sau întrevedere cu anchetatorul. Aceste fraze sînt prezentate de cercetător, care trebuie să opereze între două stiluri: fie stilul direct care "reproduce textual cuvintele spuse: acesta este discursul citat de narator" [Grévisse, 1980, no 2751]. El este redat așa cum a fost rostit. În acest
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cele dou( tipuri de observa(ie: observa(ia participativ( (i tehnică participantului observator. Dac( (n primul caz cercet(torul vine din afar( pentru a se integra mediului cercetat, (n cel de-al doilea el ne aduce (n prim plan ipoteza anchetatorului care este (i membru al grupului sau comunit((îi studiate. 6 Henri Peretz, Leș méthodes en sociologie. Observation, Ed. La Découverte, Paris, 1989, pp. 50-52. 7 (tefan Afloroaei, Cum este posbil( filosofia (n estul Europei?, Editura Polirom, Ia(i, 1997
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de altfel. Decizia de trimitere În judecată a fruntașilor sioniști a fost luată În aceeași ședință În care s-a decis judecarea grupului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu. În același timp, În procesul xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu nu lipsesc În scenariul realizat de anchetatori acuzați evrei, prin care se construiau punți cu mișcarea sionistă 1. Cu scopul de a face și mai efectivă teroarea, au loc arestări de personalitățidintre rabinii cu prestigiu În comunitățile În care Își aveau activitatea. Astfel este cazul rabinului xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Șoltuțiu"Șoltuțiu, xe "Râpeanu"Râpeanu și xe "Fântânaru"Fântânaru. Interesantă componența delegației: o importantă figură din Comitetul Central, xe "Ronea Gheorghiu"Ronea Gheorghiu, unul dintre conducătorii Securității, În fapt, directorul serviciului de cadre al acesteia, generalul Vladimir xe "Mazuru"Mazuru, anchetatorul de Securitate Ioan xe "Șoltuțiu"Șoltuțiu, ce se va „remarca” În calitate de șef al grupului de anchetă a lotului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, și I. xe "Fântânaru"Fântânaru,redactor la Scânteia, organul oficial al Partidului 1. Acesta din urmă avea să semnezeample
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se petreacă în cadrul fenomenului „Piața Universității 1990” - pe care, însă, minerii reciclați din Valea Jiului, cu siguranță alții decât protestatarii din 1977, nu l-au înțeles și l-au reprimat ei înșiși, la comanda autorităților, în cel mai tipic stil comunist?). Anchetatorii minerilor arestați au perceput greva ca pe o „răscoală”, cum a fost numită adeseori în timpul interogatoriilor - termenul spune mult despre mentalitatea organului de represiune și a autorităților comuniste; era o răscoală a unei clase sociale presupuse până atunci a fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și judecate) au fost proiectate, în mod previzibil pentru tehnica aparatului de represiune, ca „târfe” sau „curve”. Bărbaților, la rândul lor, li se imprima ideea că soțiile îi vor părăsi sau înșela, iar copiii le vor ajunge „orfani” sau „vagabonzi”. Anchetatorii pedalau în mod aparte pe această amenințare care deviriliza victimele, umilindu-i pe bărbați și proiectându-i în ipostaza unor încornorați. Iată o secvență amplă despre discursul unui asemenea anchetator: „Închipuiește-ți, amice, vei lua, pentru eroismul ăsta prostesc cu care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sau înșela, iar copiii le vor ajunge „orfani” sau „vagabonzi”. Anchetatorii pedalau în mod aparte pe această amenințare care deviriliza victimele, umilindu-i pe bărbați și proiectându-i în ipostaza unor încornorați. Iată o secvență amplă despre discursul unui asemenea anchetator: „Închipuiește-ți, amice, vei lua, pentru eroismul ăsta prostesc cu care ați vrut să vă acoperiți, cam 10-15 anișori și să zici mersi: tu, ca tu, poți s-o faci când ai chef, singur; dar ea, scumpa ta soție! Nu poate
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
represiv de anchetă și tortură ca fiind omnipotent și omniscient (legendă pe care Securitatea o răspândise cu asupra de măsură în rândul populației): „Ai să povestești și despre țâța pe care ai supt-o de la mă-ta!”, îi spunea un anchetator victimei sale. Unii sunt amenințați că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ai să povestești și despre țâța pe care ai supt-o de la mă-ta!”, îi spunea un anchetator victimei sale. Unii sunt amenințați că, o dată puși în libertate, vor fi accidentați de mașini ale Securității. Un registru aparte în amenințările anchetatorilor a fost acela scatologic, victimele fiind proiectate ca deșeuri, rebuturi și avortoni ai societății. Prin prisma acestei proiecții, anchetații erau umiliți și batjocoriți, astfel încât să-și piardă respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
respectul de sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având pe de o parte
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având pe de o parte funcția de a-i legitima ca „inițiați”, ca „elită” (falsă, de fapt). Pe de altă parte, același argou avea funcția de a-i delimita față de victime, în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
brigadă specială a Procuraturii Generale din București, evitându-se, în general, contactul cu procuratura brașoveană. Chiar dacă protestatarii au fost maltratați și de agenți locali, ei au fost bătuți mai ales de agenți veniți din capitală: probabil că scopul era ca anchetatorii să nu fie cunoscuți de victime (pentru a nu fi recunoscuți mai târziu și nici înduioșați de acestea). S-au remarcat 22 de anchetatori-torționari (Arsene, 1997, vol. 1, p. 312). Nu toți arestații au fost torturați; majoritatea, însă, da. Un
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]