2,924 matches
-
nebunia nu este în mod fundamental diferită de experiențele pe care fiecare dintre noi (cei considerați normali) le avem de-a lungul vieții și pe care - exceptând anumite situații - nu mai vrea nimeni să le aibă: disperarea ca experiență ori angoasa paralizantă, pierderea folosirii plăcerilor trupului, experiența confuziei și a panicii, coșmarul unei nopți de febră, minciuna exaltantă a alcoolului, singurătatea forțată sau autoimpusă de împrejurări, mesajele contradictorii ce induc confuzie, preeminența morții în raport cu viața, incapacitatea de a construi legătura cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
general, o ficțiune în general, o ficțiune ideală” (Fromm, 1978, p. 217). În schimb, O. Rank merge cu definiția sa asupra normalității într-o direcție extremă, considerând că: „Normalitatea este capacitatea de a trăi fără teamă, vinovăție, obsesia păcatului, fără angoase și în deplină responsabilitate a asumării propriilor acte și consecințe” (Fromm, 1978, p. 217). În privința sintagmei de tulburare mentală impusă de către D.S.M.IV TM, redactat sub auspiciile Asociației Psihiatrilor Americani, aceasta, pe lângă faptul că introduce multe clarificări de natură clinică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care formula poetică din cărțile anterioare se consolidează și se rafinează în mod evident. Cele două cicluri, Mănușa de gheață și Nostalgii secrete, dezvăluie un poet ce „își contemplă neputințele și căderile” cu amară luciditate, într-o lume derutată de angoase și frică, unde ființa și-a pierdut de mult puritatea originară. Șansa de salvare nu poate veni decât tot dinspre cuvânt și poezie. Volumul aduce un spor vizibil în rafinarea limbajului poetic, în grija cu care, de cele mai multe ori, e
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire pe existența poetului; imagini cu o ușoară tușă bacoviană stau alături de propria-i viziune asupra relației om-natură într-un târg de munte: ploaia interminabilă aduce monotonia - zilele par să se repete, durerile și bucuriile sunt mereu aceleași
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
fi controlată și anulată, chiar dacă persoana în cauză știe că este o teamă nefondată și irațională. Se consideră că fobia are la bază experiențe traumatizante sau că exprimă anxietăți neconștientizate, închipuite sau simbolizate față de situații diferite. Mod de exprimare a angoasei și de apărare față de ea, atribuindu-i un obiect exterior și localizând-o asupra acestuia, în așa fel încât prin evitarea obiectului se poate evita declanșarea angoasei. Persoanele care au într-adevăr fobii nu pot duce o viață normală, deși
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
exprimă anxietăți neconștientizate, închipuite sau simbolizate față de situații diferite. Mod de exprimare a angoasei și de apărare față de ea, atribuindu-i un obiect exterior și localizând-o asupra acestuia, în așa fel încât prin evitarea obiectului se poate evita declanșarea angoasei. Persoanele care au într-adevăr fobii nu pot duce o viață normală, deși sunt conștiente de iraționalitatea anxietății de care suferă. Când sunt combinate se numesc pantofobii. În zilele noastre se studiază mai ales fobiile dinamice, dintre care amintim: teama
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mersului (Robănescu, 2001). FRICĂ (< gr. phriky) - Reacție emoțională care survine atunci când subiectul se află într-o situație primejdioasă, fiind luat prin surprindere. Frica este un semnal de alarmă trăit cu intensitate, care poate crește peste o anumită limită, ducând la angoasă, spaimă. Frica tulbură viața psihică, ceea ce conduce la rețineri, la izolarea persoanei, iar în anumite situații chiar la manifestări/reacții psihomotrice. FRIEDREICH (nume propriu) - Formă de ataxie, de etiologie ereditară, cu transmitere autozomală recesivă. Simptomele clinice apar în jurul vârstei de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la diferite scenarii pe care situația prezentă le-ar putea urma. M-am oprit. Din senin, un amalgam de sentimente mă cuprinsese. Simțeam fericire și armonie, bucurie și împlinire. Simțeam fărâme ale supărării și tristeții, urme ale frustrării și ale angoasei... Și ce mă surprindea cel mai tare era faptul că ceea ce simțeam nu avea cum să fie rod al trăirilor mele. Totuși erau, dar el nu avea de unde să cunoască lucrul ăsta atunci. Văd că ești ocupat cu gândurile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
că nu vrea puhoi de lume adunată în fața porții lui care să atragă atenția autorităților... — Chiar! se înveselește Germanicus. Riscă să dea nas în nas dușmani care-l roagă să-i scape unul de altul... Pare că a scăpat de angoase. — Nu uita de ce am vorbit! îi amintește Iulius Herodes îna inte de a se despărți de el. CAPITOLUL XII Hai să coborâm acum! șuieră Plautius Silvanus. Răsuflă greoi cu gura larg deschisă. Lecticarii i-au purtat de-a lungul Tibrului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la diferite agenții de turism din Birmania și China pentru a se asigura că toate aranjamentele erau Încă valabile. Era atât de obsedat să se asigure că totul e În ordine Încât mânca nuci caju Încontinuu pentru a mai domoli angoasa care-l rodea. Mai târziu a trecut la fistic și semințe de floarea-soarelui, deoarece faptul că trebuia să le curețe de coajă Încetinea consumul. Cu toate acestea, se Îngrășase cu câteva kilograme, ceea ce Însemna că obiectivul lui de a da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
firește, multe din cele spuse aveau să-i dea analistului fiori reci. Citește acolo cu uimire că nu prea știm ce înseamnă nimicul pe care-l rostim adesea, că negarea și nuul există doar întrucât există nimicul (das Nichts), că angoasa revelează nimicul și că, în cele din urmă, nimicul însuși este deja aici. Când citește așa ceva, vede cum șiruri APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 101 92. lungi de cuvinte vin să lezeze intenționat inocenta noastră sintaxă logică. Simte o adevărată agresiune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
asupra faptului că unele nonsensuri, precum cele etice APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 105 96. 97. sau religioase, devin semnificative cu privire la modul nostru de existență. Într-o discuție cu Moritz Schlick din decembrie 1929, el face observația că termenii „ființă“ și „angoasă“, din pa ginile lui Heidegger, aduc în atenție tocmai limitele limbajului nostru. Cu aceasta, ele descoperă limitele care ne sunt proprii și ne constituie ca atare. Doar că asemenea limite nu pot fi formulate și descrise în „enunțuri cu sens
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
târziu și, firește, multe din cele spuse aveau săi dea analistului fiori reci. Citește acolo cu uimire că nu prea știm ce înseamnă nimicul pe carel rostim adesea, că negarea și nuul există doar întrucât există nimicul (das Nichts), că angoasa revelează nimicul și că, în cele din urmă, nimicul însuși este deja aici. Când citește așa ceva, vede cum șiruri APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 101 92. lungi de cuvinte vin să lezeze intenționat inocenta noastră sintaxă logică. Simte o adevărată agresiune
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
insistă asupra faptului că unele nonsensuri, precum cele etice APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 105 96. 97. sau religioase, devin semnificative cu privire la modul nostru de existență. Întro discuție cu Moritz Schlick din decembrie 1929, el face observația că termenii „ființă“ și „angoasă“, din pa ginile lui Heidegger, aduc în atenție tocmai limitele limbajului nostru. Cu aceasta, ele descoperă limitele care ne sunt proprii și ne constituie ca atare. Doar că asemenea limite nu pot fi formulate și descrise în „enunțuri cu sens
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fi fost considerabil mai puțin tentată să cedeze farmecului înșelător al oricărui Connolly. Când mă uit înapoi la acea perioadă sunt însă surprinsă nu de inadecvarea neliniștilor mele cu privire la Sheba, ci tocmai de cât de bine îi intuisem vulnerabilitatea. Toată angoasa pe care o simțeam față de ea și Hodge - frustrarea mea de a fi fost lăsată pe dinafara vieții ei - se dovedește acum că era foarte au point. Doar eu, dintre toți prietenii, familia și colegii ei, doar eu am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
deranjez... — Nu te prosti, a zis Sheba. — Bine, atunci, și m-am întors spre chelner, o să stau aici. — Grozav! Sheba s-a întors ca să-mi facă loc lângă ea pe banchetă. Sue și-a aprins o țigară. Expresia ei sugera angoasa incomunicabilă, adânc personală a cuiva care tocmai și-a pris degetul în ușa de la mașină. — Barbara a fost extraordinară în după-amiaza de vineri, a zis Sheba, în timp ce ne uitam toate trei pe meniul scris cu creta pe tabla de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
după întâlnirile cu el, ea rămăsese cu senzația clară că era „manipulată“. La început nu i-a venit să-și dezvăluie suspiciunile. Avea impresia, cred, că dacă le spune cu voce tare, ele vor dobândi un statut oficial definitiv. Dar angoasa ei era prea puternică pentru a fi ținută ascunsă prea mult timp. — Se îndepărtează de mine, a început ea să se vaite într-o seară, când plecam împreună de la școală. Se retrage, simt asta. Și cu cât o face mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pus embargo pe toate stările mele interioare și-am început să citesc logica. La început am citit logica să mă vindec, apoi am citit din orgoliu. În logică nu mai regăsești nimic din mizeria vieții, nici o tensiune, nici o greață. Ce angoasă vezi tu într-un modus ponens, într-o entimemă sau într-un sorit? Nimic, numai relații pure. Iei un grup de operații logice, stabilești niște proprietăți ale lor, prezinți proprietățile sub forma unor axiome și dai câteva reguli de derivare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
într-o peșteră, în țoale și obiele și o lume supertehnologizată, incapabilă să îl prindă, dar tremurândă în fața „omului peșterii”. Mi s-ar părea amuzant dacă nu aș crede că e iresponsabil. 4 octombrie Sâmbătă dimineața. Am tras o mică angoasă. Acum o oră a bătut la ușă cineva (pentru prima oară într-o lună). Era Phil, autisul. E un bărbat un pic mai tânăr decât mine, agreabil și destul de greu de „depistat” ca diferit, mai ales când monologhează. A venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
curții. Priveam prin fereastra deschisă. Îl strigai de două-trei ori a joacă, dar nu se clinti, răspunse doar, mișcând vesel din coadă. Dumnezeu l-a creat în inima acestui univers de minuni fără să-i fi dat însă problematica și angoasele de care suntem bântuiți. Steaua lui strălucea, se vede, în altă lume, într-o galaxie necunoscută, către care lătra uneori, noaptea, el singur știa ce comunicări avea către acolo. Lumea lui se înveselea lângă fiecare colț al casei, dar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Craveri: În "Exerciții de admirație" citim că "a scrie este un viciu". În ce constă acest viciu? Emil Cioran: Unii scriu pentru a susține o teză, alții scriu din vanitate, eu am scris întotdeauna numai ca să scap de o profundă angoasă, pentru a mă lupta cu un soi de neliniște interioară. Când mă aflu în lume, sunt sociabil, vesel, dar prin temperament sunt un deprimat. Acum, aproape nu mai scriu, dar pentru mine scrisul a fost mereu un tonic, un fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fost vreo fraudă, trișare pe undeva. Totul curge implacabil, liniștit, odihnitor. Socotitorul nu a trișat. Îmi plac astfel de inutile contemplări de sine. Poate fi, într-un fel, și o temă literară. Pe măsura mea: superficial, fără complicații metafizice, fără angoase, doar cu un surâs înțelegător. S-ar putea ca astfel de notații să se adune într-o carte. Poate cartea pe care am tot râvnit s-o scriu și căreia tot i-am dat târcoale. Poate tot nespusul meu - în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fiindcă tot ce n-ai să-mi povestești are să-ți iasă sub formă de bube cu puroi. Am oftat, Învins, și mi-am dat drumul la mărturisiri, fără să las nimic pe fundul sacului. CÎnd am Încheiat relatarea și socoteala angoaselor mele existențiale de licean retardat, Fermín mă surprinse cu o Îmbrățișare bruscă și sinceră. — Dumneata ești Îndrăgostit, murmură el emoționat, bătîndu-mă cu palma pe spate. Sărăcuțul. În după-amiaza aceea, am ieșit din librărie la ora exactă, ceea ce a fost suficient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
funcțiile grotescului, având un tip de comic ce “nu rezultă din contrastul față de idealitatea eroică, ci se manifestă ca descătușare și afirmare a materialității reprimate în personaje simbol ale râsului.” Astfel, eroul grotesc declanșează un râs colectiv ce triumfă asupra angoasei, violenței și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-un consens al râsului, resimțit de <<comunitatea râsului>> ca eliberare a senzualității și ca triumf asupra angoaselor
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
angoasei, violenței și reprimării. “Comicul grotesc rezultă din promovarea materialității și a corporalului până la un nivel permițând anularea distanței dintre contemplator și erou, într-un consens al râsului, resimțit de <<comunitatea râsului>> ca eliberare a senzualității și ca triumf asupra angoaselor și coercițiilor normative de tot felul.” Cu alte cuvinte, un “rire d’accueil”, al solidarității cu eroul, dar concomitent un “rire d’exclusion”, de excludere și discreditare a tot ceea ce însemnă constrângere și normă. Ocupându-se de funcțiile carnavalescului în
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]