3,794 matches
-
infrastructurii și structurii turistice, organizarea și desfășurarea activității turistice. Articolul 3 Părțile contractante vor acorda o atenție special�� simplificării formalităților de viză pentru voiajele turistice, cooperării în domeniul promovării turismului, al investițiilor turistice, al formării lucrătorilor în turism și al animației (festivaluri și alte manifestări de interes turistic). Articolul 4 Părțile contractante vor facilita schimbul de materiale de promovare turistică și vor încuraja participarea firmelor și agențiilor de voiaj la manifestări cu caracter turistic. Materialele publicitare, de reclamă și documentare, precum și
ACORD din 16 octombrie 1995 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene privind colaborarea în domeniul turismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139732_a_141061]
-
Această clasă include: - producția de filme realizată pe peliculă, DVD sau bandă video, cu destinația de a fi proiectate direct în sălile de spectacole sau a fi difuzate la televiziune: . producția de filme de lung metraj, de scurt metraj, de animație, documentare etc. ce se realizează în studiouri cinematografice sau laboratoare specializate în desene animate și pot avea un caracter recreativ, educativ sau informativ, publicitar etc.; - activități conexe cum ar fi dublajul, subtitrarea etc.; - activități ale studiourilor de înregistrare. Această clasă
ORDIN nr. 601 din 26 noiembrie 2002 privind actualizarea Clasificarii activităţilor din economia naţionala - CAEN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146638_a_147967]
-
și responsabilităților ce-i revin prin prezența lege. Articolul 3 În sensul prezenței legi, următorii termeni se definesc astfel: a) film cinematografic - produsul finit al unor lucrări în domeniul cinematografiei, care are ca rezultat realizarea unor filme de ficțiune, de animație sau documentare și care este pus în valoare, inițial, prin proiecții în săli sau grădini de spectacol cinematografic; după premieră cinematografică filmul cinematografic poate fi pus în valoare și prin emisiuni de televiziune transmise prin orice fel de mijloc, precum și
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
iunie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 464 din 29 iunie 2003. Capitolul 3 Patrimoniul cinematografiei naționale Articolul 11 Patrimoniul cinematografiei naționale este format din: a) filme cinematografice românești de toate genurile: lungmetraje și scurtmetraje de ficțiune, documentare sau de animație, precum și materialele lor primare de imagine și sunet, realizate până în 1990 cu finanțare integrală de la bugetul de stat sau de la bugetul unor unități de stat; ... b) materialele și bunurile rămase în urmă producțiilor românești realizate în condițiile lit. a) sau
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
diferența pe parcursul realizării proiectului; ... b) pentru filmele de debut regizoral, până la 80% din valoarea devizului, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire a filmului, iar diferența pe parcursul realizării proiectului; ... c) pentru filmele de scurt metraj, documentare și de animație, până la 80%, din care până la 50% la începutul perioadei de pregătire, iar diferența pe parcursul realizării proiectului. ... (2) Alocarea unei a două tranșe de credit financiar se face numai în urma unui control financiar care să certifice corectă utilizare a fondurilor. ... (3
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
naționale și resursele financiare alocate în acest scop. (2) Patrimoniul cinematografiei naționale, aflat în administrarea Oficiului Național al Cinematografiei, este format din: ... a) filmele românești de toate genurile: lungmetraj, scurtmetraj, filme documentare, precum și materiale nemontate ale filmelor documentare, filme de animație, negativul și toate materialele primare ale acestora, realizate cu finanțare integrală de la bugetul de stat; ... b) materialele rămase în urmă finalizării producțiilor realizate cu finanțare integrală de la bugetul de stat și care pot fi utilizate în producerea de noi filme
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
1) Sumele gestionate de către Oficiul Național al Cinematografiei prin Fondul cinematografic național vor fi utilizate cu prioritate pentru acordarea de sprijin financiar producătorilor și distribuitorilor de filme de toate genurile: scurtmetraj și lungmetraj de ficțiune, documentar, film experimental sau de animație, pe orice fel de suport, cu condiția că filmul să fie realizat potrivit prevederilor art. 28 alin. (1). (2) Sprijinul financiar se acordă sub formă de credite rambursabile, fără dobândă, astfel: ... a) credit pentru producție și/sau distribuire; ... b) credit
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
condiția să nu depășească bugetul mediu al unui film realizat în anul precedent cu sprijinul Oficiului Național al Cinematografiei; ... b) până la 75% din totalul bugetului necesar pentru producția și distribuirea de filme experimentale, de scurtmetraj de ficțiune, documentare sau de animație." ... 18. Articolul 19 va avea următorul cuprins: "Art. 19. - (1) Persoană fizică sau juridică română care solicită credite pentru producție și/sau distribuire ori credite pentru succes trebuie să facă dovada unui aport direct la finanțarea proiectului, în valoare de
LEGE nr. 22 din 18 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 67/1997 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Cinematografiei şi constituirea Fondului cinematografic naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122802_a_124131]
-
de sonorizare x - 2. Servicii minime oferite turiștilor 2.1. Închirieri de materiale și echipamente pentru sport și agrement x x 2.2. Serviciu de spălătorie și curățătorie chimică x - 2.3. Personalul va fi calificat, iar cel de la recepție, animație și monitorii vor cunoaște ... limbi străine de circulație internațională 1 1 ---------------------- �� 1) Va fi dotat similar cu cele ale hotelurilor de aceeași categorie. 2) Organizarea de spectacole, cabaret etc. La satele de vacanță, cu o capacitate mai mică de 500
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
de la buget. Articolul 2 Studioul de creație cinematografică este instituție de stat, cu personalitate juridică, avînd sediul în municipiul București. Articolul 3 Studioul de creație cinematografică are ca obiect de activitate realizarea unor filme artistice, de ficțiune, documentare și de animație, de lung și scurt metraj, de interes cultural deosebit, în cadrul politicii culturale naționale. Articolul 4 Pentru producția și difuzarea filmelor realizate, Studioul de creație cinematografică încheie contracte, în condițiile legii, cu creatorii care participă la producerea filmelor, cu studiourile de
HOTĂRÎRE nr. 600 din 24 mai 1990 privind înfiinţarea Studioului de creaţie cinematografica în subordinea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107166_a_108495]
-
de învățământ) și student. Există și cazuri rare în care sunt concepute programe speciale pentru a accesa informația într-o formă particularizată specifică instituției de învățământ. Forma de prezentare a materialelor suport îmbina prin suport multimedia text, imagine, sunet, și animație/filme. În plus obiectele de tip „legătură” (hyperlink) asigură accesul structural la alte informații, căutarea de informații relaționate sau gruparea acestora pe categorii. Pentru fundamentare prezentăm și câteva dintre avantajele acestor materiale didactice electronice: * costuri de întreținere și expediere reduse
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
directă și flexibilitate pentru student; * actualizare imediată a datelor prezentate; * accesul în timp real la informație, când și unde îi este necesar studentului; * lipsa necesității spațiilor de depozitare; * îmbinarea pe un singur suport a mediilor de învățare: text, imagine, sunet, animație etc.; * posibilitatea de acces la toate sursele relaționate materialului didactic existente pe Internet prin intermediul legăturilor. Având în vedere faptul că importanța teoretică și însemnătatea practică a cercetării noastre constă în îmbunătățirea programei analitice, a cursului teoretic în format electronic pentru
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
întrebare pot fi înregistrate un număr nelimitat de variante de răspuns și un set poate conține un număr nelimitat de grupuri în funcție de resursele tehnice disponibile. Fiecare întrebare poate avea asociată o imagine, dar se dorește implementarea suportului pentru sunete și animații (filme). Interfața Modului Editor corespunde standardelor Microsoft Windows interacțiunea cu utilizatorul fiind realizată într-un mod accesibil și facil. Interfața modului este structurată, pe lângă elementele standard de interfață: bara de meniu, bara de comenzi rapide (toolbar) și bara de informații
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
întrebări) existente în seturi: Adaugă întrebare - introduce o întrebare nouă în setul de întrebări. Pentru fiecare întrebare este necesară specificarea grupului (capitolului) din care face parte, enunțul, variantele (valide sau invalide) și elementele media asociate întrebării, de exemplu:imagini, figuri, animații (vezi figura 26). Proprietăți - modifică informațiile specifice pentru o întrebare adăugată anterior. Șterge - Șterge întrebările selectate din set. Prezentare - afișează interfața de verificare a întrebării în cadrul testării. Opțiuni Conține comenzi pentru configurarea mediului de lucru ale modulului Editor. Se pot
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
Ferma, este un simbol pentru orășean. Ea este casa fermierului, a țăranului, a celui ce trăiește în armonie cu natura. Este locul unde se succed generații fără a se schimba radical modul de viață. Satul semnifică dimensiunea umană, intimitatea socială, animația locală. S-a conturat o definiție, acceptată si în alte țări, conform căreia satele turistice sunt așezări rurale pitorești bine constituite , situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric , care în afara funcțiilor politico-administrative , sociale
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
cetățenilor din spațiul rural respectiv. Rețeaua europeană de turism rural se consideră una dintre cele mai organizate și mai eficiente din lume. Această se datorează unei sinergii benefice de elemente de confort și agrement incluzând: - Forme diferite de agrement și animație bine organizate - Cadrul natural și socio-economic - Etnografia și folclorul local - Organizații non-guvernamentale implicate în dezvoltarea turismului rural. Dezvoltarea turismului în zona rurală se datorează în mare măsură sprijinului obținut din partea guvernelor centrale din statele respective. De exemplu, în Franța și
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
prin valorificarea fondurilor: educație adultă, civilizație, conștientizarea civică etc.; * asumarea unui rol de influență benefică, educațional, asupra publicului (mai ales bibliotecile publice); * crearea de produse și servicii de interes istoric și cultural local (bibliografie locală, personalia etc.); * revitalizarea formelor de animație culturală ca „ansamblu de activități comunicaționale" și publicitatea, promovarea imaginii bibliotecii; * apropierea publicului de bibliotecă, publicitatea și promovarea imaginii bibliotecii; * eficientizarea sistemului de informare bibliografică și documentare; * evaluarea lecturii; * restabilirea misiunii bibliotecarului în societate. 182. Enumerați câteva exemple de cooperare
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
de bibliotecă 201. Ce este pagina Web a unei biblioteci? R: Este cartea de vizită a instituției. Prin modul în care a fost structurată și organizată informația de pe acest prim ecran, culoarea aleasă pentru fond, mărimea imaginilor, prin programele de animație folosite, va aduce sau nu utilizatori în bibliotecă. Prezentarea paginii Web în cel puțin două limbi de circulație internațională este obligatorie. Este un gest de noblețe chiar din partea unei țări a cărei limbă este de circulație largă. Este primul semn
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
turistică. Avantajul este dat de faptul că produsele sunt variate și complete; • vânzare în circuit care reprezintă o formulă interesantă de organizare a unui circuit turistic bine conceput, asociat cu descoperirea unei mici regiuni turistice care să includă etape gastronomice, animație, demonstrații pe loc; aici pot fi incluse mai multe comunități rurale care își pot valorifica în comun resursele disponibile; • vânzare prin unități de valorificare care să sprijine preluarea de materii prime de la mai mulți agricultori; astfel pe de o parte
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
cel mai adesea în viziunile sonore ce propun diversele ipostaze ale elementului eteric. Frenezia sonoră a acestui perpetuum mobile se temperează o dată cu stabilizarea discursului pe rezonanțele trilului grațios al registrului acut. Acest aspect va genera impresia unei mișcări în loc, o animație statică, ce vestește prin absența pregnanței tematice apariția unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ne propune un moment de divertisment, o relaxare evidentă a atmosferei anterioare (Peu à peu animé - pp léger), determinată de apariția surprinzătoare a unei linii melodice ce înlănțuie cu insistență formule ritmice punctate ( ), imprimând un caracter amuzant acestui material tematic. Animația planului median va fi atenuată de expresia stranie a două motive scurte expuse în sens contrar (pentru a echilibra evoluția de ansamblu a discursului), precum și de aceeași omniprezență a pedalei sonore, menționând, de această dată, sunetul tonicii (fa). În intenția
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care i se pun. Conflictul dintre cei dintre pământeni și zmei pare fără sfârșit - intoleranța și prejudecățile creează un cerc vicios în interiorul căruia personajele sunt captive. <reflist> BIBLIOGRAFIE Bârlea, Ovidiu, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979 Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București, 2007 Jula, N.; Mănăstireanu, V., Tradiții și obiceiuri românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968 Rosenkranz, Karl, O estetica a urâtului, Editura Meridiane, București, 1984
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Cuza" din Iași, între 1960 și 1965. A fost asistent universitar la Institutul Pedagogic din Târgu Mureș și la acela din Bacău, redactor la cotidianul Informația Harghitei și la revista Ateneu; director al Teatrului "G. Bacovia" și al Teatrului de Animație "V. Alecsandri" din Bacău. Este președinte al Filialei USR Bacău. Primit în USR în 1979. În 1998 i se acordă Premiul " G. Bacovia" pentru poezie. A debutat în presă în 1966, cu articole de critică literară, și editorial în 1974
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
calitate, ce proiecte culturale majore v-ați propus? Care au fost realizările directoratului dumneavoastră? Ați scris piese de teatru, ați făcut dramatizări? V-ați îndrăgostit de vreo actriță? Întrebările sunt valabile și pentru calitatea de fost director al Teatrului de Animație "Vasile Alecsandri". C.C.: Teatrul întâmplare, cred, fericită în fișa ocupațiilor mele (pe lângă alea de redactor la ziare, reviste, dascăl de litere, bibliotecar și puțin...șomer!). Am prins "direcția" de teatru și înainte și după '89, semn că în cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dadaismului"); am sentimentul că am semănat bune amintiri în trecerea mea prin cele două teatre băcăuane. Aș evoca festivalurile, galele, premierele de excepție, participarea la competiții teatrale (naționalele "Caragiale", în primul rând), turneele în țară și străinătate (mai ales cu "Animația") și multe altele... Chestia cu "îndrăgostirea" nu ține de viața teatrului, ci de aia particulară, în care de obicei unii obișnuiesc a intra cu felurite încălțări... Să trecem mai departe! V.P.: După o experiență atât de bogată, de interesantă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]