9,641 matches
-
orbi decât Popa începură să se dea cu capul de livezile Raiului, Popa începu să culeagă senin și nepăsător fructele pomilor fructiferi. „Veniți: privighetoarea cântă și liliacul e-nflorit!”, începu să strige Contesa bătrână și grasă, în totală discordanță cu anotimpul belșugului, și Contesa cu buze roșii îi făcu observație, scăpând-o din ochi pe cea cuminte, care se repezi imediat la un măr, mușcă cu poftă, dar mărul îi rămase în gât și atunci Popa îi săpă o groapă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
făgașuri prin care curg pârâiașe. Sunt niște izvoare limpezi, țâșnitoare, la care drumeții îți potolesc setea atunci când simt nevoia. Din păcate, de cele mai multe ori pâraiele astea au un volum scăzut de apă, cu o singură excepție: primăvara, adică exact în anotimpul de acum. Adesea prin preajmă se aude fojgăitul vreunui animal mic, în căutare de hrană. Grupul caută o albie cu apă mai multă, altfel operația de înecare s‑ar prelungi la nesfârșit. Și cine știe dacă pisica o să coopereze. Sophie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Rainer și apasă pe accelerație, încât motorul destul de slab, dar totuși suficient de puternic, se ambalează imediat. Te‑ai tâmpit, băiete?! Oglinda apei le face semne și se aruncă bucuroasă înaintea lor, ca să‑i îmbrățișeze, în sfârșit ceva nou în anotimpul ăsta plictisitor. Aici e foarte adânc, fiindcă apa a fost adunată artificial. Natura nu produce întotdeauna de una singură asemenea pericole. Pietrișul de pe mal scrâșnește chinuit. Peisajul primăvăratic se pune urlând de‑a curmezișul și semnalizează cu indicatorul. Stop! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și străpungând apoi fortificațiile dindărăt ale Annei. Anna nu mai are ce să ucidă și începe să se mortifice pe ea însăși, ceea ce este adesea un proces lung și chinuitor. Ar prefera să ucidă alte ființe, dar încă nu‑i anotimpul potrivit. Rainer spune iarăși că nu, el n‑o face, și la urma urmei Sophie a uitat că el e conducătorul. Poate c‑o s‑o facă și el mai târziu, nu‑i exclus, când va avea existența asigurată, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
punct ultimele detalii ale acelei seri. — Bănuiesc că nu ați făcut dragoste imediat ce v-ați cunoscut, nu? — Nu sunt genul care să mă arunc pe o femeie. Principiul meu este că trebuie să-ți alegi cu grijă momentul, perioada, chiar anotimpul, altfel vei avea numai de pierdut. De exemplu, când ești lihnit de foame, mănânci cu poftă orice, chiar și un kebab din gară. Nu zic că e ceva rău În asta, dar ajungi să crezi că e cel mai gustos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
prezentase În gura mare: „Eu sunt din Israel!“. Din când În când lăsa În jos fereastra și urla la cei de-afară. La fel ca Gan, avea un tic verbal: la fiecare două cuvinte zicea: „La naiba!“. „La naiba cu anotimpul ăsta! La naiba, ce vânt Înghețat! Nu putea, la naiba, să nu mai sufle așa de tare? Ia uită-te acolo, la naiba, la fata aia care fură ciorbă de pui, la naiba, de la magazin! Uită-te, cum vrea s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
poetul l-a trimis din Aden Societății de Geografie a Franței, este scris, în chip evident, în stilul obiectiv și sobru cu care ne-au obișnuit savanții. Opera lui Rimbaud poate fi definită - mai ales în ultima ei parte: Un anotimp în Infern (Une Saison en Enfer) sau Iluminațiile (Les Illuminations) - ca o introducere la cunoașterea extatică a lumii sensibile, un fel de trecere la limita investigării exacte. Tocmai datorită acestei calități, ea depășește literatura frumoasă și poate interesa chiar și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de concentrarea extremă a strofelor, din care orice tranziție este izgonită, atunci nu poate fi vorba decât de un singur ermetism: acel copleșitor curent de gânduri și de emoții orfice, acompaniamentul grav și subteran al unora dintre stanțe parcă. Succesiunea anotimpurilor, îmbucătățirea lui Dionysos în peisaj, misterul germinării sunt resimțite de Moréas într-un chip sacru: ca un adevărat inițiat, gâfâind pe drumul care-ajunge de la Cefis la Eleusis. Această miere atică, atât de nouă, pe care-o aduce poeziei franceze, e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cunoștea neîmpărțit ființa îndelung provocată a Poeziei. Până la marginele celebrelor, incineratelor umbre. Ea se desfăcea liberă de figura umană ca o sperată poartă. O! Sieși centrat, adunat și de piatră, colo un cer obosea prin scăpărarea-i unică. Profundul, declinatul anotimp al acestei naturi cogitale se preamărea, din învălite roduri. Potir propagat. Insomnie concentric scuturată a Principiilor. Îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. Cunoașterea era aici locuire, canonică deplasare în Spirit. Verificare a gândurilor iubite, pe căi închise și simple ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-l mai trezește. Vecinii ies arar din case, Doar fumul gros din hoarne suie, Simt frigul ca lipit de oase, Grăbită urc pe cărăruie. Până la vară-i vreme multă, O toamnă, iarnă, cum or trece? Inima mea povești ascultă, Din anotimpul alb si rece. Aleargă vântul printre frunze Jucându-se, le-ademenește, Din când în când își cere scuze, Când la pământ le țintuiește. Ochi de ferestre par s-adune, Ici colo câte o lumină, Eu mă aplec spre rugăciune, În
Rece noiembrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83377_a_84702]
-
afară, gândindu-se la răsăritul soarelui. Peste tot pe unde privesc, își caută spațiul lor de pătrundere în nebuloasa incomensurabilă a timpului, invizibilă și intolerantă față de ele. Sunt mici copii, ce știu ele? Nu le rămâne decât să purceadă prin anotimpul alb și înghețat de crivăț și de neaua grea, să-și găsească adăpost din când în când, așteptând schimbarea de la binecuvântare în fluxul și refluxul vieții. Referință Bibliografică: Anii și speranțele / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195
ANII ŞI SPERANŢELE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364290_a_365619]
-
oltean din vremi trecute Cu recolte și păduri Ai ajuns pe neștiute Să fi i răvășit de furi. DESTIN DE TOAMNĂ Privesc jocul de culori al toamnei pustii De speranțe și vise Printre arbori rătăcesc fantome stranii La tăcere proscrise. Anotimpul plin de nostalgii și tristeți Preludiul noului an A decis să salveze din noianul de vieți Doar pe un zeu pământean - --------------------------------------- Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 1 august 2013 ---------------------------------------- CIUCĂ Virgiliu, poet și scriitor român. Membru al Ligii Scriitorilor din
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
împiedicat fatal pe Grigore Niță să-și împlinească acea datorie pornită din adâncul ființei sale. El a căzut însă cu demnitatea eroului, luptând până la sacrificiul suprem, pe câmpul de instructie,cu himera cotropitorului, disimulat în zmeul văzduhului, celcare răspunde de anotimpul iarnă. Pe cotropitorul nedisimulat, în carne și oase, avea să-l înfrunte, și în numele nefericitului său tovarăș de armă, Constantin Hogaș, consăteanul alături de care Grigore nutrise o împlinire rămasă, ca o fatalitate, încă în stadiul de aspirație. Constantin Hogaș și-
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ANOTIMPUL DEZAMĂGIRILOR Autor: Lăcrămioara Stoica Publicat în: Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului Și s-a sfârșit! iubirea mea cea mare! S-a terminat cu totul, vreau să zic Am mers alături prin zloată și prin soare
ANOTIMPUL DEZAMĂGIRILOR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364373_a_365702]
-
Privind în zori același astru solitar. Ne-am luptat, pân-a învins singurătatea În brațele-i flămânde tare ne-a mai strâns, Războiul l-am pierdut. Dar cine-ar vrea eternitatea Unui duel continuu între râs si plâns?!?! Referință Bibliografică: Anotimpul dezamăgirilor / Lăcrămioara Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2327, Anul VII, 15 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lăcrămioara Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ANOTIMPUL DEZAMĂGIRILOR de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364373_a_365702]
-
IV. ANOTIMPUL DEZAMĂGIRILOR, de Lăcrămioara Stoica, publicat în Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017. Și s-a sfârșit! iubirea mea cea mare! S-a terminat cu totul, vreau să zic Am mers alături prin zloată și prin soare, Regrete n-am
LĂCRĂMIOARA STOICA [Corola-blog/BlogPost/364376_a_365705]
-
a unui muritor anonim care-ș târăște zilnic crucea grea pe arterele urbei, până cade sub greutatea ei, spre indiferența consătenilor săi. Nemțean de origine, scriitorul arată o preferință aparte față de relieful muntos, care prevalează în ansamblul topografiei narative, iar dintre anotimpuri, opțiunea scriitorului se îndreaptă spre cel iernatic, mai rar spre începutul de desprimăvărare. Una dintre narațiuni chiar este intitulată „Ninsori” [p.l43] și este mai mult un exercițiu de inducere a frisonărilor erotico-optative în structura subiectivității, și a jocului omului
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
asta mai ales acum după ce am aflat că sertarele autorului conțin nu mai puțin de zece mii (!) de poeme din care s-a hotărât să publice acum la doar a doua sa carte, mai puțin de 700. Cartea este structurată pe anotimpuri așa cum îi șade bine unui reputat haijin contemporan care se respectă. Un titlu inspirat: nimic nu este mai trecător decât umbra, o umbră pe care o pune în evidență raza de lumină, un reflex efemer care se asociază însă cu
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SPONSORULUI NECUNOSCUT Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului În somn ne chinuie himere Mereu tot mai puțină pâine Și-aceeași falsă mângâiere: Azi e mai multă decât mâine! Și lumea merge
SPONSORULUI NECUNOSCUT de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364460_a_365789]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VERDE CRUD Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 231 din 19 august 2011 Toate Articolele Autorului Verde crud (bacovianul) însenină blânda zare Seva scoate însetată psalmodii de clorofilă Parcă tremură o umbră în oglinzi retrovizoare Eu mănînc de raze
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
alteie misterul îl declară și declină Alt răspuns abia răsare după înfloriri de ger. Carusel de răsărituri lângă umbre amuțite Valsul crinolin și dalbe lungi reflexe de mătase Leagănă a ta beție în șoptitele ispite A parfum de mugur verde anotimpul vag miroase. Învierea de lumină din înaltele altare Unde candele de aur în sfințiri îngemănate Cine poate a-mi răspunde la activa întrebare: Ochiul magic al iubirii până unde pleoapa bate? Referință Bibliografică: Verde crud / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
e secunda / și nici o fereastră /nu-i e lumina, / nici o silabă nu-i e cuvânt ; / această sămânță / n-a fost mormânt, / n-a stat la porți /și nici n-a fost cina; / această sămânță, / încă nu-i rădăcina, / nu-i anotimp / și nici somn - /e doar un vis, / moneda unui schimb / demult interzis. / Această sămânșă, / în curând, va muri. / Spune-mi, sămânță, / ce vrei să fii ? " Prin acest modest comentariu, voi încerca să-i dau un nume, acestei Sfinte Semințe. Mult
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
și cu suflet, caligrafiază în mintea mea, tumultul sentimentelor gândite acolo, în arhipelagul inimii sale, stârnind nu numai admirație dar și o dragoste necondiționată; Pereche - Nepereche ; Somnul din somn ; Nascendo ; Orizont ; Înecarea lacrimei ; Basm; ; Litera ; La revedere ; Muntele din mare; Anotimp invers; Ea , și un alt șirag de poeme nestemate, precum le văd ochii mei . Tumultul, a tot ce este omenesc, îl desprind uneori din toată dragostea condiționată sau necondiționată, dăruită de cele mai multe ori fără a primi nimic în schimb, ducând
DE NICOLAE BACIUT de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364488_a_365817]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SPITALUL DE URGENȚĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului i s-a făcut rău pe stradă a leșinat și a fost adusă cu salvarea la spital după operație medicul a fost
SPITALUL DE URGENŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364515_a_365844]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SOLEDAD Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate ploaia în fereastră Vin corsarii de mă prad' În chilia mea albastră, Te quiero Soledad Și ascult cum cântă-ntruna Doru-n mine de
SOLEDAD de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364516_a_365845]