3,471 matches
-
din punct de vedere + adjectiv academic administrativ administrativ (din punct de vedere administrativ și juridic) administrativ (economic, politic, militar și administrativ) administrativ (din punct de vedere politic, administrativ) agricol alimentar anatomic anatomic (din punct de vedere anatomic, fiziologic) anestezic antidoping antreprenorial (din punct de vedere investițional, cât și antreprenorial) arheologic arhitectonic arhitectonic (din punct de vedere istoric și arhitectonic) artistic artistic (din punct de vedere artistic, cât și regizoral) bacteriologic bilateral biochimic biologic biologic (din punct de vedere chimic și biologic
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
din punct de vedere administrativ și juridic) administrativ (economic, politic, militar și administrativ) administrativ (din punct de vedere politic, administrativ) agricol alimentar anatomic anatomic (din punct de vedere anatomic, fiziologic) anestezic antidoping antreprenorial (din punct de vedere investițional, cât și antreprenorial) arheologic arhitectonic arhitectonic (din punct de vedere istoric și arhitectonic) artistic artistic (din punct de vedere artistic, cât și regizoral) bacteriologic bilateral biochimic biologic biologic (din punct de vedere chimic și biologic) biologic (din punct de vedere chimic, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
formal fotbalistic funcțional fundamental genetic geografic geostrategic geotehnic grafic gramatical gramatical (din punct de vedere gramatical și științific) hidro ideologic imobiliar individual infecțios instituțional intelectual (din punct de vedere intelectual sau fizic) investițional (din punct de vedere investițional, cât și antreprenorial) islamic istoric istoric (din punct de vedere istoric și arhitectonic) judecătoresc (din punct de vedere legislativ și judecătoresc) juridic juridic (din punct de vedere administrativ și juridic) juridic (din punct de vedere juridic și fiscal) legal legal (din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
social și economic în vederea unei dezvoltări susținute. Creșterea rolului economic - reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor și social al centrelor urbane municipale, inclusiv a celor de transport; prin adoptarea unei - dezvoltarea mediului de afaceri prin cultivarea spiritului abordări policentrice în antreprenorial, îmbunătățirea infrastructurii pentru afaceri și vederea unei dezvoltări încurajarea activităților economice care asigură folosirea optimă echilibrate a regiunilor. a resurselor umane și materiale existente pe plan local; - modernizarea infrastructurii sociale prin reabilitarea fizică și termică a locuințelor multi-familiale deținute de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
pentru perioada 2007 - 2013 [iunie 2007] prezintă o analiză a situației economice și sociale a regiunilor din punct de vedere al disparităților inter- și intraregionale, pe baza următoarelor categorii de indicatori: o indicatori de exprimare a disparităților interregionale cu privire la: dezvoltarea antreprenorială, populația și forța de muncă, șomajul, infrastructura de transport, infrastructura pentru servicii de sănătate, sociale și pentru situații de urgență, educația, turismul, dezvoltarea urbană, mediul; o indicatori de evidențiere a disparităților intraregionale cu referire la: caracteristici demo-geografice, forța de muncă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
europeană de dezvoltare are ca scop crearea unui mediu favorabil de afaceri pentru creșterea productivității și a oportunităților de ocupare a forței de muncă, capitalul uman fiind considerat ca sursa principală de creștere a productivității. Astfel, Uniunea Europeană încurajează inițiativa antreprenorială mai ales în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, precum și creșterea investițiilor în capitalul uman și în activitatea de cercetare - dezvoltare, ca mobile ale competitivității economice. În acest sens, Sistemul statistic european prezintă indicatori ca: numărul întreprinderilor pe domenii de activitate
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
este unul de facto, non-competitiv. Pentru a clarifica această problemă, vom porni de la caracteristicile funcționării unei firme și vom evalua diferențele relevante În ceea ce privește o organizație publică. Orice firmă promovează interesele membrilor săi prin Împărțirea unui profit rezultat dintr-o activitate antreprenorială prin care firma Încearcă să satisfacă preferințele cumpărătorilor, astfel Încât aceștia să decidă să schimbe unitățile de resurse de care dispun pentru unități din produsul oferit (Coase, 1937)1. În timp ce primele două caracteristici sunt comune oricărei organizații voluntare 2, cheia Înțelegerii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sisteme descentralizate care să imprime principalilor și agenților motivațiile necesare urmării corespunzătoare a scopurilor. În cazul unor sisteme complexe care furnizează un volum mare de bunuri publice, singura posibilitate de a Încerca atingerea alinierii funcționale a intereselor este inducerea competiției antreprenoriale Între furnizorii de bunuri publice. Noțiunea de antreprenoriat public (public entreprenenurship) este centrală acestui model. Ea depășește oarecum distincția de roluri dintre antreprenoriatul politic și administrație, deschizând piața de furnizare a bunurilor publice oricăror indivizi sau entități. Serviciile de antreprenoriat
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aliniere a intereselor este limitată. Structura instituțională pe care se bazează modelul formal agravează incidența relației principal - agent În cele două relații. Poziția de monopol pe care o ocupă statul ca furnizor al unor bunuri publice orientează strategiile și energiile antreprenoriale ale actorilor În direcția extragerii de rentă. Nu numai că nu există nici un fel de garanție sau Încurajare că „va fi luată cea mai bună decizie”, ci, dimpotrivă, există toate motivele să credem că deciziile luate În sistemul public vor
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
muncă în construcții, în Spania, reușește să-și aducă soția și, peste încă un an, copiii. După reîntregirea familiei, intervievat în Barcelona, același bărbat are o motivație mult mai nuanțată și complexă, invocând lipsa de etică a patronilor români, mediul antreprenorial neprietenos, corupția, sistemul precar de asistență medicală etc. Este ceea ce Glover (Glovers et al., 2003; 15) descriu ca fiind „orice altceva care afectează dezirabilitatea condițiilor de viață sau de muncă în țara de destinație comparativ cu țara de origine”4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în 5 ani, am cumpărat o viză cu 1.500 de mărci și am plecat”(barbat, 27 ani). Mulți dintre cei care emigrează au avut o tentativă de a începe o afacere în România, dar au fost dezamăgiți de mediul antreprenorial corupt, ineficient și restrictiv: „Aveam o tarabă în România. Stăteam în piață de dimineața până seara și nu câștigam decât strictul necesar, pentru mine și soția mea”. (emigrant, 35 ani). „Am avut o firmă în România, am avut două mașini
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2. Strategii de menținere 103 3.9.4.3. Strategii de creștere 104 3.9.4.4. Strategii de restrângere 110 3.9.5. Strategiile tehnologice 111 3.9.6. Strategiile inovaționale 118 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial 118 3.9.6.1.1. Neprevăzutul 122 3.9.6.1.2. Incongruențele 127 3.9.6.1.3. Necesitatea procesului 129 3.9.6.1.4. Structura sectorului și a pieței 130 3.9.6.1.5. Schimbări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
9.6.1.5. Schimbări ale modului de percepție 131 3.9.6.1.6. Noile cunoștințe 131 3.9.6.2. IMMurile și inovația 133 3.9.6.3. Strategia firmelor franceze privind inovația 138 3.9.7. Strategiile antreprenoriale 142 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor 143 3.9.7.2. Lovirea zonelor libere 143 3.9.7.3. Imitația creatoare 143 3.9.7.4. Judo-ul antreprenorial 144 3.9.7.5. Breșele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovația 138 3.9.7. Strategiile antreprenoriale 142 3.9.7.1. Folosirea În luptă a tuturor resurselor 143 3.9.7.2. Lovirea zonelor libere 143 3.9.7.3. Imitația creatoare 143 3.9.7.4. Judo-ul antreprenorial 144 3.9.7.5. Breșele ecologice 145 3.9.7.6. Schimbarea valorilor și a caracteristicilor 146 3.9.8. Inovații de sistem 148 3.9.8.1. Maquiladora mexicană 148 3.9.8.2. Externalizarea serviciilor (outsourcing) 149
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a metodelor riguroase pentru primele și mai multă conceptualizare pentru ultimele. Formularea strategiei este În mod inerent diferită de la o situație la alta, dar și dinamică. Ea diferă de la caz la caz, pentru că esența formulării unei bune strategii este Îndemânarea antreprenorială În poziționarea și organizarea mediului său pentru a se menține pe drumul pe care se fac numai faptele bune și necesare. Ceea ce este bun și o strategie potrivită pentru un agent economic nu este necesar să fie bun și potrivit
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Acesta urmărește ocaziile favorabile În afaceri Într-o anumită secvență strategică. Pornind de la un produs unicat, având o piață limitată, firma caută, la Început, să-și sporească vânzările, să-și Îmbunătățească acțiunile pe piață, să construiască loialitatea clientului. Odată ce aspectele antreprenoriale și analitice ale strategiei au fost formulate, prioritatea managerului general este de a pune În aplicare planul strategic. Aceasta ia Întotdeauna mai mult timp decât formularea strategiei, iar varietatea sarcinilor acoperă un domeniu foarte larg. Executarea cu succes a strategiei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
acel sector? De obicei se folosesc strategiile de cost și de diferențiere; dacă resursele financiare ale firmei sunt limitate și barierele tehnologice numeroase, se recomandă specializarea. În general, strategiile de creștere vizează poziționarea firmei pentru expansiunea viitoare prin intermediul unei conduceri antreprenoriale. Întrucât nu există reguli clare, concurenții Încearcă adeseori o mare varietate de abordări strategice, iar firmele-pionier care fac o alegere bună câștigă avantajele primei mutări, sunt recunoscute ca lideri și pot concura regulile competiției. Concurenții se străduiesc să perfecționeze tehnologia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
declanșa o bătălie pentru acapararea pieței, care elimină din joc competitorii mai slabi. Din acest motiv, o Întreprindere tânără cu o singură afacere are nevoie fie de un consiliu de conducere bine ancorat În realitate, compus din manageri cu stil antreprenorial și cu experiență În stadiile de apariție și lansare, fie de expertiza și resursele financiare superioare generate de contopirea sa cu unii competitori. Pentru sectoarele aflate la maturitate se recomandă linii strategice diferite: 1. Ajustarea liniei de producție. Deși numeroasele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
scară și a efectului experienței, dificultățile financiare, problemele de publicitate și dobândirea anevoioasă a recunoașterii clienților) pot fi depășite printr-o focalizare care evită ofensiva directă asupra liderilor, prin dezvoltarea unei competențe distinctive pentru segmentele alese și prin folosirea inovațiilor antreprenoriale pentru a câștiga teren În fața liderilor mai inerți (Hamermesh, Anderson și Harris, 1978, p. 95). Concurenții mici au șanse foarte mari să câștige o parte importantă de piață dacă fac un salt tehnologic major, dacă liderii acționează confuz sau se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
rezolvat, cu atât este mai necesară abordarea lor multiplă, la toate nivelurile firmei. Strategiile de inversare a crizei sunt riscante și eșuează adesea din cauza alegerii necorespunzătoare a momentului achiziționării ori a secării prea timpurii a fondurilor disponibile și a talentelor antreprenoriale necesare. 3.9.4. Strategii corporatistetc "3.9.4. Strategii corporatiste" 3.9.4.1. Analiza portofoliului strategictc "3.9.4.1. Analiza portofoliului strategic" Instrumentul cel mai recomandat pentru integrarea și evaluarea datelor despre mediul concurențial Îl reprezintă analiza
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
3.9.6. Strategiile inovaționaletc "3.9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul inovator, devenea astfel
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din ramurile tehnologiei avansate, ca microcomputerele sau biogenetica. În schimb, inovația curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă, deoarece chiar și un succes moderat al unei inovații asigură profituri suficiente pentru a compensa aceste riscuri. În multe organizații antreprenoriale (IBM, Marks & Spencer, Procter & Gamble, 3M), media de reușită a inovațiilor este atât de ridicată, Încât credința larg răspândită În riscul ridicat al sistemului antreprenorial este considerată falsă. Spre exemplu, compania 3M din St. Paul (Minnesota) a creat peste 100
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
moderat al unei inovații asigură profituri suficiente pentru a compensa aceste riscuri. În multe organizații antreprenoriale (IBM, Marks & Spencer, Procter & Gamble, 3M), media de reușită a inovațiilor este atât de ridicată, Încât credința larg răspândită În riscul ridicat al sistemului antreprenorial este considerată falsă. Spre exemplu, compania 3M din St. Paul (Minnesota) a creat peste 100 de firme noi sau linii de produse majore În ultimii 60 de ani, dintre care 80% au Înregistrat succese deosebite. Media de reușită este foarte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
St. Paul (Minnesota) a creat peste 100 de firme noi sau linii de produse majore În ultimii 60 de ani, dintre care 80% au Înregistrat succese deosebite. Media de reușită este foarte ridicată și În cazul multor antreprenori individuali. Sistemul antreprenorial devine riscant doar atunci când inovatorilor le lipsește „metodologia”. Inovația de succes trebuie să se desfășoare sistematic, având un scop bine determinat. Gary Hamel, considerat cel mai influent strateg al țărilor avansate, afirmă că „doar inovația creează prosperitate”. El cere schimbări
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea, imitarea sau adaptarea inovațiilor tehnice. „Imitația creatoare” poate fi o strategie antreprenorială reușită și respectabilă. În economia modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse. Inovația a fost descoperită abia În secolul al XIX-lea. Înainte de 1880, progresul provenea din
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]