2,529 matches
-
nu aproape toate schimbările, dificultățile și blocajele cu care se confruntă azi satul românesc, se datorează modului în care s-a făcut schimbarea regimului de proprietate în România în 1991. Fenomene precum agricultura de subzistență, debutul și dezvoltarea anevoioasă a antreprenoriatului agricol și ne-agricol în rural, dificultățile arendei, nu pot fi înțelese decât în contextul a ceea ce a însemnat Legea Fondului Funciar. Ultimul capitol analizează toate aceste aspecte, precum și activitățile economice și sursele de venit în rural și în cele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de actorii sociali a unor noi strategii de relaționare cu aceste instituții * Însușirea regulilor democrației Schimbarea economică * Apariția sau, după caz, dezvoltarea piețelor rurale * Reapariția agriculturii de subzistență * Fărâmițarea proprietății * Lipsa mijloacelor tehnice de realizare a unei agriculturi performante * Apariția antreprenoriatului în agricultură * Impunerea unor noi modalități de exploatare a animalelor și de producție în agricultură, ca urmare a aderării la organisme europene * Apariția unor noi categorii ocupaționale în rural * Apariția unor noi surse de venituri Schimbarea demografică * Îmbătrânirea populației din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
evident, o dată cu vârsta. Astfel ceea ce este interesant în Tălmăcel este că se păstrează încă caracteristicile unei comunități cu trăsături tradiționale, dar pe fondul unui context social ce are și elemente de modernitate opțiunea pentru familie mică și pentru valori individualiste, antreprenoriatul. Modele interacționale Ceea ce diferențiază comunitatea de societate consideră Bauman și îi conferă primeia o calitate esențială, unică, este înțelegerea împărtășită de toți membrii. Înțelegerea de tip comunitar "nu trebuie căutată, nu trebuie să lupți pentru ea, ea este acolo, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dorință de implicare, mândrie) și sunt mai atașați de tradițiile și obiceiurile specifice satului. Cea mai surprinzătoare concluzie a studiului de față este aceea că o comunitate puternică, coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne (opțiunea pentru familie mică, pentru plasarea intereselor personale înaintea celor ale satului, etc). Ne-am fi așteptat ghidați și de literatura de specialitate ca într-un spațiu social cu elemente de modernitate, comunitatea ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avut loc în regimul proprietății private în România, după acel punct de cotitură care a fost Legea Fondului Funciar, și modul în care aceste transformări au determinat anumite forme specifice ale mediului social agricol românesc. Astfel, agricultura de subzistență și antreprenoriatul, ca modalități opuse de a face agricultură astăzi în România, și deopotrivă întâlnite, au constituit de asemenea un subiect de analiză în cadrul studiului de față. Analizele teoretice au fost ilustrate cu rezultate al unor analize secundare, pe date disponibile legate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reformele agrare regimul proprietății în România? Ce a însemnat Legea Fondului Funciar pentru agricultura românească de astăzi? Care este tabloul în cifre al agriculturii românești de astăzi? Cât de extinsă este agricultura de subzistență și în ce măsură se poate vorbi de antreprenoriat sau de arendă în mediul rural românesc? Toate acestea sunt întrebări la care studiul de față încearcă să găsească un răspuns și să-l argumenteze cu date. 2. CONSIDERAȚII TEORETICE ASUPRA PROPRIETĂȚII FUNCIARE. DEFINIREA PROPRIETĂȚII Conceptul de proprietate este unul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai mare parte a acestora (74,8%) fiind femei. Referitor la a doua problemă, în rural populația începe să muncească cu mult înainte de 16 ani și rămâne ocupată mult după vârsta pensionării, iar nivelul de instrucție este scăzut. 4. 2. Antreprenoriat în agricultură Antreprenoriatul reprezintă una dintre principalele activități ce determină creșterea economică, datorită faptului că duce la dezvoltarea unor rețele sociale și economice, creează și promovează noi modalități economice, duce la dezvoltarea pieței și a tuturor tipurilor de capital. Antreprenoriatul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ei aduc de asemenea o serie de beneficii comunității din care fac parte, prin faptul că creează noi locuri de muncă, duc la creșterea veniturilor locale și conectează comunitatea cu economia globală (Henderson, 2002). Tabel 6.2 Creștere economică și antreprenoriat în fostele țări comuniste Foste țări comuniste Creșterea anuală medie a PIB 1995-2000 (%) Proporția sectorului privat în PIB 2000 Antreprenori activi la 1000 de persoane 1995-2000 Media anuală a numărului de noi antreprenori la 1000 de persoane 1995-2000 Bulgaria 0
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
piață, folosind tehnologie și tehnici agricole moderne, sunt specializați în ceea ce produc, iar cultura lor nu diferă foarte mult de cultura altor grupuri sociale (Šljukić, 2003: 173) Fostele țări socialiste, aflate în tranziție începând cu 1989, au pornit pe drumul antreprenoriatului cu resurse diferite și au parcurs căi diferite, astfel că rezultatele sunt foarte diferite între ele (vezi tabelul 6.2). În cei 15 ani de transformare a societății românești după regimul comunist, a devenit extrem de evident că, pentru alinierea României
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de venit Sursa: Sljukic, f.a. Cu toate acestea, drumul României a fost unul dintre cele mai anevoioase. Din tabelul 6.6 se observă că România ocupă o poziție inferioară între celelalte țări ex-comuniste, și în ceea ce privește creșterea economică și în privința ponderii antreprenoriatului, alături de alte țări ca Letonia, Lituania și Estonia. Factorii ce sunt corelați cu o activitate antreprenorială puternică, sunt următorii: prezența motivațiilor pentru această activitate, disponibilitatea capitalului și creditelor, legislația care să favorizeze antreprenoriatul, drepturi de proprietate bine definite, instituții politice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și în ceea ce privește creșterea economică și în privința ponderii antreprenoriatului, alături de alte țări ca Letonia, Lituania și Estonia. Factorii ce sunt corelați cu o activitate antreprenorială puternică, sunt următorii: prezența motivațiilor pentru această activitate, disponibilitatea capitalului și creditelor, legislația care să favorizeze antreprenoriatul, drepturi de proprietate bine definite, instituții politice și economice funcționale, corupție scăzută, investiții străine ridicate și politici ce conferă cetățenilor libertate economică (Ovaska, Russell, 2004: 11-25). De altfel, dificultăți legate de creșterea economică reflectată prin PIB au avut toate țările
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Centrale și de Est și ale fostei Uniuni Sovietice, avea valoarea PIB mai mare decât cea din 1989 (Campos, Coricelli, 2002: 14). Cu toate acestea, celelalte țări, spre deosebire de România, au reușit să încurajeze într-o mai mare măsură activitățile de antreprenoriat. În literatura română, într-o abordare mai degrabă teoretică, sunt amintite trei dimensiuni importante ale elitei antreprenoriale ca grup social ce inițiază și dezvoltă o afacere proprie și are un comportament inovator, și anume: dimensiunea cultural-cognitivă, acțională și performanțială (Zulean
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o afacere proprie și are un comportament inovator, și anume: dimensiunea cultural-cognitivă, acțională și performanțială (Zulean, 1996). Ce se poate spune despre antreprenorii din agricultura românească? Cine sunt ei? Cercetările actuale realizate în mediul rural sunt extrem de interesate de problema antreprenoriatului, ele propunând mai multe modele de analiză. Un astfel de model este cel al lui Dumitru Sandu care distinge 4 tipuri de gospodării agricole, pornind de la premisa că antreprenorul din agricultura românească de tranziție nu este o realitate, ci un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0% ar prefera să aibă afacerea proprie (47,2% ar dori să lucreze la stat). Doar în 11,1% din gospodării există cineva care are o întreprindere sau afacere proprie, sau este asociat într-una (86,5% nu au). În ce privește antreprenoriatul de intenție, 9,8% din respondenți au intenția de a dezvolta o fermă sau exploatație în următorii cinci ani și 11,5% au intenția de a dezvolta o afacere. 4.3. Arenda Exploatarea pământului în regimul arendei prezintă o serie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două sate este preponderent una de subzistență, în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Tălmăcel existența a două pensiuni agroturistice poate fi încadrată în activitatea de antreprenoriat. Alte tipuri de proprietate. Pe lângă pământ, oamenii din cele două sate mai au în proprietate casa în care locuiesc (99,3% în Tălmăcel și 96,4% în Ludoș din subiecții intervievați) și alte bunuri cum ar fi: atelier (7,5
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
producția proprie acoperă nevoile gospodăriilor din cele două sate. Se observă că Ludoșul are mai mulți subiecți ce afirmă că produsele obținute în gospodăria proprie le acoperă nevoile în totalitate, probabil datorită faptului că fac o agricultură mai apropiată de antreprenoriat: relieful permite practicarea unei agriculturi prin mijloace moderne, cultivă cantități mai mari și comercializează o parte importantă din producție. În același an, o întrebare similară adresată subiecților din mediul rural în cadrul Barometrului de Opinie Publică, arată că 21,4% din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
terminând cu reforma din 1991. Aici, analiza a zăbovit ceva mai mult, fiind discutate aspecte politice, economice, dar și efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale modului în care s-a făcut restituirea proprietății în 1991. Agricultura de subzistență, fenomenul antreprenoriatului și al arendării, sunt discutate fiecare, și ilustrate cu date semnificative, într-un capitol separat. Subcapitolele dedicate analizelor empirice pe probleme de proprietate funciară în România după 1989, sunt extrem de bogate în date relevante. Sunt discutate aspecte ca: proporția subiecților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradițiile și obiceiurile specifice satului. Comportamentul lor interacțional este mai intens, ceea ce sugerează legături umane mai puternice. Dar concluzia cea mai surprinzătoare este aceea că o comunitate puternică, coezivă poate coexista într-un context social cu elemente clare de modernitate antreprenoriat, infrastructură modernă, atitudini și valori moderne. Această concluzie este surprinzătoare pentru că literatura de specialitate sugerează faptul că ideea de comunitate prinde rădăcini într-un sol marcat de tradiționalism, acesta având puterea de a potența legăturile intime, strânse între membrii, intercunoașterea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legate de proprietate (în speță funciară) în rural, nu putea lipsi dintr-o analiză a schimbării sociale și a fenomenului identitar în acest spațiu social. Analiza arată puternica extindere a agriculturii de subzistență în România după 1989, debutul greoi al antreprenoriatului (atât agricol, cât și ne-agricol) și exploatarea scăzută a pământului prin arendă. Sunt analizate și efectele reformei agricole în planul agriculturii, dar și social și modul în care s-a făcut restituirea proprietății după 1989. Situația României, comparativ cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a dus la apariția celebrei Silicon Valley, unul dintre simbolurile durabile ale supremației tehnologice a SUA. Problema dezechilibrelor este cu atât mai spinoasă cu cât, așa cum am arătat, îngemănarea dintre finanțarea publică și corporatistă, între scopurile civile și militare, între antreprenoriat și cercetare în domeniul tehnologiilor de vârf stă chiar la baza sistemului de inovare american, explicându-i ascensiunea și performanța greu de egalat. Mai mult, dezechilibrele instalate în interiorul sistemului nu sunt de dată recentă, cum am putea fi tentați să
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ștafeta sistemului. Aceasta este explicația pentru faptul că în perioada ’60-’90 firma a avut probabil cea mai valoroasă „linie mijlocie”, atât la proiectare, cât și în producție, din toată zona industrială a Brașovului. La momentul actual se discută despre antreprenoriat și cultură antreprenorială. La Electroprecizia a existat o astfel de abordare chiar și în perioada comunistă. Dincolo de o notă de stahanovism specifică tuturor firmelor românești din epocă, managementul Electroprecizia a încurajat salariații să adopte un spirit inovator. Deși numai la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru competențele câtorva firme din grup. Tipologia afacerilor arată că există un interes deosebit pentru domeniul electric. Aici s-au dezvoltat competențele de bază, chiar dacă acum există tendința de a le „ambala” într-o competență integratoare care înseamnă și un antreprenoriat general. Practic, se urmează o integrare verticală, deși aspectele concentrice ale portofoliului de afaceri sunt semnificative. Dacă se realizează echiparea unei construcții, alături de rețele de tip electric, apar și alte tipuri de instalații. Deocamdată, acestea sunt în categoria „ușoară”, dar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fost amplificate programele de diseminare, grație parteneriatelor strategice Încheiate cu Eurolink-House of Europe, Academia Română, Institutul Național de Administrație, Camera de Comerț, UCECOM, Ministerul Agriculturii, Universitatea București și Academia de Studii Economice. Din 2009, prin implicarea În programul Comisiei Europene privind antreprenoriatul, a Început o lungă și frumoasă colaborare cu Italia, prin societatea de consultanță Item și Centrul de Cercetare al Universității din Cagliari. În 2010, a demarat programul de cercetare care face obiectul acestei lucrări, finanțat din fonduri europene și facilitat
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creșterea competitivității și promovarea securității energetice sporite. Într-o Europă cu peste 500 de milioane de oameni, cu mai mult de 23 de milioane de companii, din care 99% sunt IMM-uri, trebuie adoptată o politică industrială modernă, care sprijină antreprenoriatul, promovează competitivitatea sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor, și ajută la fructificarea oportunităților create de globalizare și de economia ecologică. Eforturile făcute pentru creșterea nivelului de profesionalizare a populației trebuie Însoțite de crearea cadrului pentru modernizarea piețelor muncii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mare volum de informații organizate, grupate, intercorelate Într-un anumit context În care intră: oameni, tehnologie, dezvoltare strategică. Problema creării de locuri de muncă este În centrul atenției Comisiei Europene, dar și a celorlalte instituții, legată În special de stimularea antreprenoriatului prin sprijin acordat IMM-urilor și susținerea inovării. Practic, avem de-a face cu un model care sparge sistemul oarecum monopolizat de generare de venituri pentru un număr restrâns de indivizi și care distribuie plusvaloarea către o masă cât mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]