4,171 matches
-
Mișcarea de "repatriere" a antropologiei în societatea ei de origine se complace în general într-un soi de "efect etnografic". Postulând a priori pertinența perspectivei adoptate și ignorând astfel deplasarea istorică și culturală pe care aceasta i-o induce -, această antropologie reușește să creeze obiecte etnografice înlocuind obiectele "exotice" cu care lucra de regulă. Or, această orientare contribuie la închiderea disciplinei într-un nou provincialism"93. Schimbările succesive de obiect invită într-adevăr la revizuirea fundamentelor disciplinei și la evaluarea dintr-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și afirmarea unei orientări științifice. Printre anchetele efectuate în locurile cele mai emblematice ale "modernității" pot fi reperate două tendințe cărora le vom schematiza polii extremi, în măsura în care ele oferă exemple elocvente în raport cu aceste "efecte etnografice" și completează observația precedentă cu privire la antropologia industrială și urbană. La fel ca și cele consacrate spațiilor aparent celor mai izolate, există un mănunchi de investigații care se desfășoară ca niște cronici etnografice, admirate de public, însă oferind puțin material pentru o reflecție generală 94. Influența oarecum
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
La fel ca și cele consacrate spațiilor aparent celor mai izolate, există un mănunchi de investigații care se desfășoară ca niște cronici etnografice, admirate de public, însă oferind puțin material pentru o reflecție generală 94. Influența oarecum limitată în sânul antropologiei franceze a postmodernismului american se manifestă aici în lumina cea mai desuetă a exaltării narcisiste a cercetătorului și a eleganței estetice a operei lui. Înmulțirea publicațiilor despre scriere în care sunt expuse temerile etnologului oferă un indiciu privind ascendentul exercitat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
consolidare este subordonată atunci unei logici tehnocratice; absența unei atitudini critice și a unei încadrări metodologice a câmpului de anchetă duce la o repliere asupra categoriilor cognitive ale actorilor în funcție de mișcările ideologice conjuncturale. Declarate o vreme drept dogma inconturnabilă a antropologiei, falsele evidențe ale "privirii de la distanță" sunt pe de o parte inversate și fetișizate, iar pe de alta lichidate fără altă formă de proces. În niciunul din aceste cazuri, nicio direcție științifică precisă nu vine să le înlocuiască. Confuzia orientărilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
niciunul din aceste cazuri, nicio direcție științifică precisă nu vine să le înlocuiască. Confuzia orientărilor științifice și absența cadrului teoretic general sunt fără drept de apel favorizate de fragmentarea câmpurilor de cercetare și de explozia obiectelor, puțin compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația utilizării autosuficiente a termenului etnografie, pe de o parte; prin înmulțirea considerabilă a publicațiilor având drept temă de gândire alteritatea, pe de altă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
incontestabilă și de a evidenția permanența unui nucleu științific care pare a ieși intact din zdruncinarea vechilor certitudini epistemologice. Se pare însă că nu este necesară întoarcerea la fascinația pentru termenul de etnografie. Reapariția acestuia caracterizează de altfel atât o antropologie lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze care se inspiră mai mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de vedere social și istoric în sfera "celorlalți" pe care îi aducea din trecut sau de la antipozi, disciplina era plasată în centrul procesului de alterizare. Această deraiere este de acum bine identificată. Tendințele din ultimii douăzeci de ani, care definesc antropologia ca știință a alterității, constau în reluarea acestui discurs pentru a-l amenda "descentrându-l" (după expresia lui M. Kilani). Este vorba de o încercare de decontextualizare care nu schimbă problema fundamentală, ci o împinge cu o treaptă mai sus
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constau în reluarea acestui discurs pentru a-l amenda "descentrându-l" (după expresia lui M. Kilani). Este vorba de o încercare de decontextualizare care nu schimbă problema fundamentală, ci o împinge cu o treaptă mai sus pe scara abstractizării. O antropologie astfel programată după un mod speculativ nu va reuși de fapt niciodată să-și construiască obiectul: acesta se dovedește imposibil de circumscris, fiindcă indică un raport social al cărui conținut concret trebuie să fie constant eliminat pentru a fi ridicat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la o practică descriptivă care îl autonomizează și se inserează într-un proces științific de alterizare. Pentru a rezolva dilemele care rezultă de aici, noile incantații reflexive ale antropologiei nu sunt de prea mare ajutor, deoarece tind, pe de o parte, să fie utilizate pentru a reintegra structurile epistemologice, chiar și pe cele radicale, într-o expectativă disciplinară nealterată, iar pe de altă parte, ele sunt resorbite într-un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii a căror depășire se dovedește astăzi necesară. Până la urmă, disciplina însăși pare să fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de o parte, și asociațiile contestând formele actuale ale "democrației locale" și revendicând o "democrație participativă", pe de altă parte. Această experiență ar putea solicita un tip de analiză interpretativă absolut simetrică în raport cu cele de la care se revendică de regulă antropologia dezvoltării privind operațiile instituite de experți sau de ONG-uri în țările din Africa, Asia sau America Latină. O acțiune concepută sub formă exogenă și având o finalitate străină dinamicii locale a raporturilor sociale este condamnată în mod banal la eșec
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
preț. Astfel: Suma minimă Suma maximă Reducere (%) - 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON - 30 În seria Antropologie au mai apărut • Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță În pregătire: Ideologia umanitară, Bernard Hours LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro * Prima parte a acestui capitol a apărut, într-o versiune prescurtată, sub titlul "Quelques occurrences économiques en anthropologie" ("Câteva ocurențe economice în antropologie"), în Socio-anthropologie, nr. 7, 2000, pp. 3-5. 1 K. Polanyi, La grande transformation, Gallimard, Paris,1983. 2 M. Mauss, "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, pp. 145-279. 3 Începând cu Lévi-Strauss care, reproșându-i lui Mauss
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
d'abondance. L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12 M. Sahlins, Au cœur des sociétés. Raison utilitaire et raison culturelle, Gallimard, Paris, 1980. 13 Dezbaterea asupra raționalității s-a perpetuat în sociologie și economie mai degrabă decât în antropologie. Ipoteza raționalității simplă sau modulată ca o "raționalitate limitată" care urmărește să dea seama de imposibilitatea unei cunoașteri perfecte la orice agent calculator rămâne postulatul fundamental al celor mai multe teorii economice actuale. 14 De exemplu, C. Meillassoux, Femmes, greniers et capitaux
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cei veniți din statele vecine a furnizat pretextul unor constante hărțuiri polițienești împotriva rezidenților străini, ale căror victime erau în mod frecvent și cei originari din nord, somați să prezinte un permis de rezidență. 37 Pentru intersectările dintre istorie și antropologie, a se vedea M. Detienne, Comparer l'incomparable, Seuil, Paris, 1999. Textul următor reia articolul "Mimes et pantomimes du marché", Histoire et anthropologie, 22, 2001, pp. 11-21. 38 A. Orléan, Le pouvoir de la finance, Odile Jacob, Paris, 1999. 39 În
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
des sciences politiques. 86 G. Althabe et alii, Urbanisme..., op. cit.; G. Althabe et alii, Urbanisation et enjeux quotidiens, Anthropos, Paris, 1985 (reed. L'Harmattan, 1993). Trebuie să semnalăm de asemenea lucrările anterioare ale lui C. Petonnet și ale Laboratorului de antropologie urbană. 87 Cf. Agier, Copans & Morice (coord.), op. cit. 88 Termenul "industrie" trebuie înțeles aici în sensul cel mai general, astfel încât să includă și "industria" serviciilor. 89 A se vedea, de exemplu, referitor la regiunea Montceaux-les Mines, observațiile și analizele lui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Althabe & M. Selim, Démarches ethnologiques au présent, L'Harmattan, Paris, 1998). 101 După expresia lui M. Kilani (op. cit.), de exemplu, care păstrează această viziune ca pe o declinare, printre altele, a cuplului local / global, din care face axa directoare a antropologiei și, prin urmare, a lucrării sale. 102 Întrepătrunderea mizelor cristalizate în jurul controlului locuințelor miniere transformate în locuințe sociale (în jur de 70 000 pentru ansamblul regiunii de Nord) oferă un exemplu foarte semnificativ. Cf. F. Desage, La bataille des corons
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a lucrat ca șofer la Brazzaville și Leopoldville. Trebuie remarcat că niciunul dintre aceștia nu a făcut vreo vizită în sat între plecarea inițială și întoarcerea definitivă din ultimii ani. * Abrevierile sunt stabilite de noi (n.t.). ----------------------------------------------------------------------- MOTIVE ECONOMICE ÎN ANTROPOLOGIE Întreprindere și mondializare 4 1 6 5 Cuvânt înainte Retrospective și perspective Întreprindere și mondializare Industrializare, dezindustrializare Economie și colonizare Congo, 1961 248 247 Bibliografie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
umanului pe baza Întregii istorii spirituale a omului din neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-a lungul a șase decenii, opera sa cuprinde: studii de istoria religiilor, antropologie, etnografie, folclor, mitologie, lucrări de indianistică, literatură, memorialistică, jurnalistică. Lucrările sale științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a pune În valoare esențialul În unele domenii ca: religie, istorie, mitologie, antropologie, folclor, literatură. Publicate sub forma eseurilor sau a unor impresionante sinteze de istoria religiilor, aceste lucrări Îl impun pe Eliade ca personalitate complexă care domină un material documentar imens și eteroclit, În efortul de a pune În lumină prezența transcendentului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cu teoria lui generală despre nașterea și funcțiile mitului. Literatura, așa cum o gândește M. Eliade după 1945, este dependentă În bună măsură de teoria sa asupra omului modern și, În genere, de ideile sale privitoare la simbolismul arhaic antropocosmic. Fără antropologia sa religioasă, n-am Înțelege bine proza postbelică a lui Eliade, dominată, cum vom vedea Într-un capitol următor, de semne, mituri cunoscute sau mai puțin cunoscute, de apariții și dispariții ritualice. Aceste proze sunt „de regulă, considerate fantastice, fără ca
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
În piatră o forță,o prezență sacră. La orele de istoria religiilor poate fi prezentată maniera În care Eliade abordează istoria religiilor, fără tentă apologetică. Autorul consideră această disciplină una „totală”. În studiile sale, adăuga tangențele istoriei religiilor cu etnologia, antropologia, filosofia istoriei, lingvistica, literatura. În același timp, precizează Eliade În „Cuvântul Înainte” al Tratatului de istorie a religiilor, nu poți Împresura fenomenul religios de fiziologie, psihologie, sociologie, economie, lingvistică, arte. Făcând astfel, lăsăm să se scape „ce are unic și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sau boală. Între ele există numeroase și variate nuanțe de care trebuie să țină seamă. Un factor important ce poate determina sensul vieții sau destinul unei persoane îl reprezintă frustrările, conflictele și stările complexuale. Boala psihică nu înseamnă, în spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteritate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc. Observația este acțiunea de a privi cu atenție ființele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Traducere de Irinel ANTONIU INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Această carte este dedicată memoriei lui Marie-Laure Lamy. Cuprins Cuvânt înainte / 7 Partea întâi: Bunurile / 15 Capitolul 1: La originile unei sociologii a bunurilor culturale / 17 Tradiția intelectuală germană / 17 Devierea descriptivă a antropologiei / 24 Raportarea bunurilor la contextul lor /29 Capitolul 2: Calificarea "culturală" / 39 Origini teoretice / 39 Elementele mobilizate de o probă de calificare culturală / 45 Capitolul 3: Efectele sociale ale "culturalului" / 59 Origini și aplicații / 60 Tipologia efectelor / 68 Funcționarea efectelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]