179,770 matches
-
ultimele două secole, Editura Corson, Iași. 16. Șandru, I., Băcăuanu, V., Ungureanu, Al. Ă1972), Județul Iași, Editura Academiei, București. 17. Recensămintele populației (Direcția județeană de statistică Iași). Disciplina :Geografie Clasa a VIII-a Nr. ore:1 oră/săpt Planificarea calendaristică anuală a opționalului Orașul Tg. Frumos-spațiu intercultural Nr. crt. Unitatea de învățare Competențe specifice Conținuturi Nr. ore Săptămâna Observații/evaluare 1. Introducere în studiul opționalului. 1.3 1.5 3.2 3.4 6.2 Introducere în studiul opționalului 1 S1
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
zona geografică vizitată. În fiecare an, elevi din școala noastră participă la excursii tematice cu itinerarii ce străbat mai multe unități de relief, dezvoltându-și astfel capacitatea de înțelegere a realității înconjurătoare. 1.3. Modele de activități didactice Dacă proiectarea anuală și semestrială a materiei presupune, în principal, însușirea unei tehnici de lucru, proiectarea lecției este un act de creație al cadrului didactic care își pune astfel în valoare intuiția, imaginația, inventivitatea și talentul său pedagogic. Principalele tipuri de lecții sunt
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
legal la participare. Părinții pot participa la așa numita “grădiniță a părinților” care este alcătuită dintr-un consiliu, un comitet de coordonare, care este alcătuit din părinți, din personal și de proprietar. Comitetul de coordonare trebuie să stabilescă un plan anual de activități pedagogice. Premiul de bună practică a grădiniței(Norvegia) În cadrul grădinițelor din Norvergia se desfășoară și diverse concursuri, care se finalizeză cu un “premiul de bune practici pentru grădinițe”, astfel se recunosc și se încurajează anumite practici în grădiniță
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
justificate alte valori prin studii aprofundate. 2 - Valorile orientative pentru qg(i) pot fi mărite funcție de : - mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe; - zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității : urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor : apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban și/sau rural, vile în cartiere rezidențiale; - obiceiurile utilizatorilor din
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
financiar a învățat că trebuie să limiteze creativitatea la soluțiile legale. Enron și alte cazuri asemănătoare au produs schimbări majore în legislația SUA referitoare la evidențele financiare și la responsabilitatea managerilor (CEO și CFO) de a verifica și semna bilanțurile anuale. Atribuțiile firmelor de audit au fost reglementate și a fost interzis conflictul de interese în relația cu beneficiarii de consultanță. Problemele etice au devenit o preocupare pentru majoritatea companiilor americane. S-au înmulțit trainingurile, reglementările interne sub forma codurilor etice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Zona Țintă Obiective Măsură (Indicator) Țintă Inițiative/ Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Fără măsuri Nu există - Obiective declarative - Asigurarea de absolvenți competitivi - Fără măsuri calitative Nu există 2. Stabilitate financiară Supraviețuire (menținerea status-quo-ului) - Bilanțul anual (surplus - deficit pentru fiecare facultate/departament) - Contribuția la/de la bugetul Universității pentru fiecare facultate - Venituri non-publice (taxe/cercetări) - Reducerea costurilor negociind și făcând „compromisuri” cu Ministerul Educației care asigură aprox. 45% din veniturile Universității - Redistribuire de la facultățile „bogate” și eficiente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Țintă Inițiative/Comentarii 1. Performanțe în instruire și cercetare - Studenți de înaltă calitate - Numărul de premii naționale și internaționale - Media „mediilor la bacalaureat” pentru studenții admiși - Să devină prima Universitate românească pentru cel puțin jumătate din domeniile (facultățile) sale - Cercetare anuală de satisfacție a angajatorilor cu absolvenți la toate nivelurile - Asigurarea de absolvenți competitivi - Procentajul de absolvenți angajați după un an - Gradul de interes al angajatorilor pentru absolvenții UB pentru fiecare domeniu (specializare) - Să fie în topul preferințelor angajatorilor pentru absolvenți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ca % din totalul bugetului pe anul anterior - Deficitul cumulat pe ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca % din cheltuielile anuale - Numărul de facultăți/departamente cu deficit anual - % din banii non-publici în totalul veniturilor (venituri din taxe, cercetări) - Cel puțin 25% din cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
anterior - Deficitul cumulat pe ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca % din cheltuielile anuale - Numărul de facultăți/departamente cu deficit anual - % din banii non-publici în totalul veniturilor (venituri din taxe, cercetări) - Cel puțin 25% din cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești, laboratoare, echipament) - Asigurarea celor mai mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ultimii cinci ani - Reducerea dependenței de banii publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca % din cheltuielile anuale - Numărul de facultăți/departamente cu deficit anual - % din banii non-publici în totalul veniturilor (venituri din taxe, cercetări) - Cel puțin 25% din cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești, laboratoare, echipament) - Asigurarea celor mai mari salarii pentru cei mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
publici - Nici o facultate cu deficit în 2008 - Strategii de restructurare pentru îmbunătățirea situației facultăților ineficiente, incluzând pensionări timpurii și restructurarea de personal - Investiții anuale consistente în dezvoltarea ulterioară - Investiții anuale ca % din cheltuielile anuale - Numărul de facultăți/departamente cu deficit anual - % din banii non-publici în totalul veniturilor (venituri din taxe, cercetări) - Cel puțin 25% din cheltuieli să fie pentru investiții (noi clădiri, cămine studențești, laboratoare, echipament) - Asigurarea celor mai mari salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cercetare academică care verifică și finanțează proiecte de cercetare 4. Învățare și creștere pentru personal - Menținerea și promovarea personalului eficient - Procentul personalului de învățare de înaltă performanță - Cel puțin 50% personal didactic de înaltă performanță - Permanentă evaluare din partea colegilor - Evaluare anuală din partea studenților 5. Satisfacția clienților - Studenții și angajatorii sunt cei mai importanți clienți - Nivel de satisfacție pentru studenți -Nivel de satisfacție cu absolvenții pentru angajatori - Cel mai mare interes pentru încadrarea absolvenților - Cel mai mare interes al angajatorilor de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
clienților - Studenții și angajatorii sunt cei mai importanți clienți - Nivel de satisfacție pentru studenți -Nivel de satisfacție cu absolvenții pentru angajatori - Cel mai mare interes pentru încadrarea absolvenților - Cel mai mare interes al angajatorilor de a angaja absolvenții noștri - Cercetări anuale despre satisfacția studenților și a angajatorilor Concluzie În ciuda intențiilor bune ale unei părți din conducerea Universității și a conducerii unor facultăți, o strategie realistă și eficientă, care să fie centrată pe beneficiari, pe performanțe și pe măsurarea lor, are șanse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ȘI EVALUAREA 3. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI (realizarea activităților, atingerea obiectivelor, monitorizarea) O viziune strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Predare eficientă Cercetare de cea mai înaltă clasă Administrare profesionistă și eficientă Reducerea la minim a deficitelor pe facultăți și programe Investiții anuale considerabile în dezvoltarea viitoare a organizației Cele mai bune salarii pentru cei mai buni profesori („vedetele”) și salarii decente și stimulente financiare pentru toți ceilalți Performanțe financiare Viziunea strategică prezentă pentru Universitatea din București Performanțe în formare/ instruire și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
205 națiuni. Consiliul Executiv Se îngrijește de respectarea Cartei Olimpice. Își asumă responsabilitatea finală asupra administrării CIO. Aprobă organizarea internă a CIO, statutul organizației și toate regulile interne ale acesteia. Este responsabilă de managementul finanțării CIO și pregătește un raport anual. Prezintă un raport la Sesiune privind orice propunere de schimbare a regulilor sau a legilor proprii. Propune la Sesiunea CIO numele persoanelor recomandate pentru alegerile în CIO. Stabilește agenda Sesiunilor CIO. În ceea ce privește președintele, desemnează Directorul General și Secretarul General. Păstrează
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
potabilă (la Colac, Șipoțel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Râpi torențiale, alunecări de teren, surpări și rostogoliri apar pe toți versanții din comună. CLIMA Se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie și maxima medie în luna iulie + 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind puțin sub 600 cm cubi/an. Pe anotimpuri cantitatea de precipitații se înregistrează
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
climatul temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie și maxima medie în luna iulie + 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind puțin sub 600 cm cubi/an. Pe anotimpuri cantitatea de precipitații se înregistrează astfel: vara 42%, primăvara 26%, toamna 20%, iar iarna 12% din totalul anului. Vânturile suflă dominant dinspre N, NV și NE, cu o frecvență de 28
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al Siretului, târgul Lespezi era un debușeu al târgurilor din Botoșani, Hârlău, Fălticeni, Tg. Neamț, unde se vindeau vite, felurite mărfuri autohtone și străine. Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de Sf. Ilie), era nu numai un loc de desfacere de mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea un tablou deosebit, ca și astăzi, prin mulțimea de oameni adunați din împrejurimi și chiar din depărtări. În afară de schimbul de mărfuri aveau și încă mai au loc adevărate spectacole populare cu muzică, dans sau numere de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
deosebit, ca și astăzi, prin mulțimea de oameni adunați din împrejurimi și chiar din depărtări. În afară de schimbul de mărfuri aveau și încă mai au loc adevărate spectacole populare cu muzică, dans sau numere de circ. În timp, târgurile săptămânale și anuale au cunoscut urcușuri și coborâșuri, reușind să dăinuie până astăzi, ca o tradiție veche (probabil cu sute de ani înainte de înființarea târgului), influențând dezvoltarea economică a satului și a comunei Lespezi. Înainte de unire, pământurile din jurul târgului aparțineau familiei Sturdza, care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
le-a vândut lui Fischer. În 1850, existau în zona Lespezi, ținutul Sucevei, următorii mari prorietari de pământ: - Aga Emanuel Morțun, cu 112 fălci de pământ, în localitățile: Sirețel, Lespezi, Lecușești, Cămârzani, Obârșia și Movileni, care-i aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Morțun, cu 112 fălci de pământ, în localitățile: Sirețel, Lespezi, Lecușești, Cămârzani, Obârșia și Movileni, care-i aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
căii ferate Burdujeni-Roman (1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
comunei, aproape 40% din locuințe erau noi. Electrificarea lor era parțială. Comerțul: magazin universal la Lespezi, magazine sătești în fiecare localitate, restaurant la Lespezi și bufete în sate. Era de asemenea un mic abator, târguri săptămânale (vinerea) și un bâlci anual (de Sf. Ilie). Cultura și învățământul. Existau cinci cămine culturale, grădinițe, școli de 4 și 8 ani în fiecare sat și un oficiu P.T.T.R. Pentru asistență medicală se dispunea de un dispensar, un cabinet stomatologic, casa de nașteri și staționar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]