2,714 matches
-
Se crede că un grup definit de pacienți cu ADPKD au un risc crescut de malformații vasculare, inclusiv anevrisme ale aortei abdominale (13). în aceste condiții, evaluarea periodică (eco și/sau RMN) ar fi utilă, iar o depășire a diametrului aortei peste 55-60 mm ar impune o acțiune chirurgicală. B) CONSIDERAȚII PATOGENICE Leziunile histopatologice constatate atât la nivel valvular (degenerescența mixomatoasă), cât și vascular (degenerescența chistică a mediei), prezența constantă a rupturilor fibrelor de colagen au determinat studierea aprofundată a componentelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
supleere renală au un diametru aortic mai mare decât persoanele martor de aceeași vârstă și sex, dar această diferență nu este semnificativ statistică (Torra et al., 1996). C) TRATAMENT ȘI PROFILAXIE Constatarea unor alterări structurale la nivelul valvelor cardiace și aortei pune problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate fi de necesitate în caz de disecție acută, ruptură de anevrism sau endocardită infecțioasă. Șansele sunt însă mult mai mari în cazul intervențiilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu formarea de anevrisme sau alte anomalii vasculare din ADPKD. Deși rata medie de supraviețuire nu a fost diminuată, unii pacienți s-au pierdut prin afecțiuni pentru care riscul pare a fi crescut în ADPKD, cum ar fi anevrismele de aortă și perforațiile de colon, ultimele fiind datorate atât prevalenței sporite a diverticulitei, cât și terapiei imunosupresoare. Complicațiile colice pot fi diminuate dacă protocolul de investigații de rutină, efectuat înaintea transplantării, include și clisma baritată, după care se pot rezeca segmentele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a TA prin măsurători convenționale repetate și, eventual, monitorizare ambulatorie 24 de ore; acest lucru este esențial deoarece HTA reprezintă cel mai important factor de progresie a suferinței renale și generator de complicații; evaluarea ecocardiografică a HVS, anomaliilor valvulare, rădăcinii aortei; prezența chiștilor în alte organe (ficat, pancreas, splină, ovare, vezicule seminale, spații subarahnoidiene); agregarea familială a anevrismelor cerebrale și/sau semne neurologice sugestive; prezența herniilor și semne de diverticuli de colon (care se pot complica cu perforeții). -Anamneza familială este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
2. Pentru evaluarea corectă a unui pacient cu ICA este necesar să se identifice eventualii factori precipitanți. Aceștia pot fi factori cardiaci: ischemie miocardică (sindroame coro - nariene acute - SCA), tulburări de ritm sau de conducere, leziuni valvulare acute, disecție de aortă, miocardite, creșteri ale TA sistemice sau pulmonare (criză hipertensivă, embolie pulmonară), toxice sau medicamente inotrop negative. Factorilor cardiaci li se pot asocia sau nu și factori extracardiaci: disfuncție renală, hipervolemie, anemie, febră, hipertiroidie, abuz de alcool sau non‑complianță la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
general vorbind aceste scoruri estimează grosier categoria de risc și nu au acuratețe în estimarea riscului individual. La vârstnici, scorurile nu includ parametri care cuantifică statusul bio- logic ca afectarea hepatică, neurologică, expunerea anterioară la radiații la nivel toracic, ateroscleroza aortei etc. (80,81). Același lucru este valabil și pentru versiunile mai noi ale scorurilor - EuroScore II și STS 2.73 (80). Pe de altă parte, evaluarea riscului la vârstnici trebuie să fie strict individualizată, ținând cont de conceptul de fragilitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
HTA este considerată cel mai frecvent factor de risc cardiovascular modificabil care determină cel mai mare risc populațional pentru boala coronariană, cerebrovasculară și arterială periferică (BAP) la vârstnici. Astfel, peste 70% dintre vârstnicii care prezintă un IMA, AVC, disecție de aortă sau insuficiență cardiacă (IC) au în antecedente HTA (14). Deși pacienții vârstnici sunt adesea informați asupra diagnosticului de HTA, controlul valorilor tensiunii arteriale (TA) este deficitar, în special la subiecții peste 75 de ani (18 -20). Cel mai recent ghid
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un perete subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare. În cazul plăcilor ateromatoase semnificative pe aorta ascendentă, influxul de canulare se aplică direct
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
subțire, anevrismal, al aortei ascendente și ateroscleroză aortică severă și calcificări, au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare. În cazul plăcilor ateromatoase semnificative pe aorta ascendentă, influxul de canulare se aplică direct pe artera axilară, cu risc < 1% (12). Pacienții cu SA severă și HVS au risc crescut de ischemie miocardică în timpul CEC. b
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
au un risc crescut de disecție de aortă și embolizare. Plăcile ateromatoase trebuie evaluate atent deoarece pot constitui surse de embolizare cerebrală și periferică în timpul canulării arteriale, decanulării, clampării aortei și manevrelor de declampare. În cazul plăcilor ateromatoase semnificative pe aorta ascendentă, influxul de canulare se aplică direct pe artera axilară, cu risc < 1% (12). Pacienții cu SA severă și HVS au risc crescut de ischemie miocardică în timpul CEC. b) Procedee de revascularizare BAC rămâne standardul în revascularizarea coronariană, mai ales
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Anevrismul și disecția de aortă 36.1. Anevrismul de aortă 36.1.1. Date generale Termenul „anevrism” definește dilatarea permanentă a unui vas cu mai mult de 50% față de dimensiunea normală, dilatare ce interesează toate cele trei straturi parietale (intima, media, adventicea). Termenul „pseudoanevrism” (fals anevrism) definește acumularea perivasculară de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
La nivel mondial, prevalența și inciden a acestei afecțiuni este în continuă creștere ca urmare a augmentării speranței de via ă și diagnosticării precoce, uneori incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
incidentală, prin tomografie computerizată (CT), ecografie abdominală și ecocardiografie (1). Riscul de dilatare anevrismală a aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
aortei crește direct proporțional cu înaintarea în vârstă asociată modificărilor degenerative ale peretelui aortic (2) (tabelul 36.1). 36.1.2. Particularități fiziopatologice Anevrismele de aortă ascendentă sunt frecvent secundare degenerării mediei sau progresiei proceselor aterosclerotice. Anevrismele de arc distal, aortă descendentă toracică sau toraco-abdominală sunt de etiologice aterosclerotică (1) . Localizarea variabilă a anevrismelor aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
aortice este determinată de expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
expansiunea disecțiilor cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
cronice. Deși lărgirea progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
progresivă poate fi secundară compresiunii structurilor adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
adiacente, decesul survine prin ruptură anevrismală sau disecție în majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
majoritatea cazurilor. Literatura de specialitate citează clasificări variabile ale anevrismelor aortice (tabelul 36.2). Majoritatea anevrismelor aortei toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la nivelul sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular. Se decelează murmur diastolic sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului, nervului laringeu recurent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]