2,986 matches
-
adultă. Cauzele cele mai frecvente sunt: ateroscleroza, luesul și necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau mai multe segmente. Un criteriu relativ răspândit de apreciere a existenței anevrismului aortic îl constituie punerea în evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1,5 ori mai mare decât diametrul normal [4, 18]. Anevrismele sunt clasificate în funcție de localizare, mărime, morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
necroza medio-chistică [10, 20]. Termenul de anevrism aortic reprezintă o dilatație patologică a lumenului aortic care implică unul sau mai multe segmente. Un criteriu relativ răspândit de apreciere a existenței anevrismului aortic îl constituie punerea în evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1,5 ori mai mare decât diametrul normal [4, 18]. Anevrismele sunt clasificate în funcție de localizare, mărime, morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice este fusiformă, mai rar saculară. Aorta poate prezenta pseudoanevrisme
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortic îl constituie punerea în evidență a unui segment aortic cu un diametru de cel puțin 1,5 ori mai mare decât diametrul normal [4, 18]. Anevrismele sunt clasificate în funcție de localizare, mărime, morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice este fusiformă, mai rar saculară. Aorta poate prezenta pseudoanevrisme sau false anevrisme. Prezența unui anevrism aortic poate să reprezinte un marker a unei boli aortice difuze, astfel încât un pacient cu anevrism aortic trebuie să fie examinat la nivelul întregii aorte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
1,5 ori mai mare decât diametrul normal [4, 18]. Anevrismele sunt clasificate în funcție de localizare, mărime, morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice este fusiformă, mai rar saculară. Aorta poate prezenta pseudoanevrisme sau false anevrisme. Prezența unui anevrism aortic poate să reprezinte un marker a unei boli aortice difuze, astfel încât un pacient cu anevrism aortic trebuie să fie examinat la nivelul întregii aorte și a principalelor colaterale (inclusiv artere coronare) pentru a pune în evidență celelalte patologii asociate [4
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
18]. Anevrismele sunt clasificate în funcție de localizare, mărime, morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice este fusiformă, mai rar saculară. Aorta poate prezenta pseudoanevrisme sau false anevrisme. Prezența unui anevrism aortic poate să reprezinte un marker a unei boli aortice difuze, astfel încât un pacient cu anevrism aortic trebuie să fie examinat la nivelul întregii aorte și a principalelor colaterale (inclusiv artere coronare) pentru a pune în evidență celelalte patologii asociate [4, 10]. ANEVRISMELE AORTEI ABDOMINALE Incidența anevrismelor abdominale crește mult
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
morfologie și origine. În mod tipic, morfologia anevrismelor aortice este fusiformă, mai rar saculară. Aorta poate prezenta pseudoanevrisme sau false anevrisme. Prezența unui anevrism aortic poate să reprezinte un marker a unei boli aortice difuze, astfel încât un pacient cu anevrism aortic trebuie să fie examinat la nivelul întregii aorte și a principalelor colaterale (inclusiv artere coronare) pentru a pune în evidență celelalte patologii asociate [4, 10]. ANEVRISMELE AORTEI ABDOMINALE Incidența anevrismelor abdominale crește mult după vârsta de 55 de ani la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
abdominale o constituie ruptura care, în 80% din cazuri, se face la nivelul retroperitoneului stâng, restul localizărilor fiind la nivelul cavității peritoneale, rapid însoțite de hemoragie necontrolabilă și colaps circulator [8]. Anevrismele aortei abdominale sunt localizate în special în segmentul aortic cuprins între arterele renale și bifurcația aortei (anevrisme infrarenale), cu toate că la circa 10% dintre pacienți anevrismele pot fi multiple. Anevrismele suprarenale sunt localizate între diafragm și arterele renale fiind întâlnite destul de rar [18]. Etiopatogenia Ateroscleroza a fost considerată ca cea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în geneza acestor două afecțiuni. Cercetările moderne, unele dintre ele în plină desfășurare, indică o patogeneză multifactorială a anevrismelor aortei abdominale. Factorii genetici, de mediu, hemodinamici și factorii imunologici sunt implicați în dezvoltarea și progresia acestora. Inflamația la nivelul peretelui aortic este implicată în degradarea matricei extracelulare, existând dovezi histologice de infiltrate inflamatorii (macrofage și limfocite T) la nivelul mediei și adventicei anevrismelor. Acest proces poate să reprezinte un răspuns inflamator primar împotriva unor antigene de la nivelul peretelui aortic necunoscute; procesele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nivelul peretelui aortic este implicată în degradarea matricei extracelulare, existând dovezi histologice de infiltrate inflamatorii (macrofage și limfocite T) la nivelul mediei și adventicei anevrismelor. Acest proces poate să reprezinte un răspuns inflamator primar împotriva unor antigene de la nivelul peretelui aortic necunoscute; procesele infecțioase reprezintă posibili factori cauzali, identificându-se antigene virale și bacteriene. A fost pusă în evidență asocierea infecției cu Chlamydia pneumoniae la pacienții cu anevrisme abdominale aortice, totodată, observându-se o corelație semnificativ statistică între titrurile de imunoglobuline
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
reprezinte un răspuns inflamator primar împotriva unor antigene de la nivelul peretelui aortic necunoscute; procesele infecțioase reprezintă posibili factori cauzali, identificându-se antigene virale și bacteriene. A fost pusă în evidență asocierea infecției cu Chlamydia pneumoniae la pacienții cu anevrisme abdominale aortice, totodată, observându-se o corelație semnificativ statistică între titrurile de imunoglobuline IgA și IgG și progresia anevrismelor. Totodată, la pacienții cu anevrisme abdominale s-au pus în evidență titruri înalte de matrix metaloproteinază MMP-9, care pot fi, la rândul lor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
boală arterială ocluzivă concomitentă localizată la nivelul aortei distale, prin diminuarea sau absența pulsațiilor arteriale la nivelul arterelor femurale. Auscultația nu este patognomonică pentru diagnosticul anevrismelor abdominale, ea punând în evidență eventualele complicații asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de fistule arteriovenoase în caz de ruptură spontană în venele iliace) [1, 4, 7, 10, 25, 27, 33, 34]. Examinări paraclinice Diagnosticul imagistic reprezintă diagnosticul de certitudine al sindromului de anevrism aortic abdominal și urmărește detectarea acestuia, marimea lui
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
asociate (sufluri arteriale femurale secundare ocluziei distale aortice, sufluri de fistule arteriovenoase în caz de ruptură spontană în venele iliace) [1, 4, 7, 10, 25, 27, 33, 34]. Examinări paraclinice Diagnosticul imagistic reprezintă diagnosticul de certitudine al sindromului de anevrism aortic abdominal și urmărește detectarea acestuia, marimea lui, complicațiile legate de prezența acestuia, precum și monitorizarea seriată în evoluție atât preterapeutic cât și postterapeutic (chirurgical sau după implantare intervențională de stent-graft aortic) [4, 12, 18]. Ecografia abdominală Este cea mai răspândită metodă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Diagnosticul imagistic reprezintă diagnosticul de certitudine al sindromului de anevrism aortic abdominal și urmărește detectarea acestuia, marimea lui, complicațiile legate de prezența acestuia, precum și monitorizarea seriată în evoluție atât preterapeutic cât și postterapeutic (chirurgical sau după implantare intervențională de stent-graft aortic) [4, 12, 18]. Ecografia abdominală Este cea mai răspândită metodă imagistică care poate vizualiza anevrismul în planuri longitudinale și transversale având o senzitivitate cuprinsă între 87 și 99%, depinzând de localizarea topografică a anevrismului, putând aprecia dimensiunile acestuia cu o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
renale. Este mai puțin utilizată de rutină în screening-ul anevrismal deoarece necesită substanță de contrast și datorită iradierii inerente. CT spiral (helical), care permite reconstrucție tridimensională a aortei și ramurilor sale, oferă informații mult mai exacte pentru evaluarea anatomiei anevrismelor aortice și abdominale, fiind suficientă pentru evaluare preterapeutică [7, 10, 12, 18, 24, 29]. Angiografia prin rezonanță magnetică nucleară (MRA) Este o alternativă preoperatorie pentru evaluarea anevrismului, fiind comparabilă cu aortografia. Are următoarele avantaje: este neinvazivă, nu necesită substanță de contrast
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât anevrismele aortei abdominale. Etiologia luetică, în prezent, este depășită de necroza mediochistică și disecția aortică cronică. Sunt localizate în special pe crosă și aorta descendentă, putând fi descoperite ocazional, pacienții fiind complet asimptomatici, în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe cardiace
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aorta descendentă, putând fi descoperite ocazional, pacienții fiind complet asimptomatici, în momentul unei examinări radiologice toracice sau datorită apariției semnelor legate de complicații (compresia organelor vecine, embolii arteriale periferice, ruptură, insuficiențe cardiace predominant drepte, rapid constituite). Principalele tipuri de anevrisme aortice și semnele și simptomele de însoțire sunt: 1. anevrismele sinusului Valsalva, de obicei congenitale, rar degenerative aterosclerotice, frecvent asimptomatice sunt descoperite cu ocazia unui examen ecocardiografic sau cu ocazia debutului brusc al unei insuficiențe cardiace prin ruptura anevrismului în atriul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
brahiocefalic, determinând compresia bronșiei principale drepte (cu semne obiective de tulburare de ventilație la nivelul plămânului drept), arterei pulmonare drepte (asociind suflul sistolic parasternal drept) sau a venei cave superioare (sindrom de cavă superioară). Ea asociază de multe ori insuficiența aortică fie prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
drepte (cu semne obiective de tulburare de ventilație la nivelul plămânului drept), arterei pulmonare drepte (asociind suflul sistolic parasternal drept) sau a venei cave superioare (sindrom de cavă superioară). Ea asociază de multe ori insuficiența aortică fie prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nivelul plămânului drept), arterei pulmonare drepte (asociind suflul sistolic parasternal drept) sau a venei cave superioare (sindrom de cavă superioară). Ea asociază de multe ori insuficiența aortică fie prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această zonă. Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și vag stâng, cu simptomatologie caracteristică sau erodează structurile osoase (arcurile costale posterioare și corpurile vertebrale) producând dureri intense, persistente, uneori pulsatile [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR 1. Examenul radiologic toracic pune în evidență lărgirea siluetei mediastinale, mărirea butonului aortic sau deplasarea traheei de pe linia mediană. Anevrismele mici, în special cele saculare pot să nu fie evidențiate în radiografia toracică. 2. Aortografia cu substanță de contrast și cea digitală cu substracție au fost metodele de referință pentru stabilirea caracterelor anatomice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale anevrismului, precum și a fluxului sanguin din colaterale. În momentul actual reprezintă o tehnică oarecum perimată [35]. 3. Computer tomografia spirală (helicală - CT) și angiografia cu rezonanță magnetică (MRA) sunt, în prezent, suficiente, în cele mai multe cazuri pentru definirea anatomiei arcului aortic și a ramurilor vasculare [29, 35]. 4. Ecografia transtoracică este o modalitate excelentă pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pentru vizualizarea rădăcinii aortei, în special la pacienții cu sindromul Marfan dar nu poate vizualiza porțiunea mijlocie și distală a aortei; pe de altă parte, ecografia transesofagiană poate vizualiza întreaga aortă toracică fiind, în prezent, utilizată și pentru detectarea disecției aortice, dar, pe de altă parte, datorită caracterului ei semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
semiinvaziv, este depășită de CT și MRA [10, 18, 19, 24, 27]. DISECȚIA DE AORTĂ Disecția de aortă se definește ca un clivaj longitudinal al peretelui aortei la nivelul tunicii medii, produs prin apariția bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
bruscă a unei leziuni în intima aortică. Orificiul creat deschide calea unei coloane de sânge care, ulterior, separă intima de adventice pe diferite lungimi. CLASIFICARE Cele mai utile sunt următoarele trei tipuri de clasificări care definesc localizarea și extensia afectării aortice: DeBakey, Stanford și respectiv descriptivă. ETIOPATOGENIE Afecțiunea survine cel mai frecvent între 40-70 de ani, cu o predominență netă la bărbați. Factorul predispozant major al disecției de aortă îl reprezintă degenerescența sau necroza chistică mediană, care este frecvent o caracteristică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]