6,394 matches
-
Maria Berenyi creionează Portrete române din Ungaria (Petre Mihuțiu, Ioan Popovici-Desseanu, Ilie Mișcuția, George Vasilievici ș.a.). Sunt prezenți și unii scriitori români locali, precum Șt. Oroianu, I. Ivănaș, Ștefan F. Olaru. Se publică o serie de comentarii la cărți recent apărute, se discută despre biblioteci, evenimente culturale (Forumul Românilor de la Neptun, Ziua minorității române din județul Bichiș, repere culturale ale românilor din Ungaria la Cluj, societăți de prietenie, consfătuiri, simpozioane, vizite reciproce). Un loc aparte se acordă dezvelirii unor plăci comemorative
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
se combine abordările în cadrul aceluiași studiu, căutându-se elementele universale de la nivelul observațiilor care sunt altfel diverse, în paralel cu căutarea de contraste între observații ce par altfel similare.1 Exemplele de cercetare calitativă din lucrările din literatura de specialitate apărute sunt, din păcate, adesea relativ simple ca design, bazându-se numai pe două sau trei observări selectate pentru variația pe care o prezintă la nivelul unei singure variabile explicative. Totuși, există exemple de proiecte mai îndrăznețe. Peter Katzenstein, de exemplu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și traducerea unui fragment dintr-un roman de senzație al lui Gaston Leroux reprezentând excepții, N. i. are totuși câteva rubrici cu caracter literar: „În vitrina librăriei”, „Curier literar”, care cuprind însemnări despre scriitori români și străini, despre opere recent apărute sau doar anunțate. Actualitatea culturală este oglindită și într-o seamă de alte rubrici: „Noutatea ecranului”, „Carnet teatral”, „Noutatea teatrală”, „Informații”. Colaboratori: Sandu Teleajen, G. Spina. I.M.
NOUTATEA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288487_a_289816]
-
își consumă energia și sănătatea - cum a făcut toată viața - pentru propensiunea cercetărilor de istorie românească, își publică lucrările (semnându-le, din 1956, cu propriul nume). Se stinge lăsând pe masa de lucru manuscrisul cărții Introducere la istoria culturii românești, apărută postum, în 1969. În P., cercetător modern, înclinat să acorde prioritate instrumentelor științifice ce evită aproximările, autor al unor „monografii domnești” - Alexandru cel Bun (1932), Mihai Viteazul (1936), Mircea cel Bătrân (1944) - și al unor cercetări întemeiate frecvent pe izvoare
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
este folosit de povestitor și retrospectiv în Amintiri din copilărie, analizate aici ca operă de ficțiune propriu-zisă, iar nu ca autobiografie. P. nu se hazardează în emiterea de ipoteze neconfirmate de documente și acest lucru se observă și în Anexă, apărută inițial separat, sub titlul Ion Creangă și lumea în care a trăit (1999), care cuprinde un tablou cronologic comparativ al vieții și al operei scriitorului, așezate în paralel cu evenimentele culturale, literare și socio-politice din epocă. În același spirit al
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
proză, eseuri, articole, note de călătorie, impresii și numeroase portrete (mai ales realizate de Francis Lebrun), însemnări despre comemorări și aniversări, cronici dramatice, cronici muzicale (unele semnate de Alfred Alessandrescu), note despre mișcarea plastică, noutățile editoriale și cărțile franceze recent apărute. Încă din primul număr semnează articole N. Iorga (Relations d’art franco-roumaines), Jean Charles (Vins de France et de Roumanie), Jean Peretz (Les Débuts du théâtre roumain), Francis Lebrun, poezii dau Olimp Grigore, Eugen Constant ș.a., cronici despre viața românilor
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
Toată proza sa este interesată de lumea rustică a Transilvaniei, care constituie un fundal constant și detaliat uneori abundent, în tablouri etnografice și sociale. Evenimentele sunt reduse la câteva linii (de exemplu, Florică, țigan lăutar, „ceteraș”, protagonist al unei nuvele apărute inițial în „Viața românească” din 1913, moare apărând demnitatea iubitei), dispuse în ample incursiuni în viața de zi cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un
PAUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
Caledoniu, dar și unor autori obscuri. Dan Petrașincu și Al. Raicu sunt prezenți cu fragmente de roman (Sângele și Drumurile unui noctambul). Bine reprezentat este sectorul de critică, în special prin recenzii, scrise frecvent de Al. Raicu, la cărți recent apărute: G.M. Zamfirescu, Maidanul cu dragoste, Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Jean Bart, Europolis, N.D. Cocea, Fecior de slugă, G. Călinescu, Cartea nunții, Pompiliu Constantinescu, Critice. Un fulminant articol trimite Mihail Ilovici (O lichidare - Romulus Dianu, 8
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
are sentimentul de a fi fost un nedreptățit. Mare proprietar, polcovnicul în retragere intră în viața politică, fiind ales cinci ani la rând senator de Vlașca. Frapante în sinceritatea lor nudă, impudică aproape, Amintirile colonelului Lăcusteanu - scrise în 1874, dar apărute postum, în 1935 - au ceva din caracterul vechilor cronici muntenești prin accesele pătimașe și vehemența verbală, de tip pamfletar, prin spiritul partizan care le însuflețește. Omul, cu toate că boieria lui e una de rang secundar, ceea ce îl face să arunce priviri
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
man show? Eminescolog, caragiolog, cioranolog, ionescolog ori simplu gazetar?” Răspunsul îl găsește în alcătuirea polimorfă a ornitorincului (de unde și derivatul pe care îl propune: „scriitorinc”). Dintr-un asemenea polimorfism a rezultat și savuroasa București.Carte de bucăți (2003), reunind foiletoane apărute inițial în „Ziarul de duminică” și provocate de cronicile mondene publicate de Mișu Văcărescu, alias Claymoor, cu un secol în urmă în ziarul bucureștean „L’ Independance roumaine”. Cartea nu e fără legătură cu literatura, incluzând evocări despre cafeneaua Capșa și
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
imagini îndrăznețe, au un sunet grav, caracteristic, de plinătate interioară. Totul e aici plătit până la ultima monedă - poezia nu e nici joacă, nici joc, ci sentiment profund și rană. A doua culegere de poezii a lui, Între nume și lucruri, apărută postum și alcătuind, împreună cu reproducerea aproape integrală a cărții din 1967, prima secțiune din Întoarcerea la cuvinte (1989); - cealaltă secțiune fiind constituită din eseuri -, îl confirmă din plin ca poet autentic și profund. Conceput inițial ca o carte pentru copii
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
la conștientizarea unor aspecte ale vieții personale și sociale ca elemente ale procesului de (auto)cunoaștere și de ameliorare a existenței. Dar spiritul său însetat de certitudini l-a călăuzit spre credință. În confesiunea Calea către inima mea, din 1947, apărută postum în volumul Calea inimi (1998), M. mărturisirea: „Am înțeles că singura viziune de totalitate a lumii e viziunea religioasă”. Devenind unul dintre principalii componenți, alături de Sandu Tudor, V. Voiculescu, D. Stăniloae ș.a., ai grupării „Rugul aprins”, formată la mănăstirea
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
circulație, „forme fără fond”. Generate de procesul rapid al modernizării României, acestea sunt considerate primejdioase, deoarece duc la crearea unei rupturi grave între popor și cultură. Rod al unei generații avide de înnoiri, dar incapabilă să le asimileze, cultura astfel apărută ar fi superficială. Lipsită de tradiție, alcătuită din forme goale, ce imită civilizația occidentală, ea ignoră specificul național și pune sub semnul întrebării însăși existența poporului român, căci un popor poate trăi fără cultură, dar cu o cultură falsă dispare
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
MOFTUL ROMÂN, revistă de satiră și umor apărută la București, bilunar, din ianuarie 1990, editată de Ministerul Culturii. Din colectivul de redacție inițial fac parte Mihai Ispirescu (redactor-șef), Gh. D. Constantinescu (redactor-șef adjunct), Ion Tipsie (secretar general de redacție), Lucia Illes, Marius Tupan, Valentin Munteanu, Elena
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
poezie a lui Lucien Bazin, Un imn francez lui Eminescu, în traducerea lui St.O. Iosif. În 1911 și în 1912 e prezent, tot mai des, Ion Sân-Giorgiu, fie ca poet, fie ca recenzent al unor volume de versuri recent apărute, semnate de D. Anghel, Cincinat Pavelescu, St.O. Iosif sau Victor Eftimiu, autori cărora li se consacră portrete pline de subtilitate și acuitate critică. Em. Ciomac publică și el poezii sau traduceri, alături de Const. Paul, Artur Enășescu și St.O.
MOLDOVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
unor copii pe care i-a cunoscut și care i-au atras atenția. Apetitul pentru exotic, pentru inedit și fantezie, pentru o lume total diferită de cea de zi cu zi e pregnant în romanul Rango, prietenul oamenilor (1942), carte apărută, din cauza legilor antisemite ale momentului, sub numele scriitorului G.M. Vlădescu. Din aceeași categorie fac parte și culegerile de povestiri Bingo (1945) și Răscoala din junglă (1947), istorisind „aventurile unui copil în pădurile Africii”. Există întotdeauna o legătură strânsă între poveste
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine?, interviu cu Mitropolitul Antonie Plămădeală, Sibiu, 2003, p. 135. Ca post scriptum, am atașat acestui prim text recenzia apărută inițial sub titlul „Părintele Teofil și bulgărele de zăpadă”, Convorbiri literare, vol. 138 (2004), nr. 6, pp. 117-119. „Constituția hermeneutică a tradiției”, Vineri, vol. 2 (noiembrie 1998), nr. 11, p. 9. „Topologia Centrului și avatarurile scriiturii” reia și modifică textul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nr. 1, fiind reluat apoi în volumul îngrijit de Ștefan Iloaie (ed.), Primele mărturii despre Biblia Jubiliară 2001. Versiunea Arhiepiscopului Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, pp. 183-194. „Evagrie Ponticul și conflictul intepretărilor” este versiunea ameliorată a unei recenzii apărute inițial în Archaeus. Studies in History of Religions, vol. 7 (2003), nr. 3-4, pp. 328-335. „Sensul ontologic al pocăinței la Starețul Sofronie”, în Renașterea, vol. 15 (2004), nr. 2, p. 10; Renașterea, vol. 15 (2004), nr. 3, p. 8. „Critica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de publicarea în limba engleză a jurnalului lui Sebastian (Journal. 1935-1944. The Fascist Years, traducere de Patrick Camiller, introducere și note de Radu Ioanid, Ivan R. Dee, în colaborare cu United States Holocaust Museum, Chicago, 2000). Această din urmă scriere, apărută integral mai întâi în România (Jurnal, 1935-1944, text stabilit de Gabriela Omăt, prefață și note de Leon Volovici, Humanitas, București, 1996), circula în copie dactilografiată în mediile evreiești, dar - din nefericire - nu și în mediile românești. Apariția ediției americane îngrijite
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de filozofie a prieteniei, iubirii și erotismului, dar fără a face altminteri elogiul vreunei pasiuni anume dintre multele pe care le discută. Numeroase alte comentarii, studii monografice pe cât de substanțiale, pe atât de scurte - incluse uneori în volume colective, alteori apărute ca texte liminare -, care ar trebui editate mai sistematic, întregesc producția intelectuală a lui Bloom, încă insuficient analizată în ansamblu. Excepția este frumosul Denkschrift coordonat de Michael Palmer și Thomas L. Pangle, cu un titlu atât de potrivit: Political Philosophy
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
drepte. Cât despre toamneă parcuri dezolate, agoniceă covoare de frunze Îngălbenite foșnind trist sub pasul singuratic al poetuluiă Ele sunt prea bine cunoscute. Poeților noștri de astăzi, primăvara le este anotimpul preferat. Să deschibidem câteva volume de versuri, de curând apărute și dintre paginile acestora anotimpul va țâșni cu toate florile lui până la noi. Iată, Petru Vintilă (Oamenii și faptele lor - n.n.), a recunoscut la Sinaia pentru prima oară primăvara adevărată: «În primăvara asta copacii au Îmbrăcat Pentru Întâia dată cămăși
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din care merită să fie reținută o evocare a Comunei din Paris publicată În revista Flacăra, În care apar desenate În trăsături puternice figuri ale proletariatului francez), Petru Dumitriu face un pas mai Îndrăzneț În domeniul literaturii cu nuvela Dușmănie apărută mai Întâi În revista Viața românească, În noiembrie 1948. (Ă). Dușmănie redă lupta țăranilor muncitori Constandin, Gudică, Mialache, Eugen, Titu ș.a. membri ai Partidului clasei muncitoare Împotriva chiaburului Eftimie și a finului său Vasile Cotulbea, fost combatant pe frontul antihitlerist
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor fiind concentrată asupra arendașilor, Elena dă bice cailor și reușește să fugă. (Ă). În O sută de kilometri apărută anterior, scriitorul trasează o temă mai puțin Întâlnită În literatura noastră actuală. Este vorba de agitația tineretului sătesc, dintr-un sat de pe malul Dunării, În preajma lucrărilor pentru unificarea organizațiilor de tineret din țară. Tinerii demască un fiu de chiabur, Ene
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dacă ar fi să aplicăm același ochean În distingerea vârfurilor editoriale, am observa că, la fel ca Dan Deșliu și Petru Dumitriu În poezie, respectiv, proză. Ion Vitner deține recordul editorial detașându-se net de confrați, prin cele cinci titluri apărute, ultimele patru 86 vizând aspecte legate de reconsiderarea clasicilor, domeniu În care Ion Vitner se va instala nestingherit și despotic, dirijând spre multe generații viitoare, doar o anumită felie din moștenirea literară, dar și aceea deformată monstruos de puternicile dioptrii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și argumentată. Numai o asemenea critică Îl poate ajuta pe scriitor”. George DAN93: „Cu cartea mea s-a Întâmplat un lucru care mi-a dat de gândit mai ales că s-a Întâmplat și altor tovarăși condeieri; În afară de două recenzii apărute una În Flacăra (nr. 10(62) - n.n.) și cealaltă În Viața românească (nr. 3-4 - n.n.), critica a tăcut. Din cronica din Flacăra n-am putut desprinde nimic care să-mi folosească efectiv. Aprecieri personale care se băteau cap În cap
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]