4,707 matches
-
folclor sau de artă. Între colaboratori se numără Al. Papiu-Ilarian, autor al unor articole privind „independența constituțională” a Transilvaniei, I. Ionescu de la Brad, Iulia Aricescu, I. Missail și I. Hodoș, care, sub pseudonimul Gemenul, trimitea articolul Răsunet din M-ții Apuseni ai Transilvaniei. G. Sion semnează, la rubrica intitulată „Convorbiri literare”, încercări de critică (Pleiada poeților români sau Nemesis-Satire politice), lipsite uneori de obiectivitate, apoi articole în care discută situația literaturii și a scriitorului român, dezvoltarea presei periodice, evoluția limbii literare
REVISTA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289187_a_290516]
-
R.-M. cu literatura apar ca normale. În 1901, sub titlul Cestiuni de estetică, își pune întrebarea De ce literatura română e lipsită de actualitate?. Răspunsul s-ar afla în dezinteresul publicului românesc, obișnuit a privi producțiile literare prin prisma culturii apusene. Îndemnul său către cititor era în tonul discuțiilor literare ale începutului de veac XX, acordând literaturii naționale „actualitatea pe care o merită, fiindcă această actualitate trăiește în cea mai bună parte a sufletului tău, sufletul națiunii tale”. Chiar din prima
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
catolicismului (prin „unația” de la Brest-Litovsk) și a protestantismului. Contribuie la deschiderea, în 1631, a colegiului de la Lavra Pecerska, ce se va uni în 1632 cu școala Frăției Ortodoxe din Kiev, extinzându-și, în decursul anilor, programul de studii după model apusean. Colegiul, ce va inspira pe cel înființat după 1640 la Trei Ierarhi, în Iași, va deveni ulterior o reputată academie teologică. M. dezvoltă activitatea editorială de la Lavra Pecerska - traducând și corectând texte, scriind prefețe și lucrări originale, supraveghind pregătirea meșterilor
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
MUNTEANU, Donar (16.VI.1884, Podu Bărbierului, j. Dâmbovița - 1972, București), poet. M. a făcut școala primară în comuna natală, unde tatăl său, originar din Munții Apuseni, era învățător. Cursul secundar l-a urmat la Colegiul „Sf. Sava” din București, după care s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității bucureștene, pe care a absolvit-o în 1909. Intrat în magistatură, va peregrina prin Piatra Neamț, Iași
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
Herescu, C.S. Nicolăescu-Plopșor și T. Păunescu-Ulmu (din 1926). Fondator este I. B. Georgescu, iar director, Al. Popescu-Telega (din 1928). Tradiționalistă și autohtonistă prin tematica literaturii incluse în paginile sale, N. publică scriitori ce au experimentat modernismul stilistic al curentelor literare apusene, adaptat pentru a reflecta realitățile naționale. De asemenea, cultivă valorile culturale și literare universale, făcându-le cunoscute prin traduceri. Publicația păstrează constant acest echilibru între tradiție și modernitate, între autohton și universal, între etic și estetic, vădind un program bine
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
ani - tunuri (căci voia să se lupte cu turcii, cum va face fratele său Mihai), împodobește Curtea cu grădini în care erau animale sălbatice, păsări exotice în colivii și alte ciudățenii capabile să stârnească o „meraviglia” barocă, se înconjoară de apuseni, poartă cu aceștia discuții savante despre latinitatea limbii române („La loro lingua - va scrie Sivori - è cosi quella della Moldavia, regno confinante. È parte mischia di latino, parte italiano, parte greca e parte schiavona”), savurează împreună cu ei poezia lui Ronsard
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
călătorie prin Franța, iar în 1830 se va afla în Anglia. Întors în țară în 1832, va fi numit profesor de fizică și matematică la „Sf. Sava” și inspector, apoi director la Eforia Școalelor. În 1832, folosind și experiența sa apuseană, redactează un regulament al școlilor, care reprezintă cea dintâi încercare de organizare a învățământului în Țara Românească. Pentru strădania sa neobosită a fost recompensat în câteva rânduri, fiind făcut mare comis (1834), mare clucer (1841), agă (1851). A ocupat numeroase
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
tronul Țării Românești, preferând viața liniștită de jude crăiesc în Orăștie. O. își începe învățătura la școlile săsești din Sibiu și Orăștie, pentru a-și continua studiile, între 1505 și 1512, la școala capitulară din Oradea, modelată după profilul umanist apusean, incluzând, în două cicluri, gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia și muzica. Din 1510 va fi paj la Curtea din Buda regelui Vladislav II, până la moartea acestuia, în 1516. Urmează un deceniu dedicat studiului și vieții ecleziastice: secretar episcopal și
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
G.-L. J. Carré, N., adept al monarhiei constituționale, întreprinde în fond, dincolo de teoriile expuse, o critică a regimului regulamentar din Moldova. Cu nostalgia vremurilor patriarhale, el vede - ca mai târziu junimiștii - civilizația noastră ca pe o imitație a celei apusene. În ultimii ani a mai semnat în „Din Moldova” și „Convorbiri literare”. Atât prin creațiile literare, cât și prin opiniile exprimate în diferite împrejurări, el anticipează programul pașoptist conceput de Kogălniceanu în Introducție la „Dacia literară”, crezul său lăsând să
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
Craiovei, și pe Măriuța. În lipsa informațiilor precise asupra locului și a modalităților în care N. a dobândit o formație cărturărească solidă (știa latinește, slavonește și, poate, grecește), cercetătorii au avansat diferite ipoteze privind pregătirea sa într-una din școlile Ucrainei apusene (Ostrog sau Lvov), în vreun colegiu iezuit sau printre „spudeii” Academiei întemeiate la Kiev de Petru Movilă. Probabil că a studiat în țară, în casa părintească, împreună cu frații lui, cu dascăli aduși din Ucraina, cu călugării mănăstirilor locale sau cu
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
căci administrația Bush nu este întotdeauna, sau pentru totdeauna, purtătoarea de cuvânt oficială a Statelor Unite. Ba mai mult, un ziar pro-american ar putea scrie: „Un conducător antiterorist vizitează Pakistanul”. Un ziar comunist ar putea avea titlul: „Un reprezentant al imperialismului apusean vizitează Pakistanul”. Într-un ziar arab naționalist, titlul ar suna așa: „Un luptător periculos în alianța anti-islamică vizitează Pakistanul”. În tot acest timp persoana și misiunea sa ar rămâne aceleași, în ciuda caracterizărilor diferite. Prima sarcină esențială în construirea de variabile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
București, 1966; C. A. Rosetti, București, 1970; August Treboniu Laurian (în colaborare cu Ilie Popescu-Teiușan), București, 1970; Nicolae Iorga. 1871-1940, București, 1971; Take Ionescu, pref. Mircea Malița, București, 1971; Interviuri literare, București, 1972; Pe drumul unității naționale, Cluj-Napoca, 1975; Munții Apuseni, muzeu istoric și pantheon al poporului român, București, 1977; Liga Culturală și unirea Transilvaniei cu România, Iași, 1978; Spre unitatea statală a poporului român. Legături politice și culturale între anii 1859-1918, București, 1979; Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
Emilia Ivancu) RECENZII Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi ,,după” (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală În spațiul public (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust - radiografia unui genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cătălin Zamfir, A critical analysis of transition. What follows next (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (ed.), Nonverbal communication in the public space (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust. The radiography of a genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Neighborhood institutions in the Apuseni mountains: community dissolutions (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Daily life in the communist regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
carte sociologică la fondul special al bibliotecilor importante, cumpărări sporadice de cărți și reviste de profil, traduceri de manuale (C.A. Moser, J. Szczepánski), traduceri de texte fundamentale de sociologie, contactul direct al unor cadre didactice și cercetători cu cultura apuseană prin stagii de documentare, burse, contracte de cercetare, participarea la conferințe internaționale. Este interesant de consemnat că aproape toți sociologii semnificativi care predau sau fac cercetare sociologică În prezent au făcut stagii de documentare În Vest În anii ’70-’80
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru legitimarea tezelor din documentele de partid. Suprapunerea unor idei, teorii sociologice occidentale peste doctrina oficială marxist-leninistă a generat apariția pe scară largă a empirismului ca practică sociologică. A existat Însă și un efect neanticipat al cercetărilor influențate de teorii apusene, care a făcut din acestea pricină de respingere a disciplinei de către partidul-stat comunist după 1978. Testând În practica empirică teze sociologice privind raționalitatea socială a indivizilor și organizațiilor, stilurile democratice de conducere, ,,societatea științifică”, comunicarea, satisfacția În viață, calitatea vieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
urmă, este de dorit să mai fi rămas cineva? Nu ar fi și această asumare generatoarea unui soi de solidaritate sinistră cu indivizi vinovați Într-o măsură mai mare sau mai mică? Darie Cristea Silviu G. Totelecan Vecinătatea În Munții Apuseni. Disoluții comunitare, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
discurs-comportamente să rezulte o imagine mai apropiată de realitatea socială, de sensul acordat de subiecți propriilor lor acțiuni. Tema pe care o cercetează este cea a vecinătății ca relație și formă de comunitate socială, la nivelul vieții rurale din Munții Apuseni. Volumul cercetătorului clujean Silviu Totelecan este remarcabil prin constructivismul fundamentat pe care Îl promovează. Mesajul esențial al lucrării pe care o semnează susține că relații și practici sociale de mare complexitate precum cele care se subsumează spațiului de vecinătate nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Capitolul al doilea este eterogen, demarează cu o epistemologie a localului („localul ca lume”), continuă cu o analiză teoretică a tradiției, pornind de la eseul tematic din 1945 semnat de George Marica, și se Încheie cu o introducere morfologică În regiunea Apusenilor. Primele două conțin formulări teoretico-metodologice, iar ultimul reprezintă o analiză empirică. În capitolul al treilea aflăm, prin aproximări succesive, nu prin definiții de gen proxim și diferență specifică ce sunt vecinătățile și comunitățile. Capitolul al treilea, unul dintre cel mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În spațiul unor concepte socioantropologice de mai mare cuprindere, precum cele de structură socială, modernitate târzie, funcție. Capitolul al cincilea vizează reconstrucția empirică. Aici sunt confruntate și integrate informații rezultate din analiza interviurilor realizate de către autor În sate din Munții Apuseni cu schemele teoretico-metodologice elaborate anterior. În finalul lucrării sunt inserate principalele interviuri care stau la baza analizei empirice. Conținutul și modul de abordare promovate de către autor sunt puternic marcate de linii de continuitate, dar și de discontinuitate, dacă facem raportarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de tip „morfologie socială”, cu accent pe populație, mediu construit, viață economică, fapte sociale cu grad mare de vizibilitate socială. Literatura de factură antropologică a fost mai aproape de lumea experiențelor, dar se menține În aceeași notă empiristă. Vecinătățile În Munții Apuseni este prima monografie tematică, la nivelul unei unități sociale, În care, În literatura română de specialitate, se desfășoară o amplă fundamentare teoretico-metodologică Înaintea analizei empirice. Este ceea ce se cheamă o lucrare de analiză teoretico-empirică. În seria noutăților de aplicare metodologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care suprapune experiențe de viață ale bunicului, ale tatălui și ale sale (capitolul III). Sub aspect metodologic, lucrarea promovează demersul multimetodă, deși opțiunea deschisă a autorului este În favoarea abordărilor comprehensive, calitative. Analizele demografice, de tip morfologie socială, pe zona Munților Apuseni, prezente În special În capitolul II, sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este adus foarte aproape de o lume Închisă a relațiilor de vecinătate din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
special În capitolul II, sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este adus foarte aproape de o lume Închisă a relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Spre deosebire de vecinătățile puternic instituționalizate din satele săsești sau de influență săsească (nachbarschaft-uri), analizate de autori precum H.H. Stahl (la Drăguș) sau Vintilă Mihăilescu (la Cristian), unitățile sociale din satele Apusenilor sunt mult mai puțin structurate. Definirea socială a vecinătății este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o lume Închisă a relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Spre deosebire de vecinătățile puternic instituționalizate din satele săsești sau de influență săsească (nachbarschaft-uri), analizate de autori precum H.H. Stahl (la Drăguș) sau Vintilă Mihăilescu (la Cristian), unitățile sociale din satele Apusenilor sunt mult mai puțin structurate. Definirea socială a vecinătății este variabilă funcție de densitatea caselor, de apropierea lor, de tipurile de relații de interacțiune etc. Autorul nu pornește cu predefiniri, ci caută sensurile sociale asociate de localnici pentru propriile lor situații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este noțiunea de sat administrativ; cât de eficientă este analiza de conținut prin scoaterea cuvintelor din context, promovând abordarea paradigmatică În defavoarea celei sintagmatice etc. Silviu Totelecan realizează simultan radiografie și arheologie socială În căutarea relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Prin metodă și rezultate, lucrarea se citește cu plăcere și cu folos. Autorul probează din plin constructivism științific, informare bogată și capacitate de investigare nemijlocită În apropierea de o lume extrem de bogată În simbolistică socială. Este un Început remarcabil al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]