2,860 matches
-
de ani). În satele din UE este „asfalt peste tot, chiar și drumurile pe câmp sunt asfaltate” (bărbat, 25 de ani). De exemplu, în satele din Elveția „doar pe câmp era pământ, restul era tot asfalt, iar cu un tractor arau foarte mult pământ; dar, deși erau atât de dezvoltați, se păstrase specificul tradițional, iar statul îi subvenționa ca să păstreze acest specific tradițional; vița-de-vie era cultivată în trepte; pe deasupra pomilor și viței-de-vie era pusă o plasă ca să nu fie mâncata de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de Sănătate din Germania APAPS Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului APDRP Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit APIA Agenția de Plăți șii Intervenție în Agricultură APM Agenția de Protecția Mediului APSA Arii de Protecție Specială Avifaunistică ARA Asociația Română de Antipiraterie ARBDD Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunarii" ARIS Agentia Româna pentru Investiții Străine ARPM Agenția Regională de Protecția Mediului ASG Agenția pentru Strategii Guvernamentale ASRO Asociația de Standardizare din România ATEX Echipamente folosite în mediu exploziv AVAS
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
vorba de fascinația misterelor lumii, de retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a celui care se vede întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului, ci truditorului încăpățânat care ară țarina poeziei și sfidează spiritul elitist. În Poeme (1971) se simte o domolire a confesiunii rebele, a patetismului recalcitrant și contestatar. O schimbare a perspectivei se poate observa clar în Favoare (1972) și în Poet al uriașilor (1973), în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
cu ochiul liber. După toate astea, să nu mai spună nimeni (adică niciun filosof) că animalele nu au un limbaj. Desigur, nu poate fi descoperit în cabinetele lingvistice. Însă, pentru atâta lucru, nu trebuie să ne ne fie teamă să arăm pământul, să afânăm bălegarul, să îi simțim mirosul, să ne mângâiem vacile. Nu trebuie să ne plângem că pierdem vremea făcând toate acestea. Punem pe un piedestal limbajul articulat apanajul oamenilor, la care animalul nu are acces. Suntem, oare, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
țâșnesc cascadă”. S. se vrea rapsodul acestei câmpii aride și potrivnice, versurile lui înscriindu-se în paradigma perspectivei antipoetizante a lui Zaharia Stancu și Marin Preda, de altfel conjudețeni: „Eu port în ochi toți bulgării de lut,/ Ce i-am arat atâția ani de-a rândul”. Unele poeme au ceva din „priveliștile” lui B. Fundoianu sau din tablourile lui Adrian Maniu, fără să închege totuși viziunea expresionistă de acolo, altele anticipează întrucâtva amărăciunea „îngerului vagabond” Dimitrie Stelaru („Cu florile de lut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
, Aram M. (19.III.1898, Constanța - 10.XI.1964, București), clasicist, orientalist și traducător. Urmează cursurile Liceului „Gh. Lazăr” din București și ale Universității din Cernăuți (1923-1926). Studiază la Paris, sub îndrumarea lui Émile Bréhier, filosofia și limbile clasice și orientale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
și Dinu Grama, introd. Gh. Vlăduțescu, București, 1988. Traduceri: Primii materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice, introd. trad., București, 1951; Sextus Empiricus, Opere filosofice, I-II, introd. trad., București, 1965. Repere bibliografice: D. Pippidi, Aram Frenkian, SC, 1964, 6; Constantin Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
materialiști greci, București, introd. I. Banu, 1950; Aristotel, Fragmente din operele filosofice, introd. trad., București, 1951; Sextus Empiricus, Opere filosofice, I-II, introd. trad., București, 1965. Repere bibliografice: D. Pippidi, Aram Frenkian, SC, 1964, 6; Constantin Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
D. Pippidi, Aram Frenkian, SC, 1964, 6; Constantin Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Noica, En souvenir d’Aram Frenkian, REVR, 1969, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Înțelesul suferinței umane la Eschil, Sofocle și Euripide”, RL, 1969, 40; Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
Ion Bălu, Fascinația Antichității, VR, 1970, 1; Dan Slușanschi, Aram Frenkian, TBR, 1974, 28; N.I. Barbu, Profesorul Aram Frenkian, „Forum”, 1974, 6; Constanța Călinescu, Ion Faiter, Dimensiunile unor vocații, Constanța, 1979, 41-45; Dicționarul operelor filosofice românești, București, 1997, 58-60; Centenar Aram Frenkian, ALA, 1998, 409; Dicț. scriit. rom., II, 292-294. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
ale căror modele însuși le adusese în țară spre a le face publicitate. Mai mult, spre a risipi îndoielile, el se oferea ca, în prezența unei comisii numită de guvern și "pe un pământ ce i se va însemna, va ara cu un asemenea plug cu doi boi, va samana cu o mașină popușoi sau și cartofe și apoi, la vreme cuviincioasă, cu alt plug va prăși și, în sfârșit, la vreme, va scoate cartofele cu plugul". Încredințate astfel în privința rentabilității
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sămânță curată, la sămănarea unei fălci în bucăți, 10 ocă și la sămănarea unei fălci în părți mici pătrate, 8 ocă de sămânță. Fiind că pentru sămănarea pe întregul a unui loc de pădure, pământul trebuie mai întăi a fi arat, care lucrare, în părți muntenoase nu se poate săvârși, apoi și pentru scumpetea seminței sfătuiesc a se face sămănăturile crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai de gios, precum aramă, fier, custori ș.a. sporește înavuțirea națională a tuturor țerilor ce au minării. Așa Anglia (cea mai înavuțită de fier și aramă dintre toate staturile) au produs în anul 1828 o somă de 237.396 țentn<ari> 16.445.424 ocă de aramă. Ungaria și Transilvania produce pe an 30.000 țent<nari> sau 1.320.000 ocă de aramă. Rosia produce pe an 65.000 țent<nari> 2.860.000 ocă de aramă. Svezia scoate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceștia Pentru că așa cum spunea Isus , toți suntem egali în fața lui Dumnezeu! Din punct de vedere al pregătirii spirituale, se poate spune că la această școală a vieții întâlnim școlari din toate clasele, de la cele mai mici până la cele mai m ari . Trebuie spus că nivelul spiritual al unui om nu ar e nimic în comun nici cu gradul de pregătire profesională, nici cu poziția socială, nici cu starea sa materială. Cei din ,,clasele mai mari“ au datoria de a-i învăța
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Dobrogea e însă înainte de toate o țară getică, iar nu sarmatică. Sarmații sunt numai năvălitori [...], în vreme ce geții sunt acasă la ei, [care] cu toate năvălirile fraților lor de dincolo de Dunăre, și mai ales ale sarmaților, geții nu încetează de a ara și semăna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de muncitori statornici ai pământului, față de nomazii sarmați și bastarni.”25 Imaginea configurată de vizionarul savant pentru prezențele sarmatice din bazinul carpatic a fost parțial amendată în timp de anumite descoperiri arheologice, cum
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în ț ară, s-a întors la Iași, a fost angajat ca inginer la Uzinele căilor ferate de la Nicolina, a deventi membru de partid și a fost chemat la Politehnică pentru a face doctoratul și pentru a se pregăti ca specialist. A fost
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru afundarea gospodarilor români. Posibilitățile comuniștilor de a distruge un om erau fără limită. Conducerea politică de atunci a găsit de cuviință că tata trebuie să-și mute gospodăria, de oare ce acolo unde era amplasată, încurca manevrele tractoarelor care arau. Tata era trecut de 65 de ani. I s-a repartizat un teren pe care să-și mute gospodăria, în centrul comunei Râmnicelu, într-o grădină a unui „chiabur” care avea acolo vie. Bietul tata, s-a dus la proprietarul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la că ruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața mea de 59 de ani de preoție. Mi-am adus aminte de o nuvelă a lui Leon Tolstoi în care oamenii scoși la plug în ziua de Paști de un boier necredincios, arau cu lumânări aprinse și lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând: Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să ne răsculăm împotriva comunismului așa cum s-au răsculat ungurii. Știam că Silviu Săveanu este turnător. Am socotit că nu-i bine să-i jignesc. Au mai venit odată tot cu astfel de probleme, și au plecat după ce le-am ară tat cât de dulci și cât de dragi îmi sunt copilașii de trei și de cinci ani. În prima săptămână a lunii decembrie 1956, am umblat prin satul Strunga cu „molifta postului” și seara am ajuns frânt de oboseală acasă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
era atârnată până când dispăruse. Deci icoana fusese ascunsă ca să fiu învinuit că eu am furat-o, pentru că nu exista nici un alt motiv pentru care să fiu scos din parohie. Am chemat un gospodar care era în biserică și i-am ară tat-o. De altfel, împotriva legilor bisericești, care rânduiesc ca ocuparea unei parohii de un preot, să se facă după ce parohie se declară vacantă, după ce stă cel puțin o lună vacantă și abia apoi, se deschide concurs pentru ocuparea postului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
până u la Gară aua Bacău eni. Pe to ura drumu re Negr le, vile dii d rculația s Negre oman sau mai sl in comu efan are. E seamnă ie efan din f și... câmp ală Ștefan șul lea ară ile m) alți ele on. în dar lui ată lui ești și eși pre ști, Iași abă na cel stul șire ața ul. cel Ma "ră ter par var De elic dec del urb con Tri Pri num eco "pr
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
temer drum și unicațiilo Ca luc egilor să ULȚI AN plinit tre aslui. Reu ificultăți, oate necaz ie, întru bu LȚI ANI , nr. 50, 22-29 iversare i noștri de e trei ani cunosc pr ând făcea i în eter, înșelat. « ară, ce tind a reușit r". rător în se inițieze 43 I, T.V.V i ani de la șind să e TVV a urile, pen curia noas ! decembrie 199 la televiz , imaginile opria-mi în m parte d va rezista Trupa » t e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
SNEG arișci Vlad s-a declara invitatul d hipa TV.V pă număr -am luat, ndependen in cu într ers în pia inte ură, it la la lui che, slui. s-a cu stat" eoană pro ecturii V rtinei cen ari. Snegu cu ofic ar ce vre 83 UR - PIO imir -ovi t indepen e onoare , inclus și area votur eu, primu tă. îmi dă ebările la ță să anun aspăt întor aslui, G ușii pe Pru r, șiret foa ialitățile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]