2,792 matches
-
Cheney decât de la președinte însuși. Gerge W. Bush este mai mult un instrument ignorant, pe când Cheney reprezintă puterea din spatele tronului. Acum, că politicile lui Bush au început să fie criticate, vicepreședintele le-a luat apărarea și și-a dat astfel arama pe față. Cei care îl cunoșteau pe Cheney de dinainte de a prelua această funcție vorbesc cu respect despre el, adăungând eventual: „Acesta nu e Cheney pe care îl știam eu”. Spre deosebire de ei, eu l-am considerat întotdeauna un paranoic de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
eterne. CÎntece eterne. (Minunata călătorie) Sub acest semn transfigurator se Înscrie și mai vechiul discurs umanitarist al poetului, rezolvat acum În viziunea unei omeniri fericite, a unei vîrste edenice recuperate: Zi liniștită. Zi luminoasă, Cu semănăturile strălucind lîngă soarele de aramă, Cu Împărțirea dreaptă a bucatelor, LÎngă aburii desfăcuți Între fînețe și vînturile de argint. Iată-te, tu, omule bun, Argat sau cîntăreț cu uneltele amiezii, CÎinii latră bucuroși plopii Îți ies Înainte Din vocea ta bunăziua urcă limpede. (Bunăziua urcă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Încheieri Întăritoare, dovadă că el atribuie poemelor și o funcție pedagogică. Strofele finale din O noapte pe ruinele TÎrgoviștei reiau cadrul de la Început sub o altă lumină: „Ss! Clopotul s-aude! E ceasul după urmă? Îngerul pocăinții cu ast d-aramă glas Cheamă la rugăciune pe rătăcita turmă. Natura se deșteaptă, visurile mă las. Rusește răsăritul, muntele rubinează, Îngînat pîntre aburi dealurile verzesc; RÎul adapă cîmpul ce rouă Însmăltează, Răcoarea dă viață și stelile albesc. Turme, cai, dobitoace la apă se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat. Așezați Într-un rond mare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în ruptul capului. — O cheamă Smaranda, spuse Tili, ca pentru sine. Și, mai ales, numele ei e tot Smaranda. — Tocmai asta e, reluă bătrânul Coropciuc, păstrând între ei hotarul pe care îl întruchipa tejgheaua cu sertarul doldora de bănuți de aramă. Aude voci. Poveștile sunt ale vocilor, ea doar le repetă. Nu le citește, le aude. E tot un fel de a citi. — Și ale cui sunt vocile ? — În lume nu există un singur mag, spuse Coropciuc. — Ce vrei să spui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aidoma unui animal”. Totodată, Platon introduce în operă sa Mitul Săngelui și Gliei, potrivit căruia: “Zeul... a amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă... Citi le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași.” În plus, Mitul celor Iviți din Pămănt scoate în evidența nimicirea cetății “atunci cănd vor fi paznici de fier sau cănd omul de aramă va sta să păzească”. Astfel, apare ca inevitabilă
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași.” În plus, Mitul celor Iviți din Pămănt scoate în evidența nimicirea cetății “atunci cănd vor fi paznici de fier sau cănd omul de aramă va sta să păzească”. Astfel, apare ca inevitabilă afirmația potrivit căreia “prima și cea mai importantă funcție a regelui filozof este cea de întemeietor și legiuitor al statului”, fiind singurul capabil de a deveni întemeietorul unei cetăți virtuoase, “să schițeze
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
altfel spus, să le facem noi celorlalți, ceea ce dorim să ne facă ei nouă); b. regula de argint: (reversul regulii de aur: ce ție nu-ți place, altuia nu-i face): ceea ce urâm, să nu facem nimănui; c. regula de aramă: să le facem altora așa cum ne fac ei nouă, este regula standard de comportament actual; d. regula de fier: să facem altora cum ne place, înainte să ne-o facă ei nouă; e. regula de tinichea (poziția biciclistului): cu capul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vâră coada, încurcând și descurcând viețile oamenilor. Întrupat ca ființă umană, Aghiuță este ,,programat’’ să guste din plin ,,bucuriile’’ vieții casnice alături de o femeie ,,îndrăcită’’ precum Acrivița. Odată ajunsă stăpână în casa bogatului negustor, aceasta nu întârzie să-și dea arama pe față, făcând astfel dovada ,,satanismului’’‚ ei congenital. Acrivița, ,,fata a mai mare a lui Hagi Cănuță, toptangiu pe vremuri’’, care ajunge soția lui kir Ianulea, departe de a ne sugera intenția de reabilitare la Caragiale, ilustrează caracterul nesuferit, exasperant
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sugestive, greu perceptibilă. Este un procedeu care în La hanul lui Mânjoală de exemplu, atinge performanțe extraordinare, dar a cărui prezență în La conac nu este deloc neglijabilă. Spre deosebire de Acrivița, ,,omul sașiu’’ din La conac nu își dă nici o clipă arama pe față, nedivulgându-și, astfel, apartenența la duhul satanic, de aici decurgând natura întregului șir de momente fantastice înșirate pe axa epică a schiței. ,,Omul sașiu’’ este prevenitor, plin de voie bună prietenească, plăcut la vorbă, recurgând la tactica persuasiunii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
păgânii n-au putut auzi de la el nimic. De aceea, atât guvernatorul cât și chinuitorii s-au înverșunat foarte împotriva lui încât, nemaiavând ce să-i mai facă, i-au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă înroșite. Acestea sfârâiau, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 401. footnote>. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
din comerț decât în mod artificial. Moneta de argint e legată de pământul ale cărui insignii le poartă și, chiar trecând peste graniță, ea e silită a se întoarce înapoi aproape cu aceiași necesitate cu care se-ntoarce banul de aramă. Căci, dacă ostașul schimbă un napoleon, nu l-a schimbat desigur pentru a duce moneta română peste hotar, ci pentru a o cheltui pe loc. A abuza în acest mod de trebuințele oamenilor și a le lua 5% pentru schimbarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
religioasă e și națională, căci locașul dumnezeiesc monăstirea Putnei e fondată de erou și acolo zac oasele sale sânte, apoi pentru că o serbare a creștinului e prin escelință o serbare românească, căci trecutul nostru nu e decât înfricoșatul coif de aramă al creștinătății, al civilizațiunii. Crist a învins cu litera de aur a adevărului și a iubirei, Ștefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evaugelului ei. Vom depune deci o urnă de argint pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de noi cu ocazia cercetărilor arheologice de suprafață, cât și de către unii cetățeni, în timpul efectuării lucrărilor gospodărești, piese documentare ce oferă o datare sigură și reală. Astfel, au fost strânse din cadrul hotarelor obștii umbrăreștene următoarele materiale numismatice: -monedă bizantină de aramă, Follis = XXXX/40/ nummia din timpul împăratului Focas (602-610), menționată deja; -monedă tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau începutul celui următor; -monedă de o jumătate de gros, din aramă, emisiune de la domnitorul Alexandru cel Bun (1416
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștene următoarele materiale numismatice: -monedă bizantină de aramă, Follis = XXXX/40/ nummia din timpul împăratului Focas (602-610), menționată deja; -monedă tătărască din cupru, datată aproximativ la sfârșitul secolului XIII sau începutul celui următor; -monedă de o jumătate de gros, din aramă, emisiune de la domnitorul Alexandru cel Bun (1416); -patru monede transilvănene (firfirici) din argint, una fără an, iar trei cu milesimul înscris și anume: 1543 una, 1564 și 1578 celelalte două, deci toate din secolul XVI; -două monede din argint bine
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și datorează Într-atât splendoarea coloritului unei invenții umane, cât unei Împrejurări faste; se povestește că un incendiu a făcut scrum casa În care se găseaun mic depozit de aur și de argint (C) și o cantitate mult mai marede aramă. Aceste metale, topindu-se Împreună și, amestecându-se, a rezultat un aliaj care a fost denumit chalkos șaramăț după numele metalului care se găsea În cantitate mai mare”1. Theon luă atunci cuvântul și zise: „Eu am auzit Însă o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
strălucirea oglinzilor. Pe de altă parte, iarăși se poate foarte bine ca prin răcirea și condensarea pneumei să se impregneze și să se tonifice partea profetică a sufletului așa cum fierul se Întărește prin prelucrare 4. Întocmai cum cositorul topit o dată cu arama Împrumută acestui metal moale și poros mai multă coeziune și o densitate superioară, făcându-l totodată mai strălucitor și mai curat 5, nimic nu ne Împiedică să considerăm că și exalația divinatorie, care posedă afinitate și Înrudire cu sufletele, Împlinește
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ascund și se scufundă pentru ca după câtăva vreme să reapară În aceleași locuri sau În vecinătatea lor. Cunosc mine care au Încetat să mai existe destul de recent. Iată câteva dintre ele: minele de argint din Attica 3 și mina de aramă din Eubeea, datorită căreia se fabricau săbii călite la rece, menționate de Eschil: «A pus mâna pe sabia eubeeană, cu lama ascuțită»4. Aș mai pomeni aici și cariera de la Carystos. Nu demult a Încetat să furnizeze acea substanță minerală
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lut; ca urmare, se mai cunosc și astăzi urmele cuptoarelor de ars. La răsărit de locul unde era vechiul sat, la punctul „Fântâna Țiganului”, se presupune că ar fi existat o colonie de țigani care se ocupau cu meșteșugul fierului, aramei și al bronzului și cu cel al preparării cărbunilor. S-au găsit aici fiare de plug făurite de ei, mici săgeți din fier pe care le foloseau în luptele din acele vremuri și diferite cuie din fier, cu care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 18 ani. La 10 aprilie 1949, sunt instalate oficial la conducerea comunelor comitetele provizorii ale sfaturilor populare conduse de un președinte, care de regulă provenea din rândul muncitorilor din altă localitate (în cazul comunei noastre președinte a fost Ion Aramă din Bacău). La 6 septembrie 1950, odată cu legea privind noua împărțire administrativ-economică a țării în regiuni și raioane, se înființează sfaturile populare, ca organe locale ale puterii de stat. Cu această ocazie, s-a schimbat întreaga organizare administrativă și nomenclatura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Locuitorii comunei votau partidele istorice care își desemnau primarii: țărăniștii pe Vasile Oprișan, Gheorghe Țarălungă, Dumitru Lehănceanu, liberalii pe T. Vasiliu, T. Dimofte, averescanii pe Nicolae Brăescu, iar după 1945, localnicii simpatizau cu blocul partidelor democratice (Ion Bătrânu și Ion Aramă). Legislația de după 1949 a dat drept de vot tuturor cetățenilor care împlineau vârsta de 18 ani. În perioada comunistă, primarii erau desemnați din rândul membrilor Partidului Comunist (Condurache Obreja, Gheorghe Mărmureanu, Vasile Dimofte, Gheorghe Curteanu, Vasile Țarălungă și Elena Burcă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Depozitată în butoaie de dud sau de salcâm, țuica se îngălbenea în timp, căpătând o foarte bună calitate. Pentru a se constata dacă tescovina din cazan mai are alcool, se turna buzum 3 luat de la chicuș pe capacul de aramă al cazanului, dându-i-se foc. Dacă acesta lua foc, se continua fierberea până nu se mai aprindea la o nouă încercare. Primul litru de alcool din fiertura dintâi era depozitat separat, purta numele de arămeală și era folosit la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate Gloduri, Colonești, Stănișești sau Parincea, numărul acestor negustori ambulanți a scăzut. În anul 1934, primăria emite o ordonanță prin care cerea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care sunt prinse mânecile, pieptul și spatele fiecare de câte un lat6 de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]