8,255 matches
-
și comunal. În anul 1956 a luat ființă o bibliotecă comunală, care avea în jur de 4000 de volume. Numărul acestora a crescut, astfel că la 1960, a ajuns la 5.500 de volume (cărți), în 1967-12.250. Acestea sunt aranjate conform sistemului clasificării zecimale și depozitate în cinci încăperi. La sfârșitul anului 2015, biblioteca Ulmeni avea aproape 13.000 volume înregistrate și un număr de 884 utilizatori. Bibliografie selectivă 1. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, “Cartea de Aur
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
de ani. Atingerea lui mă leșină de scârba. Mutăm gândul la viitor, trebuie să fie bine, îl accept, e bine, e foarte bine. Mi-e rău. Mi-e frig. De ce mă tot privește? Molfăie des din dinți. Tușește scurt. Își aranjează regulat pantalonii, cămașă, geantă. E foarte meticulous. Deschide seiful. În seif pune laptopul, o agendă și telefonul. Mă privește lung. Vine spre mine. Mă rog la Dumnezeu să nu mă atingă. Tot la Dumnezeu am ajuns! - Lady, what now? - I
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
a devenit aproape o profesiune, o inedită sursă de existență pentru zecile de tineri din comuna lui (“hetiști*”cum îi numește amuzându-se Fellag*) care duc în permanență lipsa unui loc stabil de muncă. Aceștia se scoală dis-de-dimineață și se aranjează puțin apoi se duc la primărie unde sprijină, răbdători, pereții până seara, în așteptarea vreunui client...Hmm! Karim și Tarek îi fuseseră martori nu doar pentru că îi erau verișori! Încheiase o înțelegere tainică prin care urma să îi ajute și
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau să bea vin
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am nimerit cu
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
săturat de viața asta! Simt că totul se scufundă sub mine! Mi-e teamă să nu fac vreo psihoză. Degeaba am făcut facultatea, am cheltuit atâția bani și pe master ... nimeni nu mă angajează! - Diana, fii optimistă, totul se va aranja, ce e al tău e pus deoparte ... să mai avem răbdare! Mama știa că șansele fetei sunt coborâte, de mult, sub zero. Cine s-o angajeze acum, pe criza asta nebună, cine? Mai ales cu diabetul ei, cu atâtea probleme
O CRUCE PE DRUMUL GOLGOTEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366885_a_368214]
-
cameră. În cazul că mai apare un membru al familiei, să nu fim deranjate. - Ok. Fetele intrară în camera Andreei, o cameră mobilată simplu, cu mobilă nouă și modernă, fără niciun fel de încărcătură inutilă. Un birou pe care erau aranjate într-o deosebită ordine cărțile și celelalte materiale folosite de Deea la cursuri stătea în colțul opus bibliotecii și al canapelei extensibile. Se duse spre biblioteca de deasupra canapelei - pat, deschise cu o cheie ce o scoase din buzunarul de la
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
o„ ladă de zestre“ a spiritualității românești, purtând peste vremuri creațiile scriitorilor de astăzi. Fiindcă, vorba lui Emil Cioran: “Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Patrie asta înseamnă și nimic altceva. “ Autorii cuprinși în această antologie sunt aranjați în ordine alfabetică, indiferent ce lucrare semnează, astfel că această carte devine un evantai de stiluri, o policromie ce devine o sinfonie a genurilor. Apreciem lucrările semnate de colegii noștrii: Liviu Păiuș,Dan Popescu,Ana Berengea,Grigore Guzu,Elisabeta Lușcan
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
venit! Mergi mâine la pescuit cu mine? Am rămas încremenit ca în desenele animate! Îmi place să pescuiesc, sunt pescar, ăăă, scuze, sunt cel mai mare pescar în viață, dar iarna, la copcă? Brrrr, mulțumesc, nu! Prefer când soarele își aranjează mustața în luciul apei, când rațele se bălăcesc la marginea stufului de pe malul celălalt, cînd în apa mică și caldă de la picioarele mele sticlesc nălucile de argint ale puietului, când apusul e ca o pată de sânge rămasă pe omăt
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
așteptam cu nerăbdare să aflu ce noutăți voi descoperi într-o partidă de amor, la firul ierbii verde, în mijlocul naturii. Când m-am așezat lânga ea, era numai în slip, întinsă comod și lasciv, ca o felină, pe pătura frumos aranjată la umbra pinilor. Parcă natura a creat acest platou în acea pantă abruptă a malului, special pentru dragostea în acest cadru, ferită de ochii curioșilor de ocazie. Îmi era dor de ea din nou, vroiam s-o simt în mâinile
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
pierd din nou o iubire pură? Sunt oare un condamnat al vieții și trebuie să mă mulțumesc doar cu frânturi de fericire? N-am dreptul să sper la împlinire și la continuitatea ei? Acestea erau gândurile ce mă tulburau în timp ce aranjam fiecare lucru în portbagaj. O vedeam pe Miruna, că nici ea nu era în clipele cele mai grozave ale vieții și se tot uita cu regret la toate nimicurile din spațiul care ne-a oferit clipe memorabile, pentru mult timp
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
mai este aceiași. Atmosfera dinăuntru - aparte. Iar eu - în salon, la o cafea... Sunt în casa lui, un străin, un trecător, un indiscret. Curios. Copleșit. Încurajat de-un zâmbet decent și cald, al Doamnei sale. Totul e frumos și bine aranjat aici, dar lipsește el. Pe care nu l-am cunoscut. Pe care-l regret... Bulevardu Hen, nr. 43, din Tel Aviv. Mă-ntreb cum s-ar fi desfășurat o întâlnire între noi, aici, dacă... Dar Pictorul lipsește. E doar aerul
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
Lumii. ( Poate-i prea mult, dar contează sensul pe care ți-l imprimi în viața ta de om sau de oraș! ). ...Parizerul cere bere, dar n-avem, n-am apucat încă să ne organizăm mai bine, bagajele sunt desfăcute și-aranjate în mobile noi, care-aduc însă aici, în odaia mare și curată, legende, vorbe de clacă, întâmplări aparte și, dacă ai deschidere spre a recepta fie și în parte, trăiri ce-au fost și nu mai sunt, te poți împlini mai
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
spre alte lumi cu toate secretele lui. Vorbea lumea că la priveghi, cel mai bătrân om din comună, Bibu lu’ Așchimodie, care mai avea câțiva ani și atingea suta, ar fi zis în gura mare: -Vedeți, băi taică, cum a aranjat Dumnezeu treburili pă lumea asta?! Nu moare niciodată unul care adunat necinstit averea, până nu să naște ăla care trebuie să i-o risipească. E o lege: în curu’ gol te naști, în curu’ gol mori! Când îți iese sufletul
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
altfel, nu mai ai de unde le lua. Timpul a trecut, copilul a crescut și s-a făcut un zurliu și jumătate. Era pistruiat și avea pe căpățână un păr gras și lins, pe care îl purta mai tot timpul nespălat, aranjat cu cărare pe milocul capului. Preocuparea lui principală era aceea de a face năzbâtii. Lua de acasă găini, păsări, miei, iezi, că încă mai avea agoniseală prin curte, pe care îi vindea la preț de jumătate sau chiar și mai
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
său. Pilat făcu un gest cu mâna iar Iocentus se așeză pe scaunul său. -Magistratul Fulvius Simbinacus a parafat în prezența mea un ,,edicta repentina” care va fi citit aici, spuse Pilat. Magistratul Simbinacus se ridică de pe scaunul său își aranjă toga și desfăcu un sul pe care îl citi. -În numele lui Tiberius Caesar Augustus, princeps și suveran al imperiului, stăpân al Provinciei Cezareea din Guvernoratul Siriei și din porunca înaltului procurator al Iudeii, Ponțius Pilate, a cărui autoritate i-
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
ca să-și acopere gleznele”. Cei cu decizia (luată la căldură)! Ceilalți - cu povara și cu rezistența. La fața locului: „În dimineața următoare trebuia să fim pregătiți cu tunul ori de înaintare, ori de retragere, iar servanții să aibă tot echipamentul aranjat în ranițe. Nu știu nici acum dacă ordinul venea de mai sus, de la regiment, divizie, corp sau armată, ori a fost doar o precauție a căpitanului Lungu Viorel. Apoi, către ziuă, s-a zguduit deodată tot pământul și peste noi
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
dezvolți ideile astea? - Eu?! S-a mirat Manole. De ce să le dezvolt tocmai eu? Zi mersi că tot timpul cât ai fost în Honolulu și te-ai distrat, ți-am notat faptele concrete. Acum nu ai decât să le mai aranjezi pe ici pe colo, puțină cosmetică, o leacă de lustru, vezi că ți-am notat și unde trebuie să bagi umor... E simplu! ---------------------- Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 29 decembrie 2016 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (100) - REȚETE DE
REŢETE DE UMOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367067_a_368396]
-
oricând o notă intelectuală ridicată oricărei întâlniri. Eu mă prezint cu o jumătate de oră înainte, pun pe masă un telefon cu înregistrare ca să nu pierd ceva din discuții și mă retrag pe un fotoliu din răchită, mult în afara cercului aranjând cu Lizet să spună că sunt, așaaa, mai retras și nu prea sociabil. Pentru augmentarea situației îmi iau un laptop și mă prefac adâncit în explorarea facebook-ului, o chestiune fără de care s-ar părea că omenirea nici nu mai poate
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
întâmplării de la Făurei. Lumea științifică reacționă ca de obicei intrând în controverse fără nici o logică. Se dovedea că era vorba de o mistificare, că individul prezentat este un schizofren care s-a mușcat de laba piciorului, ori că totul este aranjat pe fotoshop. Spre norocul tuturor nimeni nu ia în seamă controversele științifice. Dar adevărata lovitură de imagine fu dată tot de savantul cel tânăr care, din dorința de a scoate ceva bănuți, dar și de a câștiga faimă, postă filmul
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
mâncăm ceva. - Nu-mi e foame. A venit Mihaela, buna mea prietenă studentă. Venea foarte des și mă întreba dacă mai am nevoie de ceva. Tot cu Mihaela a mâncat și Daria. Măcar ea să fie ok. Am reușit să aranjez ceva din saci. Instalez calculatorul. Îmi era dor de proiect, de oameni. Acolo era locul spre care fugeam de frica lui. Mă calmam de fiecare dată. Însă, acum, m-am supărat. Mă simțeam atât de mică, foarte mică. Aveam nevoie
27 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367094_a_368423]
-
Copii îi spuneau de fapt “Bibicu' ” lui Cosmin. Nimeni nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează de la fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să aranjeze să o ia de nevastă peste 2-3 ani pe Ana, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată ziulica cât era de lungă stătea cu ochii
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
nu știa de unde i-a apărut acest apelativ pe care micul rudar îl acceptase cu plăcere. Lui Cosmin îi plăcea tare mult de mărunțica Ana și cum la țigani căsătoriile se aranjează de la fragedă copilărie, spera ca tatăl lui să aranjeze să o ia de nevastă peste 2-3 ani pe Ana, poate și mai devreme după tradiția țigănească. Mânat de aceste sentimente copilărești, toată ziulica cât era de lungă stătea cu ochii ațintiți pe capul uliței de unde trebuia să apară fătuca
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
se și repezea să o aștepte, stând rezemat de poartă, ca și când era din “întâmplare” acolo. Nici Anei nu-i displăcea Cosmin. Ana avea părul lung până la brâu și îi plăcea să i-l împletească țigănușul, care începea să i-l aranjeze cu un pieptăn mare din os din corn de bou, de parcă îl mângâia, așa de ușoare îi erau mișcările, apoi îi împletea codițe și îi lega fundiță din cârpe roșii la vârfuri ca la țigănci. Același piepten era folosit și
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
a întrebat femeia ce nu-și putea opri tremurul mâinilor, fără să privească la bărbatul căruia i se adresase. - Cel mult cinci minute, mamă. Uite suntem la marginea localității. Încă puțintică răbdare, a liniștit-o el în timp ce-și aranja nodul cravatei grena, aplecându-se ușor pentru a fi auzit. - Numai atât? s-a mirat Florica încercând să privească pe fereastră peste pălăria de modă veche a bătrânei. Observând cu ochii ei primele case, a tras fermoarul genții din care
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]