1,898 matches
-
piatră, trăsnicul, există unele endemisme carpatice: micșandra de munte, ca și unele specii rare. Dintre speciile de licheni prezente în masivul Bucegi enumerăm reprezentanți din clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de licheni prezente în masivul Bucegi enumerăm reprezentanți din clasa Ascolichenes, ordinul Discolichenes. 2. Etajul alpin. Dintre arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
arboretele remarcabile din acest etaj trebuie menționat arboretul de pe Brâul Furnicii, care cuprinde o serie de exemplare monumentale unice pe tot cuprinsul masivului; arboretul de larice cu cimbru de pe Brâna Mare a Jepilor, valea Jepilor Mari, la 1750 m altitudine, arboretele de larice de pe versanții nordici ai Jepilor Mici, precum și rarități de larice, de pe flancurile însorite ale văilor Seaca Jepilor și Seaca Caraimanului. Vegetația pajiștilor de o deosebită bogăție, prezintă un caracter mixt, cuprinzând atât elementele silvicole montane cât și specii
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
află în aproprierea drumul forestier pe valea cu același nume. Este un petec de 45,5 ha suprafață de tise Taxus baccata seculare. Parcul dendrologic Hăghiac, Dofteana - este un parc înființat în anii 20' ce cuprinde 660 de specii de arboret exotic plantat pe o suprafață de 24 ha. "Munții Nemira - Colecția munții noștri," Mihail Albotă, 1982 "Leíró szöveget írta Enikő Zsigmond", Csíkszereda, 2007
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți în
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind o rezervație de tip mixt, forestiera și peisagistica. Lacul Cuejdel este situat în arealul comunei Gârcina, lângă Piatră Neamț, s-a format în urma unor alunecări de teren
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin - Fraxinus
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin - Fraxinus excelsior, tei pufos - Tilia cordata, plop alb - Populus alba, salcie albă - Salix alba, ulm - Ulmus laevis). S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
are utilizări în febra intermitentă, iar fructele se recomandă ca antianemice. Carpinus betulus L. (carpen) este un arbore de cca 20-25 m înălțime, comun în pădurile din zona silvostepei pînă în etajul fagului (uneori este specie dominantă, dar rar formează arborete pure). Înflorește concomitent cu înfrunzirea. Pe un ax lung, pendul, se află achene numeroase, care au la bază o bractee trilobată (spre deosebire de C. orientalis Mill. - cărpiniță, la care bractea este întreagă). Lemnul de carpen este considerat printre cele mai valoroase
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mm pe an) reprezintă un potențial hidrologic important. Pădurea reduce eroziunea care de altfel ar avea efecte dramatice. Privind unele dintre pădurile Maramureșului, avem tendința de a simți că suntem în mijlocul imperiului naturii nepervertite, pure. De multe ori ne înșelăm. Arboretele sunt “conduse” spre structuri care convin omului pe bază considerentelor economice. Acești arbori aparțin speciilor care dau lemn de calitatea dorită pentru diverse prelucrări, sau unor specii rapid crescătoare, care dau lemn mult. Selecția intraspecifică continuă, prin plantarea de puieți
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
diversitatea biologică a pădurilor, peste limitele suportabilității. Ecosistemele naturale, pluriene și amestecate, de o excepțională stabilitate, au fost brutal distruse în numele principiilor ‘domesticirii’ pădurii și ‘modernizării’ silviculturii. Astfel, în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a subminat rezistența naturală a ecosistemelor forestiere... (Giurgiu V., 1995)"". Gestionarea durabilă înseamnă administrarea și utilizarea ecosistemelor, astfel încât să
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
în numele principiilor ‘domesticirii’ pădurii și ‘modernizării’ silviculturii. Astfel, în urma aplicării de tăieri rase urmate de plantații au rezultat monoculturi sau arborete aproape pure de rășinoase... fără o eșalonare etajată, a coroanelor și a sistemului de înrădăcinare a arborilor. Prin artificializarea arboretelor... silvicultorul a subminat rezistența naturală a ecosistemelor forestiere... (Giurgiu V., 1995)"". Gestionarea durabilă înseamnă administrarea și utilizarea ecosistemelor, astfel încât să nu scadă diversitatea lor biologică, astfel încât capacitatea lor de regenerare să fie menținută, iar asigurarea de către ele a funcțiilor ecologice
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
pe DN 2D, continuat cu DJ 205F. Rezervația conține făgete seculare pure, cu exemplare de Fagus silvatica, avînd vîrsta de aproape 260 ani, circa 35 m înălțime și diametre de pînă la 1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
aflat la cea mai nordică latitudine din Europa. Vârsta arborilor depășește frecvent 200 de ani. Existența acestui arbore în jurul orașului Baia Mare este amintită pentru prima oară într-un document din 1642, iar într-o hartă din 1892 se vede că arboretele ocupa suprafețe mult mai întinse. În prezent, la noi, castanul comestibil este considerat o specie naturală. Unele arborete au vârsta de peste 150 de ani și dimensiuni considerabile (22 m înălțime și 60 cm diametru). De obicei, în arboretele bătrâne, întâlnim
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
în jurul orașului Baia Mare este amintită pentru prima oară într-un document din 1642, iar într-o hartă din 1892 se vede că arboretele ocupa suprafețe mult mai întinse. În prezent, la noi, castanul comestibil este considerat o specie naturală. Unele arborete au vârsta de peste 150 de ani și dimensiuni considerabile (22 m înălțime și 60 cm diametru). De obicei, în arboretele bătrâne, întâlnim frecvent exemplare de peste 70 de ani, ceea ce conferă pădurii un aspect virgin, având mai multe etaje de vegetație
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
vede că arboretele ocupa suprafețe mult mai întinse. În prezent, la noi, castanul comestibil este considerat o specie naturală. Unele arborete au vârsta de peste 150 de ani și dimensiuni considerabile (22 m înălțime și 60 cm diametru). De obicei, în arboretele bătrâne, întâlnim frecvent exemplare de peste 70 de ani, ceea ce conferă pădurii un aspect virgin, având mai multe etaje de vegetație. Dintre cele 6 stațiuni din rezervația de la Baia Mare, cele mai frumoase exemplare, cu o înălțime de 22 m, un diametru
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
de schiori. În sud, Polarfuchs a început simultan cu Platinfuchs. Terenul în care acționau germanii era diferit de cel al camarazilor lor care atacaseră în nord. Regiunea din jurul oarșului Kuusamo era acoperită de păduri virgine, cu pomi gigantici care dominau arboretele puternic dezvoltat, păduri presărate cu nenumărate mlaștini, pârâuri și bălți mici. Acest teren era total neobișnuit pentru soldații germani, care proveneau în mare parte din orașe sau din zonele rurale cu pământuri cultivate în mod intensiv. În ciuda diferențelor fața de
Operațiunea Silberfuchs () [Corola-website/Science/307009_a_308338]
-
cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
Rezervația naturală silvică „Zberoaia-Lunca” este o arie protejată de pădure din lunca râului Prut, cu arborete de plop ("Populus alba", "Populus nigra") și salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"). Rezervația este situată în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între comunele Grozești (la nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul Nisporeni. În cadrul rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au fost evidențiate 5 specii de liane: "Clematis recta", "Hedera helix", "Humulus lupulus" etc. În aria protejată au fost identificate 10 specii de plante rare, inclusiv: În 2008 a fost semnalată o colonie de bâtlani ("Ardea cinerea", "Nycticorax nycticorax", "Egretta
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
care a înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]