2,333 matches
-
au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme de pompe. Apolodor din Damasc a folosit baza a 20 de stâlpi din piatră, aflați la o distanță de circa 50 de metri unul de altul, aceștia fiind legați prin arcade arcuite impetuos din lemn din stejar. Picioarele din apele fluviului erau formate tot din blocuri din piatră cioplite, ascuțite în amonte și în aval, în formă de carouri, pentru a facilita trecerea curentului puternic al apelor Dunării. Dio Cassius consideră
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
dovada vie a evoluție orașului de la târg la centru cultural. O arhitectură aparte poate fi remarcată vizitând o serie de clădiri de o reală însemnătate pentru viața culturală a orașului precum Casa Teleki, Casa Bányai, Casa Köpeczi sau Casa cu Arcade. Tradiția, cultura și istoria orașului poate fi cunoscută vizitând muzeele orașului situate în zona centrală a orașului: Muzeul de Etnografie și Arta Populară, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie care alcătuiesc împreună Muzeul Județean Mureș. Multiculturalismul
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
prima dată în Italia, ca elemente arhitecturale distincte ale balcoanelor palatelor ("palazzo", în italiană) construite în Veneția și Verona. Este foarte probabil că aceste balustrade quattrocento sunt continuarea arhitectonică a predecesoarelor lor gotice, formând balustradele colonetelor ca o alternativă la arcadele miniaturale, copii proporțional reduse ale celebrelor arcade gotice, ogivele. În lucrarea menționată, Wittkower nu crede că s-ar putea vorbi de vreun inventator al balustradei, dar îl creditează pe Giuliano da Sangallo ca fiind unul dintre primii arhitecți care a
Balustradă () [Corola-website/Science/301027_a_302356]
-
distincte ale balcoanelor palatelor ("palazzo", în italiană) construite în Veneția și Verona. Este foarte probabil că aceste balustrade quattrocento sunt continuarea arhitectonică a predecesoarelor lor gotice, formând balustradele colonetelor ca o alternativă la arcadele miniaturale, copii proporțional reduse ale celebrelor arcade gotice, ogivele. În lucrarea menționată, Wittkower nu crede că s-ar putea vorbi de vreun inventator al balustradei, dar îl creditează pe Giuliano da Sangallo ca fiind unul dintre primii arhitecți care a folosit în mod sistematic balustradele la construcțiile
Balustradă () [Corola-website/Science/301027_a_302356]
-
capiteluri din piatră lucrate la Cluj. Pronaosul, în lungime aproximativ 2m, este prevăzut în laterale cu două ferestre având deschiderea de 1,30x0,35m cu ancadramente de piatră. Trecerea dintre pronaos și naos este marcată de doi stâlpi cu cu arcade simple. Naosul are o lunguime de circa 2,5m până la catapeteasmă, altarul măsurând tot 2,5m. Pereții exteriori sunt simpli, zugrăviți în alb, singurul ornament care poate fi observat sunt două brâuri șablonate ce cuprind biserica, cu excepția pridvorului; primul este
Mănăstirea Zamfira () [Corola-website/Science/301204_a_302533]
-
este deschis și e sprijinit pe doi stâlpi de zid care sprijină și turnul bisericii, și are acces în clopotniță. Construcție de tip nou, este luminoasă, având 13 ferestre. Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru coloane de formă cilindrică cu arcade de susținere. Deasupra ușii de intrare, pe zid, este pictată icoana Sfântului Dimitrie. Catapeteasma este construită cu stâlpi susținători, din lemn, cu ornamentații florale aplicate pe ea. Icoanele sunt mobile, pictate în stil neobizantin, predominând culoarea albastru și bronz, și
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
cel Mare, s-au finanțat din bugetul statului unele lucrări de restaurare parțială a cetății, fiind aplicată pe zidul fortului, în apropierea intrării, o placă memorială din marmură. Lucrările efectuate au vizat acoperirea pivniței cu o placă din beton, consolidarea arcadelor interioare, restaurarea podului de acces în cetate etc. Începând din anul 2005, în cetate sunt găzduite expoziții temporare de pictură sau expoziții cu figuri de ceară pe teme diverse. Cetatea de Scaun a Sucevei este formată din mai multe elemente
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
chiar că aceasta îi lipsește și interesul este pur pitoresc. E zidită din piatră de munte tencuită. Turla e din scânduri așezate vertical, iar acoperișul este din tablă. Interiorul este în stare bună. Intrarea se face printr-o tindă cu arcade în fata căreia acoperișul se lățește, rotunjindu-se spre a adăposti pe credincioși. Biserica e boltită și zugrăvită, pictura însă nu e așa de bine conservată ca cea din exterior și pe alocurea este ștearsă sau înnegrită. Este interesantă mai
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
Biserica este o ctitorie din 1688 a Bălașei Cantacuzino, soția marelui agă Matei Cantacuzino, și a fiilor săi. Edificiul, ridicat pe un plan triconc, este caracterizat de turla de pe naos și de un pridvor supraînălțat de un foișor cu o arcadă asemănătoare celei de la Ludești. Ansamblul de pictură murală din anul 1692 este una din cele mai importante creații ale meșterului Pârvu Mutu. Tabloul votiv cuprinde cincizeci și cinci de membri ai familiei Cantacuzino. Iconostasul datează din vremea întemeierii și are
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec. Pe suprafețe reduse acoperite de formațiuni vegetale erbacee de fânețe și pășuni, evoluția procesului de solificare s-a făcut pe direcția înțelenirii slab acide. Comuna se încadrează sub aspect climatic în zona climatică montană
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
absida centrală și două abside laterale. Inițial a fost proiectată și construirea a două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei de apus, poate și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
două turnuri, care nu au fost însă executate. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, bisericii i s-a adăugat un portal romanic încadrat de arcade; se plănuia îmbrăcarea fațadei de apus, poate și a celorlalte fațade, cu arcade, lucrare care, de asemenea, nu a fost executată. În interiorul lăcașului sunt așezate plăci comemorative cu numele ofițerilor și soldaților germani și austro-ungari care au căzut în toamna anului 1916 în luptele din jurul Sibiului. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
biserica prezintă caracteristici ale tipului de basilică romană, de la începuturile creștinismului, anume nava bisericii fiind înpărțită longitudinal în trei părți, numai partea centrală având boltire, această partajare fiind făcută de două rânduri de piloni subțiri, tencuiți, uniți între ei de arcade. Dimensiunile bisericii sânt însă modeste : apoximativ 4m lățime și 12m lungime. Biserica de iarnă, Sfântul Antonie cel Mare Dat fiind faptul că de mai bine de patru ani satul a avut preot slujitor în toate Duminicile și Sărbătorile, iar de
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
a făcut sfințirea de către Mitropolitul Alexandru Nicolescu de la Blaj. Biserica s-a ridicat din obolul tuturor credincioșilor din sat, având în frunte un comitet de construcție și Consiliul Parohial, sub păstorirea preotului Teofil Tătaru. Biserica e de stil ”bizantin-moldovenesc”, cu arcade în formă de cruce, central o cupolă deschisă precum și două turnuri clopotnițe cu 3 clopote. Temelia e din beton armat, construcția din cărămidă, acoperișul din tablă zincată. Interiorul bisericii are în întregime o zugrăveală și închipuie câteva scene fără valoare
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
bisericile muntene și este un frumos tip al acestora. Caracterul ei muntenesc s-ar lămuri prin obârșia locuitorilor”."Biserica este clădită din cărămidă, dar cadrul fin sculptat al ferestrelor este din piatră. Pridvorul este deschis având patru stâlpi despărțiți prin arcade ogivale. Alți stâlpi ca aceștia arată asemeni unei perdele între naos și pronaos. Pereții sunt sprijiniți de contraforturi solizi. Astăzi, preotul paroh care slujește la această biserică este Daniel Iordan. În cadrul acestei parohii face parte și bisericuța „Sfântul Nicolae” din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
semi-calotă, ca noutate arhitectonică remarcându-se sprijinirea acesteia pe o consolă continuă. Tot ca inovație, sau ca element innoitor, îl reprezintă zidul interior plin ce desparte naosul de pronaos la bisericile tradiționale, acum înlocuit cu un sistem primitiv de trei arcade, element arhitectonic ce avea să se impună mai târziu. De remarcarcat este și scara ce duce la clopotniță amenajată în grosimea zidului nordic al pronaosului, ca la mai toate bisericile timpului, însă modul acesteia de desfășurare și lungimea acesteia o
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor calcaroase, apele exercită o triplă
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor calcaroase, apele exercită o triplă actiune asupra rocilor carstificabile: eroziune-coroziune, transport și depunere-concreționare. Peșterile sunt cavități naturale de dimensiuni
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
fost vizitată zilnic de circa 500 de turiști, iar sâmbăta și duminica de aproximativ 2.000. Cetatea Neamț este construită din piatră de râu (folosită atât ca elevație, cât și ca umplutură a zidurilor), din piatra de carieră (folosită la arcade, pervazuri, piloni și contraforți) și rocă de gresie verzuie. Între cetate și restul platoului se află un șanț de apărare (pe latura de nord). În cetate se pătrundea pe o poartă ("poarta mușatină") aflată pe la mijlocul zidului nordic. Fortul mușatin are
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Șcheia construite în aceeași perioadă, ci încadrate direct în scheletul de ziduri. În mijlocul fortului se afla o curte interioară largă, înconjurată de încăperi cu diferite întrebuințări: Încăperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din cărămidă. În curtea interioară se afla o fântână. Majoritatea încăperilor din cetate erau destinate soldaților, cetatea având rol de apărare, ea nefiind locuită de domnitor, familia sa și de sfetnici apropiați decât în caz de pericol. În
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
au găsit pe promontoriul din nord-estul comunei actuale o mică capelă. Aceasta era construită din calcar alb-verzui, avea formă rectangulară, cu absidă semicirculară spre răsărit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colțurile sălii și începutul absidei, o arcadă semicirculară a intrării sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalotă (lungimea capelei era de 13,5 m, a sălii de 9,80 m, lățimea sălii în vest de 7,8 m și în est de 8 m). După
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
porturi și orașe. Zidurile de incintă, turnurile și bastioanele cetății, parțial conservate și restaurate, se păstrează în cea mai mare parte pe o înălțime de 5 - 10m. Atrage atenția, ca element arhitectonic deosebit, bastionul porții principale, de origine orientală, cu arcadă dublă, întâlnită frecvent în evul mediu și utilizată de constructorii bizantini la diverse edificii din Peninsula Balcanică dar și în Țările Române la Cetatea Neamțului, biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeș și la bisericile moldovenești ctitorite de Ștefan cel Mare
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
cu o cruce abia perceptibila, care ar permite clasarea construcției bazilicii și a criptei, datând din timpul împăratului Teodosie ÎI (408-450). În partea superioară a pereților din dreapta și din stanga intrării au fost incizate în tencuiala două inscripții cu litere grecești. Arcadele pereților au fost vopsite cu două benzi, una roșie, cu ocru, de 5 cm și alta albă, cu văr de 6 cm grosime. Literele celor două inscripții au fost de asemenea vopsite cu roșu. Au intaltimea de 7-8 cm și
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
patru lăcașe de cult, construite în etape diferite și de ctitori diferiți. Ansamblul monastic se compune din: Incinta principală, pe plan dreptunghiular, este flancată la nord de corpul etajat al chiliilor, cu fațada structurată în mod armonios de anfilada de arcade. La sud se află reședința domnească, încununată de turnul clopotniță și având o impunătoare "sală de sfat". Pe latura de vest se află sala trapezei și, deasupra acesteia, paraclisul. Mănăstirea Horezu a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
UNESCO. Construită între 1690 și 1693 pe un plan trilobat, biserica "Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena" dezvoltă modelul Bisericii episcopale a Mănăstirii Curtea de Argeș în sensul unor forme mai elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]