3,252 matches
-
căci o mai văzuse acasă la părinții săi. Avea o privire scăpărătoare, fermecătoare", de care încă își mai aduce aminte. Se îndrăgostesc unul de celălalt fulgerător, "iau foc". Râzând, fata se preface că îl ajută să-și care bucata de argilă. Însă Michel scapă bucata intenționat și, profitând de ocazie, își lasă mâinile să cadă, ca din întâmplare, pe gâtul ei... Îi propune să meargă cu el în magazia de alături, să vadă dacă nu mai găsesc acolo "un calup de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Însă Michel scapă bucata intenționat și, profitând de ocazie, își lasă mâinile să cadă, ca din întâmplare, pe gâtul ei... Îi propune să meargă cu el în magazia de alături, să vadă dacă nu mai găsesc acolo "un calup de argilă". Atunci Magali începe să râdă, cu un râs ușor în care i se citea bucuria și încuviințarea. Fata, deloc proastă, știe că "nu e nimic acolo", dar se lasă împinsă în magazie, până în fundul ei, lipită de perete. Atunci Michel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
muncă pentru deținuții de la Capul Morții avea 16 ore. Descărcau vagoane cu pământ uneori cu mâinile goale. „Acolo am fost la un pas de moarte. Era o noapte de noiembrie cumplită și eram În schimbul trei. Din cauza frigului și a vântului, argilă neagră Înghețase pe fețele noastre. Nu mai puteam Indura. Am aruncat la un moment dat lopată și am strigat că refuz să mai muncesc. În dreapta mea era o plăcuță de avertisment pe care scria: «Atenție! Pericol de Împușcarea. Gardienii se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu comprese cu argilă. Au fost găsite la săpăturile efectuate și dovezi ale prezenței romane, ceea ce, de asemenea, nu este surprinzător, având în vedere că, așa cum arată C.C. Giurescu în "Istoria Românilor", o șosea care mergea spre nord de la Turnu Măgurele de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Gugiuman Laboratorul de Geografie Umană, Universitatea Iași Din dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile, de calcare și de nisipuri argiloase ale Sarmaticului mediu (Basarabeană și superior (Chersoneană, care formează subsolul Moldovei și Basarabiei în aceste părți. În deosebi, stratul de calcar sarmatic, care apare pe acest parcurs al râului cu câțiva metri deasupra albiei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în jurul căreia s-au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
m. mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului sub formă de văi torențiale prăpăstioase, săpate cu destulă ușurință în argilele și nisipurile Sarmatice și Meotice de aici. Astfel de pildă, pârâul Plopi prin văiugile lui torențiale secundare din satul cu același nume, a înaintat așa de mult spre Est, încât râpile lui amenință cu surparea șoseaua județeană Huși - Iași, între
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pânza freatică se prelinge printre strate de roci metamorfice (șisturi cristaline), ori de roci sedimentare (gresii) din cuprinsul cărora dizolvă o seamă de săruri și minerale, apa potabilă are o compoziție net superioară celeia de la Rădiu, care din cauza abundenței de argile sărate are un gust deseori selenitos. Această diferență de calitate a apei din cele două regiuni a produs coloniștilor, în primele zile mai ales, deranjări serioase în funcțiile aparatului digestiv. Nu numai compoziția apei potabile din cele două regiuni diferă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de vedere geomorfologic În podișul Sacovățului din cadrul subregiunii Podișului Central Moldovenesc și a regiunii Câmpiei Moldovei. Studiile geologice ale zonei unde este amplasată biserica nouă și cea veche reflectă prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul este reprezentat de argila marnoasă, bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 14 metri pe versant și la baza acestuia, iar În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la partea superioară a versantului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În zona superioară a versantului și pe platou la adâncimi de 18 și 20 metri. Pe platou și la partea superioară a versantului cuaternarul este reprezentat de soluri vegetale și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80 - 1 m, argilă de culoare galben cafenie, păroasă, sensibilă la umezire, În grosimi de 6-7 metri, praf argilos nisipos În grosimi de 2-3 metri, orizont care se laminează pe versant până la dispariție, argilă stratificată de culoare galben cafenie, cu intercalații și pungi de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
umpluturi de pământ În grosimi de 0,80 - 1 m, argilă de culoare galben cafenie, păroasă, sensibilă la umezire, În grosimi de 6-7 metri, praf argilos nisipos În grosimi de 2-3 metri, orizont care se laminează pe versant până la dispariție, argilă stratificată de culoare galben cafenie, cu intercalații și pungi de nisip, strat În grosimi de 4-6 metri, sub care este prezent orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de 1-2 metri. Pe versant, pachetul argilos cât și cel granular se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
intercalații și pungi de nisip, strat În grosimi de 4-6 metri, sub care este prezent orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de 1-2 metri. Pe versant, pachetul argilos cât și cel granular se efilează până la dispariție, apărând În suprafață argile prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele stratificate până la stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
marnos degradat „in situ” În grosimi de 1-2 metri. Pe versant, pachetul argilos cât și cel granular se efilează până la dispariție, apărând În suprafață argile prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele stratificate până la stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic vârtoasă, În grosime de 3-4 metri, un pachet granular saturat În grosimi de 0,50-1 metru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
apărând În suprafață argile prăfoase deluviale, pachet În grosimi de 1-3 metri, sub care este prezent orizontul argilos și argilele stratificate până la stratul bazal. La baza versantului Întâlnim soluri și umpluturi de pământ În grosimi de 0,80-0,90 m., argilă vânătă cafenie, plastic vârtoasă, În grosime de 3-4 metri, un pachet granular saturat În grosimi de 0,50-1 metru și orizontul marnos degradat „in situ” În grosimi de circa 2 metri . Toponimul Frenciugi este asociat unui vechi proprietar Ivan Frenciuc
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
en plein air), cele de a sculpta (m-am apropiat de configurația unui urs din lemn, însă prea multe crestături de briceag adunasem pe degete pentru un lucru atât de neînsemnat!), de a modela măști în tehnică papier-mâché (formă din argilă, lipituri din mii și mii de fărâme de ziar, sugative, caiete de elev ,,casate" sau pur și simplu...sacrificate pentru lucruri mai... importante; nu e așa că arta cere jertfe?) deci, aceste și alte intenții țineau de o autodidaxie ingenuă, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Persia contemporană și literară în același an când la Ploiești apare prima traducere din persană după Saadi 1, operă din care autoarea citează emblematic de la primele caractere, pe coperta volumului de debut, Les huits paradis („Je ne suis qu’une argile sans valeur/ Mais j’ai demeuré quelque temps avec la rose”, Saadi). Prin observații despre caracterul Islamului șiit, care depășesc stadiul unei percepții directe, și venerația pentru versurile din Saadi, Hafiz, Firdousi, Ommar Khayyam, din care citează și citește în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
acele straturi ale „memoriei” pe care nu le-a trăit niciodată! Sigur, scenele din trecutul cutărui personaj sunt Încărcate de detalii și mici acte care „s-au Întâmplat”, dar acestea, Îndrăznesc să spun, nu sunt decât „molozul”. Acel noroi sau argilă din care ingeniosul paleonotolog al psihicului deduce, inventând În același timp, lumi posibile care nu sunt „interesante” ca „material testimonial”, ca „dovezi ale unei existențe”, ale unei „trecute existențe” care să ne facă să Înțelegem acele lumi dispărute, ci... semne
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poată naște o „altă ambiție”, mai dificilă cu mult - deși nici „prima nu fusese deloc ușoară!” -, mai puțin spectaculoasă, mai puțin „zgomotoasă”, creîndu-și tunelele ei ascunse și îndărătnice care trebuiau, după ani lungi și după ce va fi „înghițit” tone de „argilă socială” - sărăcie, singurătate, zeflemele, atacuri, ridicolul -, cârtiță harnică și inflexibilă, să o scoată la un „alt țărm”. Nu, nu la cel visat în tinerețe, ce fusese, de fapt, „primul” - adică arta de a stăpâni tehnica complexă a unui „roman de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și papa Benedict al XVI-lea, pentru că "numai pornind de la cruce ni se revelează întreaga semnificație a botezului lui Iisus"? Să omagiem perspicacitatea: metaistoria e mai fecundă decât istoria însăși, un material moale și proteiform oferit artiștilor simțului, așa cum e argila sau ceara pentru sculptori. Orașul creștin din secolul al XXI-lea seamănă cu o secțiune arhitecturală în expoziția universală din 1900: o amestecătură de pastișe și de adăugituri care a văzut crescând pe coastele Sionului turnuri, campanile și cupole. Moara
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Făgăduinței. Ele ne parvin odată cu decorul și cu persoanele. Fiecare orășel, fiecare proeminență a solului galileean înaintează înspre pelerin cu aspectul intimidant, maiestuos și rustic al personajelor din catehism: căsuțe de cărămidă arsă cu șarpanta din lemn, acoperiș plat de argilă năpădit de verdeață, băncuța înzidită în perete, apostoli în ținuta tradițională (barbă scurtă, tunică de lână până la genunchi, sandale cu curele). Fără a mă fi așteptat să întâlnesc vreo sosie a lui Simon Petru, curățindu-și năvoadele în josul drumului, și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Luango. La fel procedează și populația Pangwe sau cea din Oceania, alteori o pudră fiind folosită pentru a da aparența de spirit lipsit de corporalitate. Atât tinerii, cât și fetele masai din Australia își acopereau fața sau întregul trup cu argilă albă în timpul procesului de trecere. Textele folclorice românești abundă în folosirea epitetului dalb, ce caracterizează cel mai frecvent fața neofitului, ca ipostaziere a spiritului său. Practicile istorice explică natura luminoasă, pură cromatic, a eroilor care au trecut într-o lume
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să păstrăm tradițiile, impunând un ritm de evoluție care n’a depășit posibilitățile de adaptare ale omului. Cu totul altfel se prezintă situația În momentul de față: betonul și cărămida abundă. Paranteză: pentru asta e nevoie a excava și transporta argilă și calcar, a consuma cărbune, petrol ori gaze - nu puține - pentru ardere și, În sfârșit, pentru alt transport; tot atâtea surse de poluare. Iar după ce se face o casă, se adaugă, tot din beton, un șopron, apoi o alee, chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării, În argilă trebuie adăugat un așa-numit degresant. Ceramica romană, realizată În condiții industriale, folosea În această calitate nisipul. Cea autohtonă, măcinătură de cioburi de la oale vechi ori rebutate, astfel Încât se asigura și revalorificarea deșeurilor aceleiași activități. Și mai există o deosebire
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Cea autohtonă, măcinătură de cioburi de la oale vechi ori rebutate, astfel Încât se asigura și revalorificarea deșeurilor aceleiași activități. Și mai există o deosebire: ceramica romană e arsă În atmosferă oxidantă, față de cea autohtonă, În atmosferă reducătoare, oxizii de fier din argilă imprimând astfel o culoare roșie, respectiv cenușie. Ceea ce nu se știe, e că acest fapt are de asemenea un caracter ecologic, mai precis sub aspectul relației organism−mediu. Anume, prima, oxidativă, e compatibilă cu un tip pragmatic, materialist, precum romanul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
omul și-a asigurat rezerve. Dar, modul de asigurare a rezervei n’a suferit el Însuși o evoluție? Desigur, și iată cum. Se admite că primul recipient a fost un coș de nuiele etanșat prin interior cu un strat de argilă. În fond, chiar izvorul sau râul de unde omul se aproviziona cu apă oferea același lucru: apa În contact cu argila; În paranteză fie spus, e chiar sănătos. Poate că, dându-și foc la adăpost, din nebăgare de seamă, certându-se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]