4,072 matches
-
nefiresc de strălucitoare. Dinspre ghereta cu mâncare adia aroma tentantă de samosa și burgeri vegetali, fără de care atmosfera din Camden ar fi fost lipsită de un element esențial. Am răscolit prin câteva tarabe și am cedat nurilor unei fuste mini argintie, care dădea semne că se va desface În bucăți după două, trei purtări. Pentru șase lire cincizeci, nici nu puteam cere mai mult. Peste tot erau cojoace din piele de oaie. Trebuie că erau ultimul răcnet În materie de modă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a făcut de Îndată să mă simt În largul meu. Pe pereți se jucau lumini colorate, Într-un fel care Îți putea provoca viziuni psihedelice, iar majoritatea celor prezenți erau Îmbrăcați În nuanțe strălucitoare care reflectau razele, dându-le amețeli. Argintiul, auriul și modelele ecosez erau la mare cinste, deși lângă noi, la bar, stătea un grup de fete cu părul strâns În codițe și purtând rochii ieftine cu paiete. Cea mai Îndrăzneață avea mănuși lungi și albe și o rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ce-am Început să dansez, o vreme nu m-am mai putut opri datorită drogului. Iar Rachel, căreia chiar Îi plăcea genul ăsta de muzică, se distra grozav. Un tânăr Într-o cămașă albă descheiată, care-i atârna peste pantalonii argintii, o prinsese de mâini și dansa cu ea, iar ea râdea. Simțind că o privesc, Își Întoarse capul și se strâmbă la mine, Încă râzând. Părul lung, strâns În coadă, i se legăna În aer, iar mișcările Îi era line
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dedesubt. Cel mai de efect arătau gesturile fetei cu mănuși albe. Mi-am croit drum prin Îmbulzeală către ieșire și m-am oprit o clipă lângă un stâlp, privind Înapoi spre ring. Rachel tot mai dansa cu băiatul În pantaloni argintii și nu dădea nici un semn că ar fi observat plecarea mea. Habar n-aveam cât era ceasul, dar lumea nouă nu mai intra În club. Am cumpărat o sticlă de bere de la bar și-am ieșit agale În vestibul, ignorând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
urmă, mi-am dorit să n-o fi făcut. Brian mă privea foarte lung, cu o expresie neidentificabilă pe chip. * * * Cât lipsisem eu, ringul de dans se transformase Într-o masă compactă și haotică de trupuri asudate. Tânărul În pantaloni argintii, cu care dansase Rachel, se rotea acum pe una dintre estrade. Își scosese cămașa și etala un frumos set de mușchi abdominali. În spatele lui se afla vânzătorul de droguri În costum ecosez, care Însă rămăsese fără haină, dar Își păstrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
oameni care dansează, le dai droguri care-i fac să asude și Îi așezi Între niște arcade de cale ferată din piatră umedă, umiditatea ce va rezulta va fi clar vizibilă În aer. În vreme ce treceam pe lângă o fată În rochie argintie, ea s-a dat Înapoi și-mi atinse ușor brațul cu umărul. Materialul era alunecos și vâscos, lăsând În urmă o dâră de umezeală, asemenea unui melc. Într-un final, am răzbit până la toalete, unde atmosfera era mai curând bahică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
-o pe Rachel la bar, bând rom și cola. — Hei, Sam! zise ea, aruncându-și un braț pe după mijlocul meu. Ce fericire să te văd! Se distra atât de bine Încât părea drogată, asta dacă nu cumva tipul cu pantaloni argintii nu-i strecurase ceva În lipsa mea. — Mai vrei să bei? am Întrebat. — Nu. O, la dracu’. În definitiv, de ce nu? — Așa, vezi?! Din cauza muzicii dată prea tare, practic urlam una la alta. Am comandat băuturile pentru amândouă. Eu am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
prea tare, practic urlam una la alta. Am comandat băuturile pentru amândouă. Eu am luat doar o bere și gata. — Noroc! ne-am urat, ciocnind paharele. — Ai dat lovitura cu el, am spus, gesticulând În direcția lui tipul cu pantaloni argintii, care tot mai era urcat pe estradă. Rachel chicoti. — Nu poate să aibă mai mult de optsprezece ani. — Drăguț și coruptibil. N-aș mai scăpa de el după aia. De data asta, am chicotit amândouă. — Ah, am spus, amintindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
noaptea. VI O femeie, un bărbat; pictorul anonim i-a zugrăvit din profil, stând Întinși, Îmbrățișați; a șters pereții pavilionului ca să le așteaptă un pat de ierburi presărat cu trandafiri și să facă să le curgă la picioare un pârâu argintiu. Lui Djahane i-a dăruit sânii avântați ai unei zeități hinduse. Omar Îi mângâie părul, ținând o cupă În cealaltă mână. În fiecare zi, la palat, li se Încrucișează pașii; evită să se privească, de teamă să nu se trădeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
de mine, fixându-mă cu un aer bănuitor. — Pleci. — Da. Dar În alt fel. — Cum se poate pleca „În alt fel”? — Plec Împreună cu tine. XLVIII Cherbourg, 10 aprilie 1912. În fața mea, cât vedeai cu ochii, Canalul Mânecii, liniștită mișcare de valuri argintii. Alături de mine, Șirin. În bagajele noastre, Manuscrisul. Împrejur, o mulțime confuză, cât se poate de orientală. S-a vorbit atâta despre strălucitoarele celebrități Îmbarcate pe Titanic, Încât aproape că au fost uitați cei pentru care fusese construit acest colos al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ajungi în America, trebuie să te pregătești pe îndelete. Tata se plimba prin cameră examinându-și costumul - prea strâmt aici, prea scurt dincolo - dar în linii mari era mulțumit. După aceea și-a încălțat pantofii, ca totdeauna cu o lingură argintie, luată special de acasă. Nu înțelegeam de ce lingura de pantofi fusese mai importantă decât Cișmigiu et Co de Grigore Băjenaru, cartea pe care îmi ceruse s-o scot din geamantan. Cartea mea preferată. Rămăsese pe masa din sufragerie, împreună cu două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
peste puțin timp veți avea destul loc gol în casă; o împing pe Noga în lift, ușile se închid în fața pumnului său strâns, dar blestemul lui se cuibărește în interiorul ascensorului gol și se aude reverberând, lovindu-se de pereții săi argintii, peste puțin timp veți avea destul loc gol în casă. Capitolul cincitc "Capitolul cinci" Toată noaptea am ținut-o în brațe în patul acela mare, am dormit foarte puțin, chinuite, ațipeam și ne trezeam delirând ca după febră, visele urâte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fața i se albește, ca și când viața i-ar fi pusă în pericol, dispare alergând, fără să îmi spună la revedere, stau lângă fereastră uluită și îl văd năpustindu-se afară pe poartă, îndreptându-se cu pași grăbiți spre o mașină argintie, abia acolo se oprește, își întoarce fața frumoasă spre clădirea noastră, iar pe ea este întipărită o frică fără margini, ca și când întreaga clădire, cu toate încăperile sale, ar sta să se prăbușească deasupra capului său. Nu mă mai pot abține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
că vom reuși să o transformăm în mii de poveri micuțe, iar uimirea aceasta ne legase atât de puternic, încât încă mai simțeam în birou răsuflarea lui stânjenită, mă apropii din nou de fereastră, în fața ochilor revăd privirea lui, dâra argintie lăsată de mașina sa în timp ce pleca de aici, iar durerea acestei oportunități pierdute parcă mă mușcă de gât, și în clipa în care îmi întorc privirea, ea stă acolo, burta aproape că îi acoperă fața, umflăturile care vesteau apropierea nașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
s-a prăbușit, căzÎnd pe trotuar cu capul pe bordură. Se legăna acoperindu-și capul cu mîinile, și șoferul trăgea-n el o rafală de gloanțe, În timp ce negrul Își reîncărca arma. Trotuarul era acoperit de urmele gloanțelor ca niște stropi argintii. Celălalt tip l-a tras de picioare pe cel lovit Înapoi, În spatele camionului, și l-am văzut din nou pe negru cum Își lipește fața de trotuar ca să le mai servească o lovitură. Și-atunci l-am văzut pe bătrînul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
era la pupă și se Îndepărta În larg. Apoi a apărut din nou, aruncînd În jur stropi Înspumați, și am văzut cum cîrligul i se Înfipsese-n colțul gurii. Dungile i se vedeau clar. Era un pește frumos, de un argintiu strălucitor acum, străbĂtut de dungi purpurii și gros cît un buștean. — S-a dus, zice Johnson. Firul atîrna moale. — Mulinează, i-am spus. E prins bine. Pornește toate motoarele și du-te spre el! i-am strigat negrului. Și-apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mare și turtit, și cum zîmbise indianul atunci cînd Îl luase În mînĂ. Tot În acel an a Împușcat curcanul Ăla sălbatic cînd traversa drumul - era dimineața devreme și el apăruse din ceața subțiată de primele raze, și prin ceața argintie se vedeau chiparoșii negri, iar curcanul era de un bronz-auriu, era minunat, cum pășea pe drum cu capul sus, apoi ghemuindu-se ca să o ia la fugă și apoi căzÎnd lat. — Mi-e bine, Îi spuse fetei. O să trecem prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
doar cheile de la mașină. Devenise un hobby. De plăcerea asta nu mă puteam bucura înainte, când umblam mereu beat. Acum însă exploram zone pe care nu le văzusem și unde nu voi mai ajunge niciodată. Se oprește lângă un Golf argintiu, dezactivează alarma și-mi deschide portiera. Ce maniere! Sunt impresionată! exclam în timp ce urc. Jake o închide și se îndreaptă spre cea din partea șoferului. —Așa am fost crescut, mă lămurește în timp ce pornește motorul. Să deschid ușa, să merg pe partea dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a cumpărat-o anul trecut dintr-un magazin din centrul comercial de pe Church Street. O s-o distrugi! Daisy se uită la pernă ca trăsnită. —Mulțumesc, zice, punând-o pe fotoliu și mângâind blând, cu un deget, broderia fină, roz cu argintiu. Doamne! Se vede ce furioasă sunt! Perna asta m-a costat o avere! — Da, îmi amintesc! — Animal egoist și manipulator! repetă ea morocănoasă, așezându-se lângă mine. Mi-e greu să admit comentariile și aprecierile lui Daisy, cu toate că s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Și el mi-a zis că a fost OK, dar că ați ajuns să vă plictisiți unul de celălalt și chiar voiați să vă întoarceți. Simt literalmente cum îmi fuge sângele din obraji. Îmi văd fața în oglinda cu ramă argintie de pe peretele din fața mea - Daisy are o mulțime de astfel de oglinjoare prin toată casa - și senzația mi se confirmă. M-am albit ca prețioasa pernă a lui Daisy. —Rebecca, îmi pare tare rău... se bâlbâie ea. N-am știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o interesa totul legat de mine, cum ar veni, mă ajuta să mă cizelez, știți? Nimănui nu i-a păsat de mine în felul ăsta. Aruncă o privire nostalgică la fotografiile de la nunta lor; acestea sunt înrămate grosolan cu ramă argintie și sunt așezate de-a lungul unui raft de sticlă de deasupra canapelei din sufragerie. Doamna Jim nu arăta câtuși de puțin dulce. În ciuda rochiei albe diafane și a coroniței de flori din păr, are o căutătură feroce care-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nici una. Între timp, cred că unchiul și mătușa s-au uitat la cartonașele cu prețuri. Nu erau zgârciți, dar mie mi s-a părut că au considerat mai puțin scumpă o clarinetă mică de bachelită, În Întregime neagră, cu clape argintii. «Nu-ți place mai mult asta?» m-au Întrebat. Eu am Încercat-o, behăia destul de mulțumitor, Încercam să mă conving că era foarte frumoasă, dar În realitate socoteam și-mi ziceam că unchiul și mătușa voiau ca eu să iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru că fiecare dintre aștrii luminători era direct Însuflețit de flăcările unui trepied cu jăratic. Deasupra baldachinului atârna din tavan o stea uriașă, scânteind de pietre prețioase sau fabricate din sticlă. Tavanul era Îmbrăcat În damasc albastru-deschis, presărat cu stele mari, argintii. În fața tronului, o masă lungă Împodobită cu palmieri, pe care era depusă o spadă, și chiar În fața mesei un leu Împăiat, cu fălcile căscate. Cineva Îi pusese mai dinainte, evident, un beculeț roșu În interiorul capului, pentru că ochii Îi străluceau incandescenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
eram aproape să ieșim din crâng, am auzit voci Îndepărtate. În sfârșit ajunseserăm la marginile rariștii, care acum apărea luminată de luciri slabe, ca niște torțe, sau, poate, de lumânări care pâlpâiau aproape jos, pe pământ, niște scânteieri slabe și argintii, ca și cum o substanță gazoasă ar fi ars cu un fel de răceală chimică În baloane de săpun ce pluteau pe deasupra ierburilor. Agliè ne spuse să ne oprim În locul acela, Încă adăpostit de tufișuri, și să așteptăm, fără să ne vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fi rupt cu degetele buzele râtului, aș fi cronțănit în dinți urechile cartilaginoase ale râmătorului. Mă așteptasem să fie altfel. O priveam prostit, cu gura căscată. Brusc, încântată de paralizia mea, și-a descheiat fusta. A rămas doar în bikini argintii. Coapse bine arcuite. Se cambrează ca o iapă arăbească. Încep să-i sărut sfârcurile albastre, i le sug. Mă răstoarnă pe spate și mă scoate din haine. Gesturi sigure, privire caldă, cu mult jar în ea. Îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]