3,560 matches
-
Petru Culianu „au o latură obiectivă, Întrucât pot fi deduse din diferite tradiții religioase și folclorice, și o latură subiectivă, Întrucât sunt produse autohtone și autonome ale inconștientului suprapersonal” (/50). În vocabularul eliadian, „arhetip” are o semnificație oscilantă Între cea arhaică (platonică) și cea modernă (totalitatea actelor de repetiție, imitație ). Deci una din accepțiunile posibile e și cea psihologică a lui Jung. În acest caz, arhetip Înseamnă „model preformativ al conștiinței, posibilitate categorială a conștiinței” (/50). În semnificația sa mai specifică
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Model Exemplar”, asimilat Însăși esenței sacralității: „Cu cât un om este mai religios, cu atât el dispune de modele exemplare pentru comportamentele și acțiunile sale” (/27). După propria mărturisire, autorul român a fost frapat de Îndârjirea cu care oamenii societății arhaice s-au revoltat Împotriva „timpului concret” nostalgia lor de reîntoarcere periodică la un timp mitic al originilor, „ostilitatea lor la orice Încercare de „istorie” autonomă, adică de istorie fără regula arhetipală” (). Astfel se justifică și subtitlul volumului Mitul eternei reîntoarceri
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
situației omului În lume” (/167). Pentru Eliade repetiția are un caracter ritual și simbolic și urmărește refacerea actului primordial al creației. În diverse locuri din opera filosofului român Întâlnim referiri la Platon, la similitudinile filosofiei sale (teoria ideilor) cu gândirea arhaică. Am putea stabili astfel o analogie Între ideea „arhetipului și repetiției” sau „paradigmei și repetiției” identificată de Eliade În mentalitatea arhaică și teoria ideilor și participației la Platon: ideile ca arhetip și participația ca repetiție. Viața autentică a umanității arhaice
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
În diverse locuri din opera filosofului român Întâlnim referiri la Platon, la similitudinile filosofiei sale (teoria ideilor) cu gândirea arhaică. Am putea stabili astfel o analogie Între ideea „arhetipului și repetiției” sau „paradigmei și repetiției” identificată de Eliade În mentalitatea arhaică și teoria ideilor și participației la Platon: ideile ca arhetip și participația ca repetiție. Viața autentică a umanității arhaice devine o imitatio arhetipi. II. 3. Simbolul Drumul spre arhetip trece prin simbol. Acesta Învăluie arhetipul, care constituie modalitatea sa de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
arhaică. Am putea stabili astfel o analogie Între ideea „arhetipului și repetiției” sau „paradigmei și repetiției” identificată de Eliade În mentalitatea arhaică și teoria ideilor și participației la Platon: ideile ca arhetip și participația ca repetiție. Viața autentică a umanității arhaice devine o imitatio arhetipi. II. 3. Simbolul Drumul spre arhetip trece prin simbol. Acesta Învăluie arhetipul, care constituie modalitatea sa de manifestare. Rezultă de aici necesitatea interpretării simbolului pentru Înțelegerea arhetipului. Într-o carte de tinerețe Eliade relevă importanța descoperirii
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
originar (deci anterior) și paradigmatic pentru toate categoriile de simboluri, inclusiv cel lingvistic. De nenumărate ori, Eliade a arătat rolul considerabil În Înțelegerea vieții spirituale și existenței umane prin descifrarea simbolurilor. Infrastructura simbolică, universul arhetipicsimbolic este temelia culturilor și civilizațiilor arhaice, Încât putem spune că această lume arhaică vorbește prin simboluri. Eliade este preocupat de structurile globale, de momentele spirituale universale care Își exprimă sensurile prin simboluri, Încât acestea se caracterizează prin unitate și universalitate. Simbolul este factor fundamental de coeziune
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
categoriile de simboluri, inclusiv cel lingvistic. De nenumărate ori, Eliade a arătat rolul considerabil În Înțelegerea vieții spirituale și existenței umane prin descifrarea simbolurilor. Infrastructura simbolică, universul arhetipicsimbolic este temelia culturilor și civilizațiilor arhaice, Încât putem spune că această lume arhaică vorbește prin simboluri. Eliade este preocupat de structurile globale, de momentele spirituale universale care Își exprimă sensurile prin simboluri, Încât acestea se caracterizează prin unitate și universalitate. Simbolul este factor fundamental de coeziune și comunicare spirituală. „În societățile arhaice orice
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
lume arhaică vorbește prin simboluri. Eliade este preocupat de structurile globale, de momentele spirituale universale care Își exprimă sensurile prin simboluri, Încât acestea se caracterizează prin unitate și universalitate. Simbolul este factor fundamental de coeziune și comunicare spirituală. „În societățile arhaice orice poate fi simbol” (). „Simbolistica aceasta fiind cunoscută tuturor membrilor comunității, ea face posibilă o comunicare perfectă și firească” (/107). Pentru Eliade, simbolul are funcția de protecție, Îndeplinește un rol terapeutic care permite omului să regăsească un limbaj și experiența
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
constituit ca atare, și polivalența lui ne ajută să descoperim omologări Între diferite moduri de a fi: omologări care prin simpla imaginație a materiei nu le-ar face posibile (). La Eliade Întâlnim elogiul și prestigiul permanent recunoscute simbolului În mentalitatea arhaică și, În genere, rolul activ al acestuia În conștiința umană. Simbolul apare ca o trăsătură intrinsecă a umanului; el relevă aspectele profunde ale ființei, componentele sale anistorice, ducând cu sine prin vremi amprentele umanității de dinainte de „istorie”. Eliade demonstrează că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
M.: Despre Eminescu și Hașdeu, Editura Junimea, Iași, 1987. 29. Eliade M.: Morfologia religiilor, Editura Jurnalul literar, București, 1993. 30. Eliade M.: Împotriva deznădejdii, Editura Humanitas, București, 1992. 31. Eseev, I.: Cuvânt-simbol-mit, Editura Facla, Timișoara, 1983. 32. George, Al. S.: Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, Piața Scânteii, 1981. 33. Flodeanu Gh. Fantasticul În opera lui M. Eliade, Editura „Gutinul”, Baia-Mare, 1993. 34. Ghideanu T.: Anamesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987. 35. Handoca M.: Mircea Eliade, Editura Recif
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ajută, cu acea vocație a devotamentului orb pe care a avut-o și o are pentru câțiva oameni. Este în ea un filon "primar", desprins din lumea Baltagului (ceva dedicat și delicat, crâncen și pasional, cu rădăcini într-o lume arhaică), rătăcind și șerpuind subțire într-un zăcământ de inteligență, cultură, rafinament și sensibilitate șlefuite franțuzește; o soră mai mică a Vitoriei Lipan care se îmbracă la Sonya Rikiel. marți, 26 martie E 11 dimineața, sânt în avion și scriu, după cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de Tecuci, alături de Bucești, Liești, Șerbănești și altele, Umbrăreștii fiind una din obștile sătești cu hotare foarte largi, ce își extindea limitele teritoriale spre est până în valea Herătăului, iar în vest până în pârâul Dimaciului, peste apa Siretului (vezi Planul obștii arhaice a Umbrăreștilor de la sfârșitul acestei lucrări, reconstituit pe baza surselor documentare). În baza hotarului estic comun celor 15 sate enumerate mai sus, la care s-ar putea adăuga încă trei-patru la număr, pentru care lipsesc mărturiile hotarnice, având în vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm ușor că în lungul lor, hotarele obștii umbrăreștene separă și se intersectează cu hotare ale unor sate și moșii mai mici (a se vedea în anexă planul obștii arhaice a Umbrăreștilor), unele dintre ele acum dispărute. Că astfel au stat lucrurile ne convingem din mărturiile documentare din care am reprodus deja, la care adăugăm și un act de la Vasile Lupu din 9 aprilie 1639. Domnitorul întărea niște stăpâniri de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
identice și specifice locuitorilor din obștea Umbrăreștilor, cum sunt Bobocea, Poiană, Babeș, Ocniș (din vechiul Ciocniș, nume de bătrân), acesta fiind consemnat și într-o mărturie hotarnică din 1817. Ce ne demonstrează această situație ? Nimic altceva decât faptul că obștea arhaică a Umbrăreștilor și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
4 septv”. Și un post scriptum: „Mă rog cu răvașul dumitali cel viitor să mă înștiințăzi și despre chipul petrecerii de vreme acolo, ca mai pre larg dispre dumniata să mă înștiintăz”. Într-adevăr, după părerea noastră, atmosfera și parfumul arhaic al scrisorii merită să stea în atenția contemporanilor noștri, ale căror sentimente de respect și prețuire pentru frații mai mari nu mai sunt la fel de adânci și de frumos exprimate. Dar de la școlile din străinătate, Costache Conachi se va înapoia grav
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la timp și suficient spre a nu depinde de precipitațiile naturale nu se poate concepe. Și dacă acum acest lucru se face simplu și relativ ușor, folosind pompele acționate prin motoare electrice, prin anii ’20-’40 existau pe malul Bârladului arhaicele instalații din lemn, ce constau dintr-un angrenaj la care se atașa o roată mare, de aprox. 6-8 m în diametru, tot din lemn, pe colacul căreia se fixau, fie deasupra, fie lateral, niște cupe pentru apă, plus o podină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aveau aceeași înfățișare până în perioada interbelică. Toate au reprezentat prototipul așezărilor străvechi, cu drumuri și ulițe înguste și întortochiate, cu înfundături de ulițe, cum pe ici, pe colo, în localitățile menționate, se pot constata încă. Actualul Torcești păstrează ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă a caselor, implicit a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeșească a familiilor mici”. Noi constatăm că recurgeau la dreptul separării, de predilecție, familiile puternice economic și politic, respectiv cele cu părți consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se va putea vedea din cele ce vom expune în continuare, cazul obștei arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ din punctul de vedere al deosebirii ce există între conținutul noțiunilor de răzeș și megieș, cât și în privința categoriilor sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
naștere în momentul când o ceată de oameni întemeiază un sat”, că acești „fondatori devin «bătrânii» din care descind diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală la Umbrărești (Vlasie, iuzbașa Năstase Epure, Mihăilă Azimioară, Guneș), că unii din descendenții bătrânilor originari au preluat această calitate în amintirea urmașilor și în scris după câteva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întinsă în imaginea mea de atunci, când mă fermeca acea aparentă unduire de apă care acum știm că se chema Fata morgana ? Ne dăm seama și consemnăm aici că, ceea ca a fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar reliefat difuz și palid în cuvinte, tot așa precum chipul unei persoane demult dispărută apare, din când în când, sub forma imaginii fotografice îngălbenită de vreme pe o cadră de carton sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
beneficiari ori martori slujitori cu atribuții și ranguri ostășești. Așa se face că putem lua cunoștință de prezența militarilor cu slujbe în peisajul așezărilor din evul de mijloc românesc. Primii atestați documentar pe teritoriul umbrăreștean, avem în vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și Giurgiu, despre care, la 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi înțeles numai în contextul social în care are loc, unde se încerca păstrarea demnității și a sanctității grupului, după cum și sinuciderea Lucreției nu era decât o consecință a unor norme exterioare mult prea intransigente. Sacrificiul era necesar în societățile arhaice, de aceea uciderea fetei devine un act public al cărui efect este absorbirea unei voințe contrare. Apiu a încălcat încrederea oamenilor, era nevoie, prin urmare, de o moarte simbolică, care să transceandă spre perfecțiune.856 „Castitatea și moartea devin astfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pithanon)”2. 2. Dar există și o altă atitudine față de divinația oraculară, un alt „model” atestat de Întreaga literatură scrisă și care, departe de a fi o creație artificială, Își află rădăcinile Într-o tradiție orală vehiculată Încă din epoca arhaică 3. „Cuvântul profetului inspirat și cel al oracolului nu au doar valoare de sfat sau de avertisment Înaintea pornirii unei acțiuni: el implică o adevărată omnisciență bazată pe un har al dublei vederi, pe un contact direct cu nevăzutul și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de dincolo.”4 E vorba despre o cunoaștere absolută, care-i revelează celui ce o posedă „lucrurile care sunt, cele care vor fi și cele anterioare celor ce sunt” (Iliada, I, 70). Oracolul și profeții inspirați, ca și poeții societăților arhaice (a se vedea exemplul lui Hesiod), sunt „maeștri ai adevărului”, ca să folosim o expresie a lui M. Detienne. Memoria lor nu este una cantitativă, ci transcendentă și esențială. E omnisciența de tip divinatoriu. Iată de ce poezia, ca dar al Muzelor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cursul principalelor văi. Satele din fundături și de pe versanții colinelor erau legate de o rețea de drumuri greu circulabile. În satele răzășești de veche tradiție, lunca, islazul, pădurea și pășunea erau ale obștii și poartă până astăzi amprenta unor aspecte arhaice și urmele unui înalt grad de ruralitate (Bărboasa, Laz, Dealul Perjului, Taula, Onceștii Vechi). SOLURILE Factorii pedogenetici de o diversitate neobișnuită au influențat în această zonă un înveliș de sol complex. Pe suprafețe mari predomină molisoluri, iar pe dealurile mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]