13,008 matches
-
fumurile archeologice ce ies din lulele prehistorice”. Odobescu a admis că în Europa de Vest (Elveția, Germania, Franța, Marea Britanie) arheologii au găsit într-adevăr pipe antice de lut, de fier sau de bronz, dar că astfel de obiecte nu ar fi atestate arheologic sau documentar la populațiile din restul continentului (68). S-ar putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut negru” prezentate de Bolliac, sunt și unele atestări documentare. Plinius cel Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
marginalizeze pe diverșii diletanți din arheologie, o disciplină științifică aflată, în România de la jumătatea secolului al XIX-lea, in statu nascendi. Odobescu voia să mai potolească pretențiile de arheolog profesionist ale lui Cezar Bolliac, care se mândrea cu președinția Comitetului arheologic. În ceea ce privește rubrica de arheologie pe care a susținut-o acesta din urmă în ziarul său Trompeta Carpaților, Odobescu susținea că Bolliac are o „pană măiastră”, dar „ușuratică” și o „puternică imaginațiune de poet și de ziarist”, dar „pe care nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pârvan scria în 1926 că este o practică „până astăzi folosită de țăranii noștri” (66, p. 89). La rândul său, vorbind tot despre daci, care, chipurile, fumau cânepă din lulele de lut (pe care le-a prezentat ca fiind descoperiri arheologice), Cezar Bolliac scria în 1873 că „până astăzi locuitorii Daciei fumează diferite plante narcotice” (68). Din păcate, nici Cezar Bolliac, nici Vasile Pârvan nu au dat exemple, dar afirmațiile lor sunt corecte. În Oltenia, Moldova, dar și în alte zone
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făceau păgânii, când turnau vinul în ulcioare, ceea ce este iarăși oprit” (96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea vinului în spațiul carpato-dunăreano-pontic sunt activități confirmate de descoperiri arheologice (cosoare de viță-de-vie, amfore indigene etc.), ca și de unele relatări antice. Claudius Aelianus, de exemplu, nota că „despre traci s-a dus vestea că sunt grozav de bețivi” (Felurite istorioare, III, 15). Grecii foloseau zicala „a bea ca un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
criminal”. Honigberger avea această poziție empatică fiind, la rândul său, un opioterapeut convins. „Opiumul e în Europa, ca și în India - scria el -, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (62, pp. 108, 308). De fapt, în Europa, conform mărturiilor arheologice, macul (ca și măselarița) a fost cultivat și folosit încă din neolitic. Era apreciat pentru aceleași efecte pentru care era utilizat în cadrul medicinei populare românești : toate părțile plantei (rădăcină, tulpină, flori, capsule, semințe) sunt folosite (decoct, infuzie, macerare în vin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi atât de însemnate daca n-ar fi prezentat greutăți la fiece pas, daca nu ar fi un continuu stimul pentru acțiunea intelectuală. Ceea ce se dezgroapă prin aceste documente istorice și linguistice nu sunt dar numai materialuri de interes arheologic, ci e România însăși, e geniul poporului românesc de pe care se înlăturează păturile superpuse de ruine și de barbarie. Fiece pas înainte se face aci în înțelesul reconstruirii naționalității române și pentru ca ea însăși să se recunoască pe sine, să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
romîne: Basarabii, Mușații și Corvinii. De acolo cel mai mare erou cu care se leagă ungurii, Ion Corvin, și cel mai mare rege al lor, Matei cel Mare, care-a luat Viena. Vor să strice *** degeaba li-i Soc. istorico - arheologică. Școala preparandală. 376 {EminescuOpXIII 377} ["UNIAD IOAN"] 2264 Uniad Ioan, vestit om despre care legenda spune multe. Născut la Uniad la 1387. Tatăl său un om însemnat. Ioan s-a distins deja sub Sigismund (de Luxemburg ). Împăratul Albrecht l-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
margine ale Imperiului roman, zone din care ca (n Dacia au fost retrase armata ș( administrația romane" (Constantiniu, 1999: 54). Așa cum arată Ilie Bădescu, "Istoria rom(nilor s-ar fi "rupt" (n acel mileniu "nescris" dar plin de bogăția probelor arheologice ș( etnografice, dacă societățile țărănești din aria "Romaniei orientale" n-ar fi (nălțat acele uimitoare "confederații intercomunitare" de tipul "obștei celei mari a Vrancei toată" pe a căror temelie s-au așezat voievodatele ș( cnezatele rom(nești" (Bădescu, 1984: 15
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și un mod de producție tributal, bazat pe un impozit în natură, pus pe toate produsele pe care aceștia le cultivau sau le exploatau. Din aceste motive populația autohtonă a regresat în acest secol al migrațiilor barbare (Bucur, 2004). Dovezile arheologice arată însă că aceste năvăliri barbare nu au modificat în mod esențial viața autohtonilor (Drăgan, 1993). Studiile istorice bazate pe descoperiri arheologice arată că în perioada dinaintea invaziei regatului ungar, populația autohtonă din sudul Transilvaniei era organizată în puternice comunități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
le exploatau. Din aceste motive populația autohtonă a regresat în acest secol al migrațiilor barbare (Bucur, 2004). Dovezile arheologice arată însă că aceste năvăliri barbare nu au modificat în mod esențial viața autohtonilor (Drăgan, 1993). Studiile istorice bazate pe descoperiri arheologice arată că în perioada dinaintea invaziei regatului ungar, populația autohtonă din sudul Transilvaniei era organizată în puternice comunități obștești, ce dispuneau de suficientă putere pentru a opune rezistență acestei invazii. Populația ce locuia aici era o populație sedentară, ce se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Politică. Lorenzi-Cioldi, Fabio și Doise, Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord). 2003. Repertoriul arheologic al județului Sibiu situri, monumente arheologice și istorice. Sibiu: Editura Economică. Macours, Karen, Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of Chicago, pp. 365-394. Madgearu, Alexandru. 2005. Români și pecenegi în sudul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Willem. 1996. Relațiile între grupuri: identitate socială și identitate personală, în Neculau, Adrian (coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord). 2003. Repertoriul arheologic al județului Sibiu situri, monumente arheologice și istorice. Sibiu: Editura Economică. Macours, Karen, Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of Chicago, pp. 365-394. Madgearu, Alexandru. 2005. Români și pecenegi în sudul Transilvaniei, în Pinter, Zeno, Karl, Țiplic
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locală, În predarea istoriei patriei, cum ar fi, de exemplu, culegerea unor date despre tradițiile orale referitoare la personaje și locuri (fântâni, stânci, monumente, ruine etc.), efectuarea de anchete prin chestionarea locuitorilor, reconstituiri cu ajutorul desenelor, studii de teren, pe șantiere arheologice, vizitarea unor clădiri, monumente, case memoriale, elaborarea unor mici monografii, studii comparative etc. Bineînțeles că analiza elementelor de istorie locală, atât de bogat răspândite pe Întregul teritoriu al patriei, trebuie În permanență raportată la istoria poporului nostru, integrată În viziunea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
desene, hărți, planuri, scheme, grafice, tabele statistice etc.); demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; demonstrația prin intermediul modelelor (fizice, figurative etc.); demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovizuale (proiecții fixe, dinamice, video etc.); demonstrația Întemeiată pe documente auditive (sau reproduceri ale lor), ca cele arheologice, istorice, din actualitatea socio-politică etc.; demonstrații clinice; demonstrația exemplelor, a modelelor etc. c) Sensul actual al modernizării demonstrațieitc "c) Sensul actual al modernizării demonstrației" Cunoscută Încă din vremuri Îndepărtate, metoda demonstrației a căpătat amploare Începând din secolul al XIX-lea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inverted hermeneutical process, in the perspective of an eschatological hermeneutics of ethic-religious origin because only on this ground is possible to move forward in the knowledge of Being. Meditația asupra filosofiei politice a lui Platon este un exercițiu de reconstituire arheologică a surselor gândirii politice europene pe care le purtăm cu noi înșine ca pe o sumă de decizii tacite care ne constituie ca ființe destinate unei comunități. Volumul de față continuă inițiativa dialogului în jurul Filsofiei politice a lui Aristotel (Polirom
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
origini până la 1900, Istoria literaturii române, Atlasele lingvistice regionale ș.a. O atenție aparte s-a acordat întocmirii unor ediții critice din operele înaintașilor. Între preocupările principale s-au aflat și cele legate de cercetarea trecutului poporului român, prin încurajarea săpăturilor arheologice, a prelucrării materialelor descoperite, prin investigarea fondurilor arhivistice din țară și din străinătate, coordonarea colecțiilor naționale de documente etc. Acțiunea a început cu realizarea colecției „Hurmuzaki”, a seriei Acte și documente relative la istoria renașterii României și a continuat cu
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
stat național 7. Chiar și atunci când se refereau la drepturi individuale, cei mai mulți intelectuali și politicieni români aduceau În discuție drepturile naționale colective și făceau referiri la precedente istorice ce putea fi găsite În diverse surse, de la tratate medievale până la ruine arheologice și particularități lingvistice. Noțiunile de liberă alegere și drepturi individuale inalienabile, precum și concepte cum ar fi cel de contract social nu erau foarte prețuite În contextul definit de acest discurs politic și intelectual naționalist. Naționalismul era până la un punct reprezentativ
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
timpului, se uită că nu se mărginește doar la aceste trei timpuri clasice. Ce se poate spune într-adevăr, despre Platon și Aristotel? Sau despre cinici și cirenaici? Despre Heraclit? Eseurile se aseamănă nu atât cu un șantier de săpături arheologice cât cu o centrală atomoelectrică aflată neîncetat sub tensiune antică - dar dimpreună cu toate forțele care constituie lumea antică, nu doar cu energiile care provin de la Epicur, Seneca și Sextus Empiricus. Omul nostru nu citește pentru a alcătui o glosă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce a fost splendoare și măreție altădată, iar acum seamănă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
adunau acolo? Care le era programul? Care era raportul dintre munca intelectuală, discuție, mese și odihnă? Care erau finanțările - investiție și funcționare? Care erau bugetele și pentru ce posturi? Nu ne-a rămas nimic despre aceste chestiuni totuși esențiale... Săpăturile arheologice arată incontestabil o suprafață foarte importantă, un cost ridicat și o vedere superbă înspre Golful Neapolelui. Dovadă că epicurismul nu este echivalent în mod obligatoriu cu sobrietatea integristă a cinicilor, de exemplu. De la amfora diogeniană până la vila lui Piso este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra filosofiei antice înseamnă a munci ca un arheolog pe un șantier de săpături devastat... Pietrele următoare - etica. Nici aici nu avem nimic cu adevărat nou: tropism hedonist
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o specificitate a gândirii lui Diogene din Oenanda. Unii o găsesc într-o mână de fragmente: desigur, prin el aflăm de existența clinamenului chiar în textele lui Epicur, dar lucrul acesta n-are nimic în comun cu o revelație, configurația arheologică face această informație interesantă pentru cercetători, dar ea nu-l transforma pe discipolul târziu într-un gânditor distinct de maestrul său; un mic text dezbate pe scurt asupra efectelor care-și preced cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre Philodemos scrise în franceză! Cele câteva epigrame pot fi găsite, împrăștiate, în volumele lucrării Anthologie grecque, Belles Lettres. Despre săpăturile arheologice de la Herculanum, o lucrare veche, dar care se citește ca un roman polițist: Vie, mort et răsurrection d'Herculanum et de Pompăi, de Egon Caesar, conte Corti, 10/18, 1963. Diogene din Oenanda, mai bine ilustrat, dispune din 1996 de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a mișcărilor, la stabilirea facilă de alianțe cu elemente ale elitei politice și administrative și la difuzarea, la costuri mici, a mesajului lor în mass-media convențională; 2. apelul la argumente cu mare rezonanță afectivă, precum necesitatea conservării vestigiilor cu valoare arheologică din regiune și a bogățiilor naturale. Aprecierea măsurii în care aceste mișcări și altele au contribuit la dezvoltarea socială la diverse niveluri și în orizonturi temporale variabile este, cel mai adesea, subiect de controversă, judecata făcându-se, deocamdată, prin cadrele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
născut un regret scandalos: se regretă Italia fascistă sau distrusă de război. Infractorii de la putere - atât de la Roma, cât și din primăriile de la țară - nu făceau parte din viață: trecutul care determina viața (și care precis nu era trecutul lor arheologic tâmpit) pentru ei nu determina decât figura lor fatală de criminali destinați să dețină puterea în țările vechi și sărace. În cartea Puțină febră a lui Sandro Penna 1 este evocată această Italie. Trauma este mare. Nu poți să nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]