4,412 matches
-
Congresului (1814 1815), după care s-a retras la moșia de la Hânceștii căzuți sub ruși, bucurându-se de privilegii și onoruri, primind vizite de la înalți demnitari, precum contele Benijsen și prietenii săi Rusievici și Bahmutov. Alexandru Moraru citează din scrisoarea arhiepiscopului armean Grigor Zacarean, din 23 iunie/5 iulie 1817, în care se evocă moartea lui Manuc-bei, provocată de un infarct, tocmai în timpul vizitei celor amintiți mai sus (20 iunie 1817). Manuc-bei a fost înmormântat la Hâncești. Infarctul se produsese după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
are cota 03172. Este în bună stare și se termină exact cu același număr de file (178) și are exact același conținut. Este vorba de Mărgăritare adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți părintelui nostru Sfîntul Ioan Hrisostom, Arhiepiscopul Țarigradului, tradu să de pe limba elinească în limba românească, în zilele lui Constantin Basarab voievod și cu blagoslovenia lui Kir Theodosie Arhiepiscopul și Mitropolitul a toată Țara Românească, în anii de la facerea lumii 7199. Traducătorii din "elinește" au fost Șerban
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Este vorba de Mărgăritare adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți părintelui nostru Sfîntul Ioan Hrisostom, Arhiepiscopul Țarigradului, tradu să de pe limba elinească în limba românească, în zilele lui Constantin Basarab voievod și cu blagoslovenia lui Kir Theodosie Arhiepiscopul și Mitropolitul a toată Țara Românească, în anii de la facerea lumii 7199. Traducătorii din "elinește" au fost Șerban al doilea logofăt și Radu logofăt. Aceștia și-au trecut numele pe verso copertei, sub Stema Țării Românești. Deci la puțin timp
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost adus de la Vatican prin intermediul Misiunii Americane în săptămâna trecută.” Nota nr. 29 21 ianuarie 1946: „În cercurile romano-catolice din Capitală, a căror atitudine antisovietică și antidemocratică este bine cunoscută, se comentează vizita recentă a Nunțiului Papal D.H. și a arhiepiscopului Mitropolit L. făcută Patriarhului S. Această vizită, se susține în cercurile amintite, ar fi avut ca scop consolidarea concordatului dintre Vatican și Biserica Româno-Ortodoxă, problemă ce interesează deopotrivă și cercurile Bisericii Greco-Catolice, formate în mare parte din aderenți ai D-
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
principalele scopuri ale activității Nunciaturii Papale în România este crearea a patru centre de difuzare a propagandei catolice, și astfel sunt în curs de organizare următoarele centre: La Cluj, pentru regiunea Ardealului de Nord, care va fi pus sub conducerea arhiepiscopului maghiar catolic din Ardeal, La București, pentru Vechiul Regat, care va fi pus sub conducerea arhiepiscopului A.C. La Iași pentru regiunea Moldovei și Bucovinei, care va fi pus sub conducerea preotului L.B., care va pleca la Iași în săptămâna viitoare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
propagandei catolice, și astfel sunt în curs de organizare următoarele centre: La Cluj, pentru regiunea Ardealului de Nord, care va fi pus sub conducerea arhiepiscopului maghiar catolic din Ardeal, La București, pentru Vechiul Regat, care va fi pus sub conducerea arhiepiscopului A.C. La Iași pentru regiunea Moldovei și Bucovinei, care va fi pus sub conducerea preotului L.B., care va pleca la Iași în săptămâna viitoare.” Nota 267 02.05.1946: „În București, str. [...] în casa parohială catolică se dau serbări în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mai importante ediții ale Bibliei rămân însă Biblia complutensiană poliglotă (1514-1517) de la Alcala (Spania) și Biblia rabinică, opera lui Iacob ben Chayyim (1524-1525). 6.1.1. Biblia complutensianătc "6.1.1. Biblia complutensiană" A fost alcătuită de către cardinalul Francis Ximénez, arhiepiscop de Toledo. Primele patru volume ale acestei lucrări cuprind textul Vechiului Testament, iar primul volum conține textul ebraic, aramaic (Targumul Onqelos), latin și grecesc al Pentateuhului. Întrucât era opera unor învățați creștini, Vulgata ocupă o poziție centrală, alături de textul în
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
da o listă de literați despre care foarte puțini dintre noi (mai) știm că au fost sau sunt la origine medici, ei fiind cunoscuți publicului larg mai ales prin cărți și activități nemedicale: indiologul Sergiu Al. George (1922-1981), medic otorinolaringolog; arhiepiscopul Valeriu Anania (1921 - 2011), studii incomplete de medicină; omul politic și memorialistul C. Argetoianu (1871 - 1952), medic, nu a profesat; Andrei Bacalu (n. 1940), studii de psihiatrie; poetul și eseistul Vasile Baghiu (n. 1965), asistent medical din 1984 și până-n
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cumplit; termină reprezentația cu greu și, acasă, cere o bucățică de parmezan; abia gustă, tușește, scuipă sînge, vrea să se facă lumină și moare, într-o baltă de sînge. I se refuză slujba de înmormîntare; după intervenția tardivă a regelui, arhiepiscopul aprobă înhumarea. Dar cu condiția să se facă noaptea, fără popă, fără zarvă, fără martori... Așa se sfîrșea, la numai 50 de ani, unul dintre cei mai mari dramaturgi și actori ai lumii, batjocoritor al doctorilor, al clerului și-al
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., p. 162. footnote>. (...) Mulți care l-au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
avut până acum egal pe nimeni, care și constituie slava lui particulară, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o secolele de după dânsul<footnote Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923, p. 41. footnote>. Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inimă mare, un împătimit al studiului Cărții (al Bibliei) și iubitor de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
să le vorbească și să-i îndrume. Tot acest ansamblu de calități remarcabile și întemeiate i-a îngăduit Sfântului Vasile să exercite într-un timp relativ scurt o influență considerabilă<footnote F. Cayré, op.cit., p. 404. footnote>. Nimic din opera arhiepiscopului de Cezareea nu este învechit. Aceasta continuă și astăzi să ne încânte prin eleganța stilului fără manierisme, prin înalta gândire și mai ales prin caracterul remarcabil al omului pe care opera sa ni-l descoperă. Încă din ziua următoare morții
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
p. 125. footnote>. Un Sfânt contemporan nouă - Sfântul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfântul Vasile ca despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la desăvârșita sărăcie; însă în timpul slujbelor bisericești el se înconjura cu o ordine neobișnuită și cu un fast neobișnuit”<footnote Sfântul Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
unul cu altul și de a iubi pe semeni, căci omul este ființă socială, nu solitară și sălbatică<footnote Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, cap. II, Î. 3, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, pp. 224-225. footnote>. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresată a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor<footnote Pr. Dr. I. Băjău, Trăirea virtuoasă după Sfântul Vasile cel Mare, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul LII (2000), Nr. 1-2, p.
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
mulți dintre sfinți și ea are un rol foarte important în mântuirea fiecărui credincios, alături de post și rugăciune. Ea exercită într-un mod sublim virtutea dragostei, care este cea mai mare dintre toate și care va rămâne pentru veșnicie. Marele arhiepiscop capadocian, conștientizând înalta sa chemare divină, a înțeles că trebuie să ajute pe cei osteniți și împovărați și i-a chemat la sine pentru a le da mângâiere și alinare. Faptele lui de binefacere relevă inima lui milostivă. Era convins
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., p. 162. footnote>. (...) Mulți care l-au auzit (vorbind) în biserică, și-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
avut până acum egal pe nimeni, care și constituie slava lui particulară, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o secolele de după dânsul<footnote Theodosie Athanasiu, Episcopul Romanului, Viața și activitatea Celui între Sfinți, Părintelui nostru, Ioan Chrisostom, Arhiepiscopul Constantinopolului, în vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923, p. 41. footnote>. Acesta este Sfântul Ioan din Constantinopol: un mesager al poporului, o inimă mare, un împătimit al studiului Cărții (al Bibliei) și iubitor de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
casa”{\cîte 51}. Un Sfânt contemporan nouă - Sfanțul Ignatie Briancianinov - vorbind despre Sfanțul Vasile că despre unul care a mers multă vreme pe drumul înfrânării, al neagonisirii de cele lumești și al curăției trupești și sufletești, spune: „Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la {\footnote 46 Ibidem, p. 336.} {\footnote 47 G. Bardy, Littérature grecque chrétienne..., p. 124.} {\footnote 48 Rev. Ernest Simmons, op. cît., p. 33.} {\footnote 49
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
empatici oameni”{\cîte 56}. În concepția Sfanțului Părinte, nimic nu caracterizează mai bine natura umana decât faptul de a comunica unul cu altul și de a iubi pe semeni, căci omul este ființă socială, nu solitara și sălbatică{\cîte 57}. Arhiepiscopul Capadociei a practicat slujirea dezinteresata a dragostei frățești, ceea ce confirmă pe deplin justețea numirii de patron al săracilor{\cîte 58}. Sfanțul Vasile caută o aplicare practică a adevărurilor de credință, traducându-le personal în opere de caritate pentru cei nevoiași
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
ne informează Sfanțul Vasile cel Mare, în legături directe cu creștinii din Scythia Minor sau Dacia Pontica (Dobrogea), precum și cu creștinii mai depărtați de nordul Dunării, din răsăritul Daciei Nord-Dunărene. Cunoaștem această din scrisoarea 155 a Sfanțului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, din care reiese că Sfanțul Vasile se află în relații de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei române Scythia Minor (Dobrogea), numit în scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al Scythiei, (Λαμπρότατος δούξ Σχθίας
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
află în relații de prietenie cu Junius Soranus, guvernatorul sau comandantul militar al provinciei române Scythia Minor (Dobrogea), numit în scrisoarea amintită „prea strălucitul guvernator (dux) al Scythiei, (Λαμπρότατος δούξ Σχθίας) care era creștin”{\cîte 101}. Este bine cunoscută corespondență arhiepiscopului de Cezareea Capadocia cu Junius Soranus, si cu Biserică din Sciția pentru a fi trimise în Asia Mică moaștele Sfanțului Sava, care a fost înecat la 12 aprilie 373 de către goți în râul Museos, identificat cu Buzăul nostru. Junius Soranus
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Dacia nord-dunăreană, fie prin Scythia Minor, pe la Tomis, cum cred unii cercetători și istorici, fie mai de grabă prin Moesia Inferioară până la Tesalonic, cum ne lasă să înțelegem scrisorile 164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
164 și 165 ale Sfanțului Vasile cel Mare, prin care mulțumește arhiepiscopului Ascholius, tot un capadocian, pentru trimiterea lor. Primind moaștele Sfanțul Sava Gotul la Cezareea Capadociei, Sfanțul Vasile mulțumește în două scrisori 164 și 165, prietenului și compatriotului sau, arhiepiscopul Ascholius al Tesalonicului, în termeni foarte călduroși{\cîte 104}. În decursul timpului, ideile Sfanțului Vasile cel Mare au influențat monahismul românesc mai întâi prin Sfanțul Nicodim de la Tismana († 1406), iar mai tarziu prin Paisie Velicicovski († 1794) că și pe alte
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
numit încă de pe atunci cel Mare. El a fost socotit totdeauna ca primul dintre marii doctori ecumenici, iar pentru faptul că a explicat dogma Sfintei Treimi a fost numit și ́ό ου̉ρανοφάντωρ - interpretul Cerului. Este cunoscută corespondența arhiepiscopului de Cezareea Capadocia cu Junius Soranus, comandantul armatei romane din Sciția Mică, și cu Biserica din Sciția pentru a fi trimise în Asia Mică moaștele Sfântului Sava, care a fost înecat la 12 aprilie 373 de către goți în râul Museos
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
asupra ascultătorilor acestora: În fiecare zi mulțimile îl ascultau cu plăcere datorită folosului (duhovnicesc) pe care îl aveau și toți stăruiau în cele spuse de el<footnote Teodor, Episcopul Trimitundei, Despre viața, exilul și necazurile Fericitului Ioan Gură de Aur,Arhiepiscopul Constantinopolului, trad. Pr. C. Cornițescu, în vol. Viața Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor..., p. 162. footnote>. (...) Mulți care l-au auzit (vorbind) în biserică, și au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]