1,754 matches
-
Acești dipoli pot absorbi energie din radiația incidentă, ajungând la o cuplare maximă cu radiația atunci când frecvența este egală cu modul fundamental de oscilație al dipolului molecular (ca în cazul legăturii Si-O) din infraroșul îndepărtat, sau cu una dintre armonicele sale. Absorbția selectivă de lumină infraroșie de către un anume material are loc deoarece frecvența aleasă pentru razele de lumină este aceeași frecvență (sau un multiplu întreg al frecvenței) la care vibrează particulele acelui material. Întrucât atomi și molecule diferite au
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
Sfântului Imperiu Romano-German sunt bisericile Saint-Maximin și Saint-Pierre-aux-Nonnains, capela Templierilor (stil roman), hotelul Saint-Livier (gotic de influență italiană), Abația Saint-Vincent, silozul Chèvremont, Porte des Allemands (gotic), Maison des Têtes (Rennaissance). Edificii neogotice și neoromane, neobaroce și Jugendstill (Art nouveau) coexistă armonic: Biserica Sfânta Segolene, Templul garnizoanei, Gara din Metz, Școala practică superioară, Arsenalul etc. Orașul Metz este împărțit in 14 cartiere repartizate în patru cantoane, care formează arondismentul Metz-Ville. Aria metropolitană Metz are o intensă activitate, furnizând cca 73.000 de
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
Amintim coralul „Când vom fi în cele mai mari primejdii” (dedicat ginerelui său, Emmanuel Altnikol), care are melodia împrumutată din această colecție. Muzica religioasă, creată pe baza acestor corale, are o puternică tensiune emoțională și viguroasă expresivitate. Desigur, prelucrările sale armonice n-au lăsat intact sensul originar al liniilor melodice, fapt ce ilustrează poziția sa față de texte. El schimbă des destinația unor cantate, mergând până la includerea în lucrările religioase a unor fragmente din creațiile laice. Religioasă sau laică, vocală sau instrumentală
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un scop, în Missă contrapunctul, canonul și fuga, în cele mai ingenioase împletiri, sunt valoroase mijloace de exprimare muzicală, lucrarea fiind considerată de către Hubov o “enciclopedie a artei contrapunctice”. Numeroase corale de mici dimensiuni, de mare simplitate și cu structură armonică, participă la desfășurarea dramei și subliniază expresia prin mijloace diversificate. Cele trei oratorii ale sale sunt cantate mai dezvoltate, în care autorul înlănțuie piese din cantatele anterioare. Astfel, Oratoriul de Crăciun (1734) este alcătuit dintr-un ciclu de șase cantate
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
variat sau a fanteziei pe temă de coral. În volumul "Orgelbüchlein" (Cărticică de orgă), destinat predării artei organistice, găsim și "Choralvorspielen" (preludii ale coralelor), improvizații pe teme de coral. În corale, în sonatele și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și fugă în re minor”, toccata este o concisă piesă improvizatorică, urmată de severa construcție a unei fugi
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
viorii ca instrument de monodie. Și Sonatele pentru vioară, fără acompaniament (trei Sonate și trei Partite din 1720), sunt lucrări ce solicită instrumentistului maximum de expresie. Preludiul Sonatei în sol minor are la bază o monodie liberă, marcată cu jaloane armonice, ca niște acorduri ale unei lăute acompaniatoare, iar fuga este construită polifonic, implicând o deosebită virtuozitate. Vioara devine instrumentul care vorbește nu numai în limbajul monodic, ci și în cel plurivocal, armonic și polifonic, realizând efecte armonice și polifonice, specifice
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
la bază o monodie liberă, marcată cu jaloane armonice, ca niște acorduri ale unei lăute acompaniatoare, iar fuga este construită polifonic, implicând o deosebită virtuozitate. Vioara devine instrumentul care vorbește nu numai în limbajul monodic, ci și în cel plurivocal, armonic și polifonic, realizând efecte armonice și polifonice, specifice lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
marcată cu jaloane armonice, ca niște acorduri ale unei lăute acompaniatoare, iar fuga este construită polifonic, implicând o deosebită virtuozitate. Vioara devine instrumentul care vorbește nu numai în limbajul monodic, ci și în cel plurivocal, armonic și polifonic, realizând efecte armonice și polifonice, specifice lăutei. I se valorifică posibilitățile melodice, vioara fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
solist, fapt ce duce la lărgirea paletei expresive, iar instrumentele monodice, ca vioara sau flautul, se limitează la melodii cantabile și pasaje de virtuozitate. Prin atribuirea de rol solistic clavecinului, acesta va putea diversifica expresia prin resursele sale polifonice și armonice. Dacă până la Bach orchestra avea doar un rol de acompaniament în concertele "grossi", în cele șase Concerte brandenburgice orchestra realizează un dialog cu grupul concertino. În Concertul nr. 1, grupul concertino se contopește aproape integral cu "ripieni", iar în Concertul
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cu coarde el le folosește și pe cele de suflat cu rol solistic. În Concertul nr. 5 în Re major flautul, împreună cu vioara, alcătuiesc grupul solistic. Concertino-ul primului concert conține și el instrumente de suflat: oboi, fagot, corn. Fundamentul armonic este realizat de un bas și cu "basso continuo". Și în Concertul nr. 6, scris fără violine, diferențierea dintre "concertino" și "ripieni" este foarte puțin conturată. În creația sa, orchestra capătă o expresivitate proprie. Atât în Concertele brandenburgice, cât și
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
sau a fugii din Uvertura Suitei în si. În cele mai sobre compoziții polifonice, întrezărim și freamătul patetic al improvizatorului, iar în cele libere descifrăm logica sa componistică. Tributar vechii polifonii, el îmbină limbajul muzical al trecutului cu noul stil armonic. Conținutul generalizat, filosofic al muzicii sale, depășește formele create de predecesori, pe care le desăvârșește. În operele sale a sintetizat împlinirile muzicale anterioare, făurindu-și un limbaj inconfundabil și atingând una dintre culmile muzicale universale. Ca toate geniile umanității, el
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
modelarea propagării undelor și propagării căldurii, stând la baza ecuației Helmholtz. Este esențial în electrostatică și în mecanica fluidelor, prin prezența sa în ecuația Laplace și în ecuația Poisson. În matematică, funcțiile al căror laplacian este nul se numesc funcții armonice. Dacă "f" este o funcție cu valori reale derivabilă de două ori, atunci laplacianul lui "f" este suma tuturor derivatelor parțiale "nemixte" de ordinul doi în coordonate carteziene formula 1: O altă contribuție însemnată a lui Laplace, în analiza funcțională, este
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
În aceeași lucrare din 1784 („"Theorie du mouvement et de la figure elliptique des planetes"”), Laplace rezolvă complet problema atracției gravitaționale exercitate de un corp sferoid asupra unui punct material exterior. Aici a introdus pentru prima dată metoda analizei cu ajutorul funcțiilor armonice sferice (sau „"coeficienții Laplace"”). Dacă coordonatele sferice ale centrelor celor două corpuri sunt (r,μ,ω) et (r',μ',ω'), iar r' ≥ r, atunci distanța dintre ele poate fi dezvoltată în serie numerică în funcție de raportul r/r', coeficienții dezvoltării fiind
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
prezentat în epoca Renașterii ca o revenire la pitagorism. Cele zece sfere emit sunete, ca orice corp aflat în mișcare. Fiecare sferă produce un sunet diferit, conform mărimii și vitezei sale de mișcare. În acest fel ia naștere un sunet armonic produs de sferele în mișcare, "muzica sferelor". Noi nu percepem distinct această muzică pentru că trăim în ea și o auzim tot timpul. Mișcarea sferelor cerești este exprimabilă prin raporturi numerice necesare. Sub înrâurire orfică, pitagoricienii profesau credința în natura distinctă
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
Într-un interval acustic pur, raportul frecvențelor celor două note poate fi simplificat la numere prime mici (1, 2, 3 sau 5) și multipli ale acestora (4, 6 etc.). În acest caz, prin interferența destructivă, amplitudinea frecvențelor superioare din seria armonică (multiple ale frecvenței fundamentale) este mai mică. Astfel, intervalul este perceput mai „pur”. Trei tipuri de intervale pure apar în diferite scări sonore: octava (raport 2:1), prezentă în fiecare scara sonoră, cvinta perfectă (raport 3:2), care împreună cu o
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
a lungul anilor muzica s-a schimbat gradual și a incorporat tot mai mult elemente ale stilului galant dar nu a adoptat niciodată complet idealurile epocii clasice incipiente: muzica lui Telemann a rămas contrapunctuală și complexă din punct de vedere armonic și încă din 1751 considera muzica contemporană ca fiind prea simplistă. Compozitorii pe care i-a influențat din punct de vedere muzical includ elevi ai lui Bach din Leipzig, cum ar fi Wilhelm Friedemann Bach, Carl Philipp Emanuel Bach și
Georg Philipp Telemann () [Corola-website/Science/317538_a_318867]
-
Scară muzicală general prezentată mai sus este compusă din tonuri și semitonuri. Acestea sunt “ cărămizile “ cu care organizăm și construim interval, tetracorduri, game sau moduri. - Unisonul 1/1 este sunetul fundamental repetat - Octava perfectă 2/1 este intervalul cuprins între armonicele 1 și 2 - Cvinta perfectă 3/2 este intervalul cuprins între armonicele 2 și 3 - Cvarta perfectă 4/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
Acestea sunt “ cărămizile “ cu care organizăm și construim interval, tetracorduri, game sau moduri. - Unisonul 1/1 este sunetul fundamental repetat - Octava perfectă 2/1 este intervalul cuprins între armonicele 1 și 2 - Cvinta perfectă 3/2 este intervalul cuprins între armonicele 2 și 3 - Cvarta perfectă 4/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
moduri. - Unisonul 1/1 este sunetul fundamental repetat - Octava perfectă 2/1 este intervalul cuprins între armonicele 1 și 2 - Cvinta perfectă 3/2 este intervalul cuprins între armonicele 2 și 3 - Cvarta perfectă 4/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
este intervalul cuprins între armonicele 1 și 2 - Cvinta perfectă 3/2 este intervalul cuprins între armonicele 2 și 3 - Cvarta perfectă 4/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
este intervalul cuprins între armonicele 2 și 3 - Cvarta perfectă 4/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
este intervalul cuprins între armonicele 3 și 4 - Terța mare 5/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta mică 8/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 8 - Septima
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
este intervalul cuprins între armonicele 4 și 5 - Terța mică 6/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta mică 8/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 8 - Septima mică 7/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 7 - Septima
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
este intervalul cuprins între armonicele 5 și 6 - Secundă mare 9/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta mică 8/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 8 - Septima mică 7/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 7 - Septima mare 15/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 15 Aceste
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
este intervalul cuprins între armonicele 8 și 9 - Secundă mică 16/15 este intervalul cuprins între armonicele 15 și 16 - Sexta mare 5/3 este intervalul cuprins între armonicele 3 și 5 - Sexta mică 8/5 este intervalul cuprins între armonicele 5 și 8 - Septima mică 7/4 este intervalul cuprins între armonicele 4 și 7 - Septima mare 15/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 15 Aceste interval, care se regăsesc în armonicele unui sunet, formează un sistem de
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]