6,712 matches
-
pe o pâine uriașă, pe care, cu cât o frângi, sporește și se înfrupta cât mai mulți din ea, fără să se împuțineze. La ce bun o bucurie gustata de unul singur? Te saturi repede și chiar ți se apleacă. Aroma pâinii gustoase străbate aerul și face să palpite nările. Încântă privirile. Cu ce plăcere o împărți celor din jur! Cred că truda frământatului și a coacerii are drept răsplată această comuniune care-i strânge pe toți în jurul mesei și-i
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357147_a_358476]
-
strugurii în poală... Priveam cu evlavie Cum frunza ruginie Cădea în veșnicie... Of, Doamnă! Măcar în astă toamnă M-ai fi scăpat de chinuri. În vechea noastră cramă Te-aș fi spălat cu vinuri... Of, dorul cum ma cheamă! Cu-aroma ta de must M-aș fi-mbătat pe șleau... M-ai fi lăsat să gust, Din gura ta să beau? Referință Bibliografică: Of, Doamnă! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 317, Anul I, 13 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
OF, DOAMNĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357277_a_358606]
-
care le putem înțelege și accepta, devenind o infimă parte din soluțiile acestor probleme. Atunci și numai atunci, privirile pline de recunoștință ale copiilor s-ar putea îndrepta către noi, deschizându-se ca o floare pregătită să ne îmbete cu aroma-i unică. De foarte multe ori, mintea unui copil, deși aparent fragilă sau insuficient de matură, ne poate juca feste. Ne poate contrazice flagrant ori da peste cap toate cunoștințele . Un copil este o mică mare surpriză, un spectacol perpetuu
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]
-
publicat în Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011. În zori, mă spăl și eu pe față, Ca orice om normal, Trăiesc, ca voi, aceeași viață, Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb, Cu-același gust, sărat, Aroma pâinii o absorb, La fel de feliat. Am și eu zile fericite, Uneori, albe nopți, Verile-mi sunt alcătuite Chiar și din struguri copți. Prin junglă, mă strecor, cum pot, Cu-aceeași chibzuință, Transform veninul în compot, Doar cu multă credință. Pășesc
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
cer nimănui, Nici dragoste cu sila, ... Citește mai mult În zori, mă spăl și eu pe față,Ca orice om normal,Trăiesc, ca voi, aceeași viață,Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb,Cu-același gust, sărat,Aroma pâinii o absorb,La fel de feliat.Am și eu zile fericite,Uneori, albe nopți,Verile-mi sunt alcătuiteChiar și din struguri copți.Prin junglă, mă strecor, cum pot,Cu-aceeași chibzuință,Transform veninul în compot,Doar cu multă credință.Pășesc pe-
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
cu o privire care cerea îndurare. -Este mult mai interesant dacă îți citește cineva și ai cu cine să le discuți cele auzite, declara cel mare. Convinsă fata fără mari greutăți, citea băieților zilnic, în fiecare după masă, scufundați în aroma de vară a grădinii, după un scăldat însorit. O ascultau concentrați. Celui mic îi mai explica câte ceva să fie înțeles textul ca lumea, în elementul lui nativ. Începea să simtă o nouă senzație, plăcerea unei lecturi în grup. Era un
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale, mirosul îmbietor de sarmale, cârnați afumați și cartaboș, aroma cozonacului făcut în casă, toate acestea sunt lucruri pe care eu nu le pot uita niciodată” - zice nea Mitică. Multe am mai povestit cu el despre sat, și încă multe au rămas necunoscute mie. Dar m-a interesat și Sebeșul
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
ude, / Cu gălbenele-n verzi icoane - / În dans de stele paparude / Mirese de livezi, Sioane - // Ți-aduc în dar măslini de roade, / Umbrar de râuri în pustie, / Și mirodenii de noroade / Să ți se-nchine, Sihăstrie - // Ți-aduc în dar aroma pâinii, / Mireasma lutului de preț, / Litania gândului și-a mâinii / Să ți se-nchine, Voroneț - // Ți-aduc în dar poteca strâmtă / Care învinge peste hău, / Cuibarul inimii, de-i frântă, / Să ți se-nchine, Sfânt Ceahlău - // Ți-aduc, de peruzele
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
masa cu o singură lumânare aprinsă stai scaunul lasă spătarul să-ți fie prieten neîncetat săruți aerul din jurul buzelor cărnoase surprinse într-un dialog al vremurilor bune cu un prezent golit de bucurie fotografia îngălbenită de lumina soarelui încă păstrează aroma viului trecutului mângâi pieptul mărunt al femeii ea a plecat. tu rămâi în lumea iluziilor le construiești reconstruiești rapid taci oftezi lași cântecul morilor de cuvinte să alunge zbaterea. frământările rămân lași cântecul să-și înfoaie zulufii sonori în căușul
MÂNA ACEEA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357485_a_358814]
-
alamă. Apoi o cernea printr-o sită de mătase. Totul constituia un adevărat ritual, pe care nu îl încălca niciodată. Pregătitul cafelei nu era ceva deosebit, acasă folosea aragazul iar la BCU un reșou electric. Dar din ibric ieșea o aromă nemaîntâlnită, iar gustul era ceva de vis. După ce beam ceașca cu sfințenie, pe fund rămânea o pastă, în care nu vedeai și nici nu simțeai între degete din ce e compusă. Pe vremea aceea, unul din subiectele predilecte de discuție
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
înceta de a mai auzi, Un dar dumnezeiesc voi folosi: O floare-a mirosi. Iar când parfum lumea n-o mai avea, Miresme minunate-or dispărea, Atunci, un strugure din via mea, Să-l gust îmi va plăcea. Când nici aromele nu le-oi simți Și fără daru-acesta m-oi trezi, Ce mult, copilului, eu mi-aș dori Părul a-i netezi. Iar când cu degetele-mi n-oi putea Acestei lumi să-i mângâi frumusețea, Cu siguranță-atunci că eu voi
FORȚA DE-A GÂNDI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357800_a_359129]
-
memoria. Le-am trăit vreme de două ceasuri și am plecat mai curați cu o veșnicie. Și poate că povestea Mănăstirii Văleni ar fi fost incompletă dacă stareța Eleodora nu ne-ar fi lăsat o părticică din sufletul ei cu aromă de anafură. O părticică din sufletul ei, fereastră pentru sufletele noastre. Notă. [1]. Paraschivescu Belizarie - născut la Buzău în 1817 -, vestit în zugrăveli de biserici, maestru în mânuirea penelului a fost adus de Popa Niță să picteze biserica Buna Vestire
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
de grup, premiul II la Festivalul Național de Satiră și Umor “Tudor Mușatescu”. Din 1991 este profesor la Școala de Arte din Râmnicu Vâlcea, clasa modelaj-ceramică, șef compartiment design la Argcoms-SCM Curtea de Argeș. Are o charismă și o eleganță spirituală cu aromă renascentistă. Fotografiază realitatea, o educă și o topește în creuzetul sufletului, făurind fărâme de univers gata să te inunde cu mirarea lor socratică. Îi plac femeile, fiindcă fiecare are „un nu știu cum și un nu știu ce”, făcându-te să înveți ceva din
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]
-
în dulcea respirație a visului frumos. Lacrimile boabe de mărgăritar picurate de stele, uneori haotic pe acoperișuri odată cu ploile răzlețe ne pierd și ne regăsesc în șoaptele sfâșiate de incosecvența prezentului. Alb de salcâm cu fluturi ne umple sufletul de arome nemirosite încă. Străduțe înguste pe sub arcade ca acoladele unesc ziduri înroșite de sângele cărămizilor și inimi înroșite de patimi, porunci nedefinite sălășluiesc cu o sfințenie de lut în drumurile noastre nesfârșite și platonice. Din interiorul vechilor clădiri se aud nerostitele
UN ORAŞ TRANSILVAN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357864_a_359193]
-
din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului Un ceai rusesc sau unul din Chitai Adus cu caravane de cămile În cești de porțelan pe care vi le Ofer la degustare în serai Cu mazagran dacă doriți, un pai Veți savura aromele subtile Îl beau în zbor moderne escadrile Dar și milionarii din Dubay Coroanele întâielor regate Îl trimiteauu ca un zălog de pace (Securea de război sub carapace!) Pe mări și pe oceane cu fregate; Poftiți vă rog să beți cu
UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357884_a_359213]
-
și Săndica cu un pahar. - Îmi era sete și de aceea am dorit apă. Poate voi bea și eu un pahar cu vin la friptură. - Cu plăcere, însă nu-ți torn acum în pahar, să-l servești atunci proaspăt, pentru ca aroma sa deosebită să-ți excite toate papilele olfactive. - Cumva vrei să te sustragi de la ceva? - A... nu.. era vorba doar de niște organe olfactive. De celelalte sper să mă ocup cu mai multă dăruire sus în dormitor. Doar ai renunțat
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
prin Domnești, în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina - Nucșoara. Nu o dată, bunica îl servise cu dulceață de cireșe amare și cu apă rece sau cu o limonadă din sticlă cu bilă, viu colorată cu esențe vegetale, având aromă de căpșună sau fragă. Cuvintele bunicii mi-au rămas adânc întipărite în minte și-n inimă, mi le amintesc și astăzi, la vârsta senectuții: „Nu era român care, în ziua de 10 Mai, să nu se simtă mai înălțat sufletește
ZO ZI IMPORTANTA IN ISTORIA ROMÂNIEI de ION C. HIRU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357917_a_359246]
-
în a avea măcar o echipă de fotbal, și echipa din Pafos joacă în prima liga cipriotă (“AEP Paphos”). Dacă în relatarea despre Larnaca v-am vorbit în treacăt despre bucătăria cipriotă, care este una specifică și foarte bogată în arome mediteraneeene îmbietoare, de această dată aș vrea să vă împărtășesc, în câteva cuvinte, ce-am aflat despre deliciile bucătăriei pafosiene. Luasem masa la o tavernă din port, unde ne-a servit nimeni altul decât un confrate român, care lucra în
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
cred ca este târziu, Să te mai cânt și eu odată. Ești frumoasă ca-n poveste, N-am cuvinte ca să spun, Despre tot ceea ce este, Cum a fost, ce e acum! Gust savoarea ta în struguri, Sau în a merelor arome, Te simt în viitorii muguri, În culori de frunze policrome. Referință Bibliografică: TOAMNĂ POLICROMĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 464, Anul II, 08 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TOAMNĂ POLICROMĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358483_a_359812]
-
a poleit în raze de soare, a sădit dorul, iubirea, dragostea cea mare. A venit splendidă vara cu plămada vieții și a transformat în roadă floarea tinereții. A avut grijă să-i dea căldură și ploaie, făcând din sevă dulceață, aromă, culoare. Tronând carul alegoric apăru toamna bogată etalându-și trei medalii din aur, argint, aramă... Roadele au fost culese, a fost un festin cu bucate multe, alese, stropite cu vin. Iată, iarna - o regină - în mantie de hermină, ce sosește
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
adaugă un strop de condiment sau iaurt, iar în India se pune deasupra frișcă. Indiferent că este preparat cu fructe proaspete ori din conservă, acest desert este la fel de hrănitor și de sănătos, fiind un final dulce gustos și plin de arome pentru orice masă. Este vorba bineînțeles, de salata de fructe. Salată, înghețată sau cocktail de fructe? O salată de fructe care respectă rețeta trebuie să conțină cel puțin trei feluri de fructe diferite. Acestea sunt servite în sirop, care poate
SALATĂ DE FRUCTE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357986_a_359315]
-
Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg ai cucerit. Oltean iubit, părinte drag, Oriunde-n univers vei fi; Din lumea sfântă vei privi La noi când
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
ce murmurau vechi colinde și avea senzația că din cer au coborât îngerii spre a-i împărtăși fericirea ce pusese stăpânire pe ființa ei. In apartament era cald, bradul răspândea miresme de rășină ce se amestecau atât de plăcut cu aromele prăjiturilor de casă. Îi era dragă forfota aceea. Împodobitul bradului i-a cuprins deopotrivă, fiecare dorind să-l surprindă pe celălalt și, ca din întâmplare, mâinile li se atingeau determinându-i să zăbovească un timp privindu-se intr-un fel
DARUL DE CRĂCIUN (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357980_a_359309]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > FEMEI FRUMOASE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi trec prin gând aleatoriu Arome de hașiș, femei frumoase În transparențe de mătase Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358070_a_359399]
-
cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]