2,842,792 matches
-
internațională, și anume, țineți-vă bine, Enciclopedia Internațională a Cenzurii. Este editată la Londra și prevede, la capitolul România, două tipuri de articole: unul mare, un entry, cum spun ei, de sinteză, pe care l-am scris, și foarte multe articole de cazuri de cenzură particulare. Eu am intrat în contact cu editura, adică ei m-au descoperit pe mine la o recomandare oarecare, și am mai introdus foarte multe cazuri pe care ei nu le știau. Eu personal am mai
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
cenzură particulare. Eu am intrat în contact cu editura, adică ei m-au descoperit pe mine la o recomandare oarecare, și am mai introdus foarte multe cazuri pe care ei nu le știau. Eu personal am mai scris un singur articol, mic, despre procesul de presă din 1863 al lui Hasdeu, primul proces de presă pentru pornografie. M.I.: Pentru romanul Micuța. A.M. : Exact, exact, exact. Eu fiind, mă rog, cum am spus, ieșean, eu am descoperit la Arhivele Statului dosarul acestui
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
exact, exact. Eu fiind, mă rog, cum am spus, ieșean, eu am descoperit la Arhivele Statului dosarul acestui proces și l-am publicat în Națiunea în '47. Și pe baza acestui dosar și a altor izvoare am făcut un mic articol pentru această Enciclopedie a Cenzurii. Am mai convocat și alți români, care s-au arătat dispuși să colaboreze. Sorin Antohi, de pildă, care va face și el articole și așa mai departe. Noi continuăm, în ciuda dificultăților și în ciuda indiferenței generale
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
pe baza acestui dosar și a altor izvoare am făcut un mic articol pentru această Enciclopedie a Cenzurii. Am mai convocat și alți români, care s-au arătat dispuși să colaboreze. Sorin Antohi, de pildă, care va face și el articole și așa mai departe. Noi continuăm, în ciuda dificultăților și în ciuda indiferenței generale, să ne vedem de treabă. Cred că România va fi prezentată în mod onorabil. Și am observat cu această ocazie încă ceva: nu există până în ziua de astăzi
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Suntem încă în fază chiar pașoptisto-iluministă, în continuare. M.I.: De altminteri, cu procesul împotriva lui Hasdeu, România era oarecum sincronă cu Occidentul. Era perioada în care Baudelaire era condamnat, Flaubert, Zola și așa mai departe. A.M. : Exact. Am spus în articolul meu, chiar am făcut această observație, că procesul din România este numai la 6 ani distanță de procesele lui Baudelaire și al lui Flaubert. Ei au fost dați în judecată în 1857 și Hașdeu a fost dat în judecată, pentru
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
prima dată când în literatura română se contestă ideea de imoralitate și se justifică ,pornografia" cu principiile școalei literare realiste. La șase ani după procesele la care faceți dumneavoastră referințe foarte exacte. Le-am făcut și eu, de asemenea, în articol. Iată că suntem cu adevărat în Europa în 1863. M.I.: Sincroni! Domnule Marino, ascultându-vă și citindu-vă cartea, antologia despre intrarea în Europa văzută de diverși autori români, carte care merită o analiză foarte atentă, pentru că este foarte interesantă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
se cheamă literatura universală. 30 de albume care strâng toată literatura lumii în mici efigii. E un trouvaille, cum vreți să-i apuneți. Nici nu mă infatuez prea mult, dar nici nu mi-e rușine de el. Am scris și articole, am publicat la un moment dat în reviste filatelice italiene despre scriitorii români în filatelie și așa mai departe. M-am jucat. Dar acuma nu prea mai am timp, din motive de enciclopedism, ca să spun așa. M.I. Domnule Adrian Marino
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
care dai pretutindeni, puțin antrenament al sensibilității și sensibilităților proprii nu vă va strica, sperăm, vacanța. Polemici neobișnuite Ajunsă cu bine la numărul 10, revista lunară ID (3 lei) are deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
și sensibilităților proprii nu vă va strica, sperăm, vacanța. Polemici neobișnuite Ajunsă cu bine la numărul 10, revista lunară ID (3 lei) are deja un contur bine definit: actualitate literară și cinematografică, în articole care fac sinteza evenimentelor ultimei luni, articole teoretice și eseuri filozofice, pagini pe teme culturale importante și polemici civilizate. Ea a reușit chiar să-și formeze un grup de colaboratori proprii și un profil grafic bine definit. Dintre soluțiile originale de paginare amintim genericul pus pe verticală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
Constantin Țoiu Reiau, modificat, încă un articol apărut în vechiul Cotidian, miercuri, 30 octombrie 2002, deoarece interesează breasla, de fapt, cheltuind atunci, cum spusei rândul trecut,... orzul pe gâște... Domnul Sache, - scriam - pensionarul, juristul vestit, vechiul meu erou, m-a invitat în această toamnă în Cișmigiu, la
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
Ion Simuț În cele 350 de pagini ale antologiei sale din eseul și critica literară basarabeană (Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004), Eugen Lungu distribuie materia pe epoci astfel: 30 de pagini pentru intervalul 1900-1940, unde sunt cuprinși C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și George Meniuc (cu câte un articol); din intervalul 1941-1965 nu selectează absolut nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
pagini ale antologiei sale din eseul și critica literară basarabeană (Editura Știința-Arc, Chișinău, 2004), Eugen Lungu distribuie materia pe epoci astfel: 30 de pagini pentru intervalul 1900-1940, unde sunt cuprinși C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și George Meniuc (cu câte un articol); din intervalul 1941-1965 nu selectează absolut nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Știința-Arc, Chișinău, 2004), Eugen Lungu distribuie materia pe epoci astfel: 30 de pagini pentru intervalul 1900-1940, unde sunt cuprinși C. Stere (cu două articole), Al. Robot (tot cu două articole), N. Costenco, Bogdan Istru și George Meniuc (cu câte un articol); din intervalul 1941-1965 nu selectează absolut nimic; din anii 1966-1989 sunt reținute în 28 de pagini abia patru texte: unul de Vasile Coroban despre comic în Don Quijote (din 1966), un fragment scurt din jurnalul lui George Meniuc (1967), un text
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
considera o simplă curiozitate, ci o nedreptate flagrantă. Critica basarabeană s-a sincronizat și cu metehnele noastre postrevoluționare... Pot fi detașate cu ușurință două categorii de texte în cuprinsul antologiei lui Eugen Lungu: confesiuni de scriitor, asimilate cu eseul, și articole propriu-zis critice. Proporția este puțin prea mare în favoarea celor dintâi, dar s-a asigurat în acest fel o mai largă arie de cuprindere a fenomenului literar basarabean. Vasile Vasilache glosează despre devastările istoriei. Demn de tot interesul este eseul confesiv
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
sa ca plural, dar se precizează și că uzul a impus considerarea ca singular colectiv. În engleză, singura dificultate este acordul în număr cu forma verbală predicativă. Marea problemă a adaptării împrumuturilor în română e însă flexiunea și articularea cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care ar corespunde sensului gramatical cult: ,mass-media-le"?!, ,mass-media-lor"?!. Așadar, chiar dacă era considerată din punct de vedere etimologic un neutru plural, forma mass-media nu putea fi folosită cu
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
ca singular colectiv. În engleză, singura dificultate este acordul în număr cu forma verbală predicativă. Marea problemă a adaptării împrumuturilor în română e însă flexiunea și articularea cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care ar corespunde sensului gramatical cult: ,mass-media-le"?!, ,mass-media-lor"?!. Așadar, chiar dacă era considerată din punct de vedere etimologic un neutru plural, forma mass-media nu putea fi folosită cu ușurință în discurs, lipsind în multe situații posibilitatea de integrare sintactică: opiniile
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
este doar românească. Și în franceză, italiană, spaniolă etc. apar dificultăți de adaptare a formulei anglo-latine (în franceză și italiană e considerată un masculin plural, cu pronunția masme'dia, respectiv mas'midia); cu diferența, esențială, că în celelalte limbi romanice articolul e antepus, deci cuvîntul rămîne invariabil. DOOM 2005 a decis să accepte adaptarea morfologică a termenului, fără a se mai ține cont de etimologia sa: mass-media este perceput în română ca un nume abstract sau colectiv, cu sens generic, global
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Topîrceanu); Liviu Grăsoiu, George Topîrceanu sau chiriașul grăbit al literaturii române, 1999; precum și un text inedit apărut sub îngrijirea și cu prefața Sandei George, }iganul în cer, revistă cu 2 acte și 2 prologuri , 2001. La acestea se cuvin adăugate articolele despre Topîrceanu apărute în diferite reviste literare. Dar, chiar dacă nu este singular, studiul Cristinei Tătaru are propria însemnătate. Perspectiva anglistei pornește de la raportul margine/centru extrem de mult vehiculat în critica anglo-saxonă. Din acest punct de vedere, Topîrceanu respinge capitala și
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
Sanatorium pod klepsydre, 1937), iar pe de alta, întrucât caracterele distinctive ale literaturii pe care a cultivat-o nu prezentau interes și din cauza restricțiilor ideologice de după al Doilea Război, scrierile lui au resuscitat în deceniile din urmă un interes sporit, articolele și studiile despre el, ca și despre alți creatori de factură apropiată, crescând relativ repede în volume consistente. Istoricii literari polonezi și străini au scos în evidență și au demonstrat cu argumente convingătoare polimorfismul lui Schulz, subliniat sugestiv și de
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
ea și una regală), lucrurile ar rămâne în perfecta lor vulgaritate. Cum acutele discuției au atins cote care ne privesc pe toți, e necesară o replică limpede la aberațiile susținute de Lambrino. Ele au și început, de altfel să vină. Articolul lui Andrei Oișteanu din revista ,22", ,Șah la Regele Mihai", sesizează un posibil efect pe termen lung: tulburarea relațiilor diplomatice româno-israeliene. Prin denunțul său (titlul articolului din Jerusalem Post se intitulează chiar așa: ,Prințul român: denunț pe unchiul meu nazist
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
limpede la aberațiile susținute de Lambrino. Ele au și început, de altfel să vină. Articolul lui Andrei Oișteanu din revista ,22", ,Șah la Regele Mihai", sesizează un posibil efect pe termen lung: tulburarea relațiilor diplomatice româno-israeliene. Prin denunțul său (titlul articolului din Jerusalem Post se intitulează chiar așa: ,Prințul român: denunț pe unchiul meu nazist"), Paul Lambrino urmărește să strice echilibrul relațiilor excelente dintre statul român și cel israelian. Și asta în numele a ce? Al banilor la care probabil visa, intrați
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
roman. El nu s-ar numi, însă, ca pe vremea lui Mark Twain, ,Prinț și cerșetor" (deși gurile rele spun că o astfel de etichetă s-ar putea aplica multor moștenitori de tronuri de astăzi), ci ar purta, poate, titlul articolului de față.
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
Constantin Țoiu Reiau o tabletă ușor modificată, scrisă fără nici un ecou într-un cotidian oarecare, cu un an și ceva în urmă, ea părându-mi-se acum vrednică de a face parte din succesiunea de articole apărută în România literară. Să-mi fie cu iertare... Fusese cum ai fi dat orzul pe gâște... Idee mai veche bazată pe un fenomen din ce în ce mai accelerat: vulgarizarea extremă a limbii noastre... Este o exagerare, desigur, spuneam, să dai limbii noastre
Româna vulgata by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11541_a_12866]
-
Cristian Teodorescu Tot scandalul din presă pornit după articolul din Evenimentul zilei despre o pretinsă aventură bahică a Monicăi Macovei are și o parte bună. Dezbaterea de după. Ziarele se pîndesc unele pe altele și nu-și iartă greșelile. Mă tem că nu de dragul ministrului Justiției a izbucnit scandalul care
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]