1,947 matches
-
un om de știință; contribuția sa la evoluția umană i se părea constituită În esență de articolele sale de biofizică - supuse obișnuitelor criterii de autoconsistență și refutabilitate. Elementele mai filozofice din ultimele sale scrieri i se păreau, lui Însuși, niște aserțiuni hazardate și chiar puțin extravagante, justificabile mai puțin de un demers logic cât de motivații pur personale. Îi era un pic somn; luna luneca pe deasupra orașului adormit. Știa că, la un cuvânt al lui, Bruno se va ridica, Își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
moartea. Versurile amintesc, de pildă, afirmații ale lui Emil Cioran din Amurgul gândurilor, potrivit căruia, obsedat de el însuși, poetul este un egoist; un «univers» egoist. El nu-i trist, ci lumea toată-i tristă-n el. Prin analogie cu aserțiunea cioraniană de mai sus, se poate spune că, în poemele sale, Ion Cocora clădește o amplă elegie cu obloanele trase, adunând, paradoxal, cu egoism, toată tristețea, și pregătindu-se, în felul acesta, pentru confruntarea cu moartea, chiar dacă o detestă, gest
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
este abordată creația artistică a cuiva, consacrat drept critic literar, sunt actualizate în minte considerațiile lui Titu Maiorescu, din studiul Poeți și critici (1886), după care între natura poetului și natura criticului este o incompatibilitate radicală, și probabil că această aserțiune au avut-o în vedere mulți dintre cei care au analizat poezia lui Gheorghe Grigurcu, fiindcă problema raportului dintre critica literară și literatură este îndelung dezbătută, de foarte multă vreme, la noi și pretutindeni, fără a viza însă - ceea ce ar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
certifice existența acestui sentiment. Un asemenea gest-argument aduce, spre exemplu, Roland Barthes, când afirmă: „Sunt îndrăgostit? - Da, de vreme ce aștept”. Celălalt, el nu așteaptă niciodată (...) Identitatea fatală a îndrăgostitului nu-i nimic decât: sunt cel care așteaptă, iar, în sprijinul acestei aserțiuni, eseistul francez spune pilda mandarinului îndrăgostit, care își așteaptă curtezana nouăzeci și nouă dintre cele o sută de nopți impuse de aceasta, iar apoi pleacă, știind că drumul până la împlinire aduce mai multe satisfacții decât atingerea piscului, această căutare fiind
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în textele lui Cristian Popescu faptul că perspectiva dispariției fizice nu este incendiară pentru spirit, așa cum i se întâmplă omului obișnuit, iar profesorul Mircea Martin, cel care l-a văzut crescând ca poet, la cenaclul Universitas din București, notează câteva aserțiuni din opera acestuia, care demonstrează coabitarea resemnată a scriitorului cu gândul morții: Viața nu e vis, dar trebuie să devină; Zău, trebuie să mori înainte să mori; Moartea ta nu este opera ta personală și, poate că, de aceea, Bineînțeles
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fie deposedați principii ereditari. (Christina) 11 Are dreptate. (Christina) 12 Nu sînt urîte cîtuși de puțin viciile principilor naturali. (Christina) 13 Minore discrimine sumi principem quam quaeri: sînt mai puține inconveniente să păstrezi principele decît să se caute un altul. Aserțiunea este din Tacit. Cred că are dreptate. (Christina) 14 Trebuie să se teamă de cei care nu au nimic de pierdut, dacă au inimă. (Christina) 15 Acest lucru n-ar fi o prostie dacă n-ar fi o rea credință
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-n aplicare; Ori pe cap de mușteriu, Ori pe fund de prestatoare. Reverie conjugală Stau alăturea în pat Și visează fiecare: Ea, la fostul ei bărbat, El, la soața viitoare. Certitudine Chiar cu risc să-nfrunt surghiunul, Da-voi glas aserțiunii: La bărbați trecutu-i... UNUL! La femei trecutu-i...UNII! Candidată la măritiș Blondă, faină, dichisită, Costumație sumară Și e și neprihănită ...pentru-a nu știu câta oară. Asta-i situația! Când e-o ”pipiță” la mijloc, Bărbatul scapă frâiele
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
1 - risc imperceptibil; ... b) categoria 2 - risc scăzut; ... c) categoria 3 - risc mediu; ... d) categoria 4 - risc ridicat. ... (2) În ceea ce privește evaluarea modelului și strategiei de afaceri, procesul de identificare, măsurare și monitorizare a riscurilor asigurătorului se realizează prin folosirea următoarelor aserțiuni: ... a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil: ... (i) activitatea asigurătorului generează venituri sigure și consistente în raport cu apetitul la risc și nivelul fondurilor proprii eligibile; (ii) nu există o concentrare excesivă în terenuri și clădiri sau în surse de venit nesustenabile; (iii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269106_a_270435]
-
v) planurile strategice ale asigurătorului nu sunt rezonabile în raport cu modelul său de afaceri. Articolul 8 În vederea evaluării sistemului de guvernanță și a controalelor de prim nivel, procesul de identificare, măsurare și monitorizare a riscurilor asigurătorului se realizează prin folosirea următoarelor aserțiuni: a) pentru categoria 1 - risc imperceptibil: ... (i) asigurătorul deține o structură organizatorică solidă și transparentă, cu responsabilități clare și o separare corespunzătoare a atribuțiilor; (ii) asigurătorul deține o cultură organizațională solidă; (iii) asigurătorul deține un aparat de conducere corespunzător din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269106_a_270435]
-
de Supraveghere Financiară nr. 6/2015 ; (ix) planul de redresare este incomplet și neverosimil. Articolul 9 Evaluarea cerințelor de capital de solvabilitate stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 72 și 95 din Legea nr. 237/2015 se efectuează pe baza utilizării de aserțiuni cu privire la riscul de subscriere, astfel: 1. Din punctul de vedere al riscului inerent: 1.1. Pentru categoria 1 - risc imperceptibil: (i) nivelul expunerilor aferente modulului de risc de subscriere asigurări generale, asigurări de viață și asigurări de sănătate este nesemnificativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269106_a_270435]
-
de Alina Duduciuc sporește cunoașterea în acest domeniu nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și prin datele cercetării concrete, care dau substanță lucrării. O felicit pentru reușită. Revenind la întrebarea inițială, constat că cele două aserțiuni nu sunt contradictorii: prima are un sens metaforic, cea de-a doua unul concret. Da, omul își croiește haniele (sau le cumpără) după bunul lui plac și după posibilitățile materiale, numai că "bunul plac" nu este al lui, ci al
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
interdependență între norma care reglementează vestimentația și obiceiul acoperirii corpului, deoarece "cu cât hainele au devenit mai indispensabile și cu cât obiceiul înveșmântării corpului a devenit mai acut, cu atât grija asupra înfățișării corpului a devenit mai importantă" (ibidem). Aceste aserțiuni despre îmbrăcăminte au fost formulate de psihologul german în lucrarea Ethik: Eine Untersuchung der Thatsachen und Gesetze des sittlichen Lebens, publicată pentru prima dată în 1886: "Hainele ridică o barieră care separă clasele sociale și profesiile, conferind fiecărui om o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
addressed prin acest joc de cuvinte, Gregory Stone (1962, 102), unul dintre sociologii formați sub îndrumarea lui Herbert Blumer la Universitatea din Chicago, sublinia relația dintre îmbrăcăminte și aspectele sinelui. De fapt, avem de-a face cu una din multiplele aserțiuni formulate în liniile teoretice ale interacționismului simbolic: din moment ce ne îmbrăcăm, ne prezentăm sau ne adresăm unei audiențe ale cărei reacții sunt esențiale pentru stima de sine (ibidem). La nivel de maximă generalitate, "sinele" (self) se referă la ideile și sentimentele
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2.4. Erving Goffman: semnalele vestimentare în ordinea interacțiunii Hainele și stilul în care sunt purtate fac parte din comportamentul expresiv al actorilor sociali, prin intermediul cărora aceștia se prezintă unei audiențe, încercând să obțină o identitate pozitivă. Aceasta este o aserțiune desprinsă din modelul dramaturgic al vieții sociale, propus de sociologul american Erving Goffman (1922-1982) în lucrarea The Presentation of Self in Everyday Life (1959), tradusă în limba română cu titlul Viața cotidiană ca spectacol (2003). Pentru Erving Goffman, realitatea vieții
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
timbru inconfundabil asigurat prin armonia perfectă între fondul ideatic și analitic al problematicii abordate și forma lor de expresie. Judecăților de valoare le-a asociat mereu cele mai adecvate expresii, apelând nu o dată la limbajul metaforic pentru a conferi propriilor aserțiuni o sporită capacitate de sugestie. Cu titlu de exemplu și fără a ne îndepărta de tema ultimei sale cărți, putem cita un singur fragment dintr-un studiu al său cuprins în volumul de față: „Viața politică internațională a Principatelor Române
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
peste 850 meșteri, Focșanii cu peste 700 meșteri, Galații cu peste 600 meșteri etc. Aceste constatări demonstrează netemeinicia concepției lui N. Iorga, mai ales, potrivit căreia meșteșugurile în Moldova erau practicate mai ales de către străini. Se impune deci revizuirea acestei aserțiuni, în sensul că în târguri și orașe meșteșugarii moldoveni alcătuiau mai bine de jumătate din numărul total al meșteșugarilor (fără să mai vorbim de meșteșugarii din mediul sătesc, care, în marea lor majoritate, erau moldoveni), dar că totuși rolul pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
informații provenite din surse franceze sau filo-franceze, ar însemna să ne însușim afirmația că L. von Stein a fost adus la Viena în mod special pentru elaborarea planurilor austriece de expansiune economică în regiunea Dunării de Jos. Cum însă acestei aserțiuni îi lipsește o confirmare demnă de încredere, se cuvine s-o privim cu rezerve, mai ales că venirea lui L. von Stein la Viena s-a produs în perioada când Leo Thun, reformatorul învățământului austriac, pentru a face din Viena
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Dinu C. Giurescu, publicată la București în 1981, istorie redactată împreună cu Mircea Mușat și Ion Ardeleanu, De l'ancienne Dacie à la Roumanie moderne (De la Dacia străveche la România modernă), apărută în 1985 la București, amestecă mărturiile istorice cu aserțiunile lui Nicolae Ceaușescu pentru a sublinia voința națională de independență și unitate a poporului român... Această separare, această cvasi-nonarticulare între două perspective una globalizantă, care subliniază mizele externe ale participanților locali, alta redusă la un gest comunitar enunțat ca epopee
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avut o atitudine din ce în ce mai disprețuitoare față de orice activism cultural și media. 36 Așa susține Csicsery-Ronay (1991) și Fitting (1991). 37 A se vedea articolele din Mississippi Review, numerele 47-8 și Critique, Spring, 1992. 38 Antologia lui McCaffery (1991) ilustrează acea aserțiune cu privire la repetitivitatea din ce în ce mai accentuată a literaturii cyberpunk prin selecția de texte, dintre care multe provin din opera lui Gibson sau sînt imitații ale unor scriitori precum Burroughs sau Pynchon. 39 Lewis Shiner, "Confessions of an Ex-Cyberpunk", New York Times, XX, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în fața absurdului vieții, această condiție nu garantează decât o permanentă stare de neliniște și incertitudine. Irealitatea imediată, punct cardinal în procesul recuperării identitare, e definită negativ de-a lungul romanului, ca zonă opusă noțiunii inconsistente de realitate. Deși spațiul alocat aserțiunilor filosofice este învecinat cristalizărilor poetizante, Blecher expune riguros interiorul întors pe dos al masivei arhitecturi a materiei, enunțând, prin unica voce a protagonistului, mijloacele la îndemână pentru a pătrunde în Halucinaria. Totul e să înveți să privești structurile realității imediate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o dovadă a convingerii și a bunei credințe a celui care vorbește. Goethe le cerea interlocutorilor săi: Dacă tot trebuie să ascult opinia altora, trebuie ca ea să se exprime într-o formă pozitivă. Am destule elemente problematice în mine". Aserțiunea capătă tonul concis și imperios al hipnozatorului care dă un ordin hipnotizatului, un ordin fără drept de replică. Ea trebuie să fie "scurtă, energică și impresionantă"225. Într-un discurs, a afirma înseamnă a refuza orice discuție, căci puterea unui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lucru repetat în numeroase rînduri sfîrșește prin a se înscrie în acele regiuni profunde ale inconștientului unde se elaborează motivele acțiunilor noastre". Dar mai adaugă cîteva cuvinte, dovedind o finețe uimitoare: "După o vreme, uitînd cu totul cine este autorul aserțiunii repetate, sfîrșim prin a o crede. Așa se explică extraordinara forță a anunțului. După ce am citit de o sută de ori că ciocolata X este cea mai bună ciocolată, avem impresia că am auzit vorbele acestea cu urechile noastre de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
capitaliștilor germani, ci rezultă și din complexitatea psihică a maselor germane care fac ca acest amestec să fie exploziv. Numai că există un alt orizont în perspectiva căruia trebuie privite lucrurile și explicate fenomenele despotice și autoritare ale epocii noastre. Aserțiunea lui Reich conform căreia "fascismul trebuie considerat drept o problemă ce ține de psihologia maselor, nicidecum de personalitatea lui Hitler sau de politica partidului național-socialist"366, a rămas întipărită în spiritul mai multor generații, pînă în zilele noastre. Parcă mai
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a o confrunta profitabil cu altele, imaginare sau nu. 2. Un gen literar aparte SF-ul face parte din clasa ficțiunilor, adică a textelor care rezultă "dintr-un ansamblu distinct de convenții ce permit autorului să mimeze că face niște aserțiuni despre care știe că nu sunt adevărate, fără a avea totuși intenția de a păcăli"1. Ca ficțiune, SF-ul se înscrie în limitele imaginarului și se distinge, sub acest aspect, de genul fantastic, care trimite la inimaginabil. Și aceasta
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]