8,644 matches
-
cooperativ, e prezent peste tot (pînă și Patronatul cu sindicatele încheind o asociație, nemaiînre-gistrîndu-se o grevă generală din 1898), fiind expresia cea mai fidelă a identității lor naționale. Între individualismul anglo-saxon și etatismul german, scandinavii au adoptat această formulă cooperatistă, asociativă, chiar corporatistă. Aceasta presupune și un spirit de solidaritate extraordinar. Nu există "eu am", ci "noi avem"; deși ființa umană e așezată în prim-plan, ea este înțeleasă mai mult ca ființă socială: societatea, clanul contează! Iată un exemplu: deși
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
să acorde puțină importanță repetițiilor, deși pleacă în construcția asociațiilor de la acestea. Sub aspect intratextual, repetarea leagă, iar diferirea nuanțează. Inconștientul și neobservatul care asigură entropia textului eminescian se ascund în spatele diferirii, însă, fără această repetare, cum să configurezi grupuri asociative? Constelațiile intratextuale de pe bolta prozasticii eminesciene oferă tabloul galactic ce l-ar fi încântat pe căutătorul mitului personal. Chiar dacă Ioan Petru Culianu opina despre complexe că ar fi mai curând ale criticului decât auctoriale 4, "există, de exemplu, în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de intratext, "complexele" invocate anterior oferă solul prielnic pentru ca, din semințe exogenetice să se nască noutăți endogenetice. Această a doua parte a prezentei lucrări ajunge la ideea existenței a patru categorii intratextuale, întreg demersul fundamentându-se, practic, pe ideea grupurilor asociative, deși nedenumite ca atare: o intratextualitate prozastică; o intratextualitate transprozastică; o intratextualitate transgenerică; o intratextualitate transauctorială. Fiecare subcapitol ilustrează câte o categorie: intratextualitatea prozastică este analizată în spațiul operei Sărmanul Dionis, fără să depășim granițele textului. Se obțin serii intratextuale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
schemă tridimensională: semnificantul, semnificatul și semnul. Dar mitul e un sistem particular prin aceea că se construiește plecând de la un lanț semiologic ce exista înaintea sa: este, deci, un sistem semiologic secund. Ceea ce în primul sistem este semn (adică, totalitatea asociativă dintre un concept și o imagine), devine, în cel de-al doilea, simplu semnificant. 3.2. Eminescu și gândirea indiană Limba sanskrită, sala de marmură neagră anticamera filosofiei indiene. Abordarea mitului/simbolului în opera eminesciană ne conduce către o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Știm de la Roland Barthes că "în orice sistem semiologic avem de-a face nu cu doi, ci cu trei termeni diferiți. Nu percep un termen după altul, ci legătura care îi unește; avem deci semnificantul, semnificatul și semnul, adică totalitatea asociativă a primilor doi termeni" (Barthes: 1987, 98). Limbajul simbolic este un "limbaj furat", semnificatul fiind deja referențialitate de gradul doi, ca realitate prezentată simbolic. Despre realitate secundă putem vorbi și în cazul intertextualității, unde termenul corespunzător determinatului (hipotextul) este el
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
schemă tridimensională: semnificantul, semnificatul și semnul. Dar mitul e un sistem particular prin aceea că se construiește plecând de la un lanț semiologic ce exista înaintea sa: este, deci, un sistem semiologic secund. Ceea ce în primul sistem este semn (adică, totalitatea asociativă dintre un concept și o imagine), devine, în cel de al doilea, simplu semnificant (Barthes: 1987, pp. 104-105). Revenim la context. François Rastier propune trei tipuri de context: vecinătatea imediată [zona de întâlnire propriu-zisă, de maxim impact, dintre hipotext și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
politice, respectiv inspiratorul, grupul de susținere precum și beneficiarul acțiunii politice. Această coordonată vizează, și competențele politice achiziționate de indivizi, cultura lor politică, calitatea de a reprezenta grupuri sociale diferit structurate (grupuri de interese sau de presiune instituționalizate sau cu caracter asociativ etcă. În sfârșit, hexada analizei „situaționale” propuse are În vedere „forma” demersului politic; adică metodele, căile și mijloacele (legitime și nelegitimeă ale acțiunii politice precum și cele prin care se transmit mesajele către decidenți sau se impun interesele reprezentate. (Variabila „M
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
aceleași dimensiuni sau offset când se preiau curbe echidistante în raport cu cele selectate, la o distanță precizată. De asemenea, în partea a 21 două a casetei de dialog, se poate marca opțiunea Mantain associativity when including geometry, care stabilește o geometrie asociativa între profilul selectat și modificările operate asupra schiței inițiale. Comandă - (Construction), transformă elementele selectate ale desenului, în elemente de construcție geometrica. Cand sunt necesare construcții geometrice pentru determinarea unor elemente ale schiței sau profilului, dar aceste elemente nu sunt necesare
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
un cerc care are o relație de tangenta cu o linie, linia se va muta și ea, astfel încât elementele să rămână tangente. Există și posibilitatea de a desena liber elementele, adică nonasociativ (fără relații). Cand se modifică o porțiune non- asociativa a unui desen, elementele modificate se mișcă liber, fără a modifica alte porțiuni ale desenului. De exemplu, dacă se mută un cerc tangent unei linii (dar care nu are o relație de tangenta cu această) linia nu se va muta
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
asistența. Folosind dimensionările sau cotările se pot adaugă valori geometriei de proiect prin măsurarea unor caracteristici, precum mărime, localizare și orientare (lungimea unei linii, distanța dintre puncte, unghiul dintre o linie și direcțiile orizontală sau verticală etc.). Dimensionările (cotările) sunt asociative elementelor la care se referă, astfel încât ușurează eventualele modificări ale proiectului. Solid Edge furnizează o gamă completă de unelte de dimensionare (cotare) astfel încât utilizatorul să poată să documenteze piesele, ansamblurile și desenele. Mărimea, poziția sau orientarea unui element 2D, se
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este rezultatul faptului de a avea două moduri de tratare a informației: pe de o parte, unul deliberativ, care ne permit să luăm o decizie pe baza unei reflecții impuse, a informațiilor de care dispunem și, pe de alta, unul asociativ, care se realizează prin analogii neclare și mașinale. Expresia boala vacii nebune se adresează sistemului asociativ, pentru că frapează prin imaginea pe care o sugerează, cea a unei vaci care a înnebunit și care își transmite nebunia prin farfuria de mâncare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
unul deliberativ, care ne permit să luăm o decizie pe baza unei reflecții impuse, a informațiilor de care dispunem și, pe de alta, unul asociativ, care se realizează prin analogii neclare și mașinale. Expresia boala vacii nebune se adresează sistemului asociativ, pentru că frapează prin imaginea pe care o sugerează, cea a unei vaci care a înnebunit și care își transmite nebunia prin farfuria de mâncare. O astfel de imagine este mai degrabă fantasmagorică decât obiectivă; ea se adresează părții noastre afective
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
imagine este mai degrabă fantasmagorică decât obiectivă; ea se adresează părții noastre afective, având efecte imediate foarte puternice. M. Sinacoeur a demonstrat tocmai acest lucru: Pentru a arăta că titlurile din ziare, precum „Vaca nebună este printre noi” activează modul asociativ - nedeliberativ - de tratare a informației, M. Sinacoeur a citit astfel de titluri de presă unor voluntari, apoi le-a cerut să completeze un chestionar care le declanșa modul deliberativ: li se cerea să estimeze probabilitatea de a contacta ei înșiși
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
carne în lunile următoare, dar nu a constatat nici o modificare în obiceiurile lor alimentare. Astfel, când modul deliberativ intră în acțiune, titlurile senzaționale nu au nici un efect asupra practicilor alimentare. Aceasta e dovada că aceste titluri au nevoie ca modul asociativ și emoțional să fie activate în rândurile publicului cititor. În a doua parte a experimentului, M. Sinacoeur activa modurile asociativ și emoțional în rândul participanților, întrebându-i cum se simt din punct de vedere emoțional: stresați, fericiți etc. Această manipulare
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acțiune, titlurile senzaționale nu au nici un efect asupra practicilor alimentare. Aceasta e dovada că aceste titluri au nevoie ca modul asociativ și emoțional să fie activate în rândurile publicului cititor. În a doua parte a experimentului, M. Sinacoeur activa modurile asociativ și emoțional în rândul participanților, întrebându-i cum se simt din punct de vedere emoțional: stresați, fericiți etc. Această manipulare le direcționa gândirea spre sfera emoțională și, imediat, a constatat că lectura unor astfel de titluri din presă avea un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este exploatabil prin fenomenul de transfer simbolic, iar strategiile de comunicare politică se folosesc de asta permanent. Mitterrand a inventat trandafirul, Chirac, mărul, Sarkozy, perechea de teniși. Televiziunea este unealta ideală pentru astfel de efecte, pentru că imaginea favorizează adesea tratamentul asociativ al informației, favorizând asocierile rapide fără ca telespectatorul să considere întotdeauna necesar a se întreba asupra legăturii reale care există între persoana și simbolul care o însoțește. Cum acționează transferul simbolic? Psihologii evocă adesea fenomenul tendinței de atribuire: vederea unui simbol
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
afectivă cu prezentatorul și cumpărăturile impulsive 41. De ce rețineți mai ușor reclamele pentru mărcile cunoscute? Prestigiu și activitatea cerebrală 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Montague, L.M., Montague, P.R. (2004), „Neural correlates of behavioral preference for culturally familiar drinks”, Neuron, vol. 44, pp. 379-387. 42. De ce cumpărați această marcă de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă Nu sunteți chiar un expert în detergenți, dar sunt zile în care vă spuneți că veți face alegerea bună. Este o formă de intuiție, nu știți de unde vine. De exemplu astăzi, ceva vă spune că pachetul de detergent de pe raftul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
primul. Efectul nu s-a datorat preferinței pentru o culoare, pentru că același fenomen a fost observat schimbând culorile: cel mai mare succes l-a avut stiloul asociat cu muzica cunoscută și antrenantă. Acest experiment arată puterea a ceea ce numim „condiționarea asociativă”: muzica antrenantă suscită un sentiment pozitiv care se asociază cu stiloul pe care îl ținem în mână. Când revedem stiloul resimțim din nou, în parte, sentimentul pozitiv provocat inițial de muzică. Fenomenul condiționării asociative este bine cunoscut de neurobiologi: a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arată puterea a ceea ce numim „condiționarea asociativă”: muzica antrenantă suscită un sentiment pozitiv care se asociază cu stiloul pe care îl ținem în mână. Când revedem stiloul resimțim din nou, în parte, sentimentul pozitiv provocat inițial de muzică. Fenomenul condiționării asociative este bine cunoscut de neurobiologi: a fost evidențiat cu mai mult de un secol în urmă de fiziologul rus Pavlov, care a arătat că un animal (în acel caz un câine) ajungea să saliveze de plăcere auzind un clinchet, cu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arătat în același timp. Asta explică de ce uneori simțim o atracție inexplicabilă față de cutare sau cutare produs pe care l-am văzut în mod repetat pe un fond muzical plăcut. Rareori ne dăm seama, însă zilnic suntem obiectul unei condiționări asociative. Concluzie Platon spunea: „Dacă vrei să controlezi un popor, controlează-i muzica”. Muzica este un ingredient fundamental al oricărei reclame. Când avem un sentiment de bine provocat de o melodie care se aude pe fundalul unui clip publicitar, nu ne
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
menținându-și o foarte bună audiență. Acum câțiva ani experimente în domeniul psihologiei și neuroștiinței au arătat că creierul nostru este fixat special pentru a aprecia scenele naturale. Imaginile televizate de acest fel stimulează acele părți ale creierului numite „vizuale asociative”, după cum arată un experiment. Oamenii de știință în domeniul neurologiei Irvin Biederman și Edward Vessel au prezentat unor voluntari o serie de fotografii pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și cu conceptele. O astfel de integrare a informațiilor vizuale contribuie la sensul pe care îl putem da unei scene, interpretării pe care o putem construi și pertinenței sale, raportat la individ. Ea este realizată de ceea ce numim arii vizuale asociative, precum gyrus parahipocamp, care se activează la persoanele care privesc scene din natură. Cheia plăcerii pe care o resimțim văzând astfel de scene este activarea ariilor vizuale asociative. Dar de ce? Pentru că ele conțin numeroși „receptori opioizi de tip mu”, molecule
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sale, raportat la individ. Ea este realizată de ceea ce numim arii vizuale asociative, precum gyrus parahipocamp, care se activează la persoanele care privesc scene din natură. Cheia plăcerii pe care o resimțim văzând astfel de scene este activarea ariilor vizuale asociative. Dar de ce? Pentru că ele conțin numeroși „receptori opioizi de tip mu”, molecule cerebrale care favorizează acțiunea compușilor de tip morfină, cum ar fi opiumul sau anumite substanțe naturale secretate de creier, numite morfine endogene sau endorfine. Sistemul „opioid” este la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]