3,106 matches
-
9 Noembr. 1900, 57670. 408 S54(3)/D1, Paris in 30 Dec 1900, 9 Rue des Fourneaux, 57671. 409 S12/CML, Fondul N. Vermont, emitentul Strâmbu (Strâmbulescu), Ipolit, destinatarul Kimon Loghi, data 1927, martie 21; București, 209399. 410 "Expozițiile de la Ateneu: Eugène Carrière, Aman-Jean, Grandhomme, Henry Martin, Voinescu Eugen, Gropeanu Nicolae, Serafim Dimitrie, Kimon Loghi, Luchian, Petrașcu Gh., Artachino C., Aricescu Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908, reluat în Apcar Baltazar, Convorbiri artistice, prefață și antologie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în Vremea, An. II, nr. 256, joi 25 martie 1904, p. 1. 429 Spiridon Antonescu, "Expozițiunile de la Ateneu", în Viața românească, aprilie 1908, p. 95. 430 Ibidem, pp. 95-96. 431 Ibidem, p. 96. 432 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 170. 433 Ibidem, p. 95. 434 Petre Oprea, "Un pictor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2000, p. 108. 488 A se vedea manifestul publicat în 1940, în Dacia literară de către Mihail Kogălniceanu. 489 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 40. 490 În această privință, datele nu coincid, în ziarul L'Indépendance roumaine din 1898, conferința era înregistrată pe 13 ianuarie. 491 L'Indépendance Roumaine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XLIV, 2007, pp. 67-73. 548 Sigmund Maur, "Expozițiile Arta Română și Paul Scorțescu", în Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 77, duminică, 14 mai 1922, p. 3. 549 Catalog Expoziția de pictură Emilian Lăzărescu, Sala Exarcu, Palatul Ateneului, 1911. 550 Lucrezzia Kara, "Expoziția Emilian Lăzărescu. Un pictor poet", la rubrica "Impresii de artă", în Seara, An. I, nr. 358, luni 10 ianuarie 1911, p. 1. 551 Constantin Prodan, op.cit., p. 44. 552 T.A Teodoru, "Cronica artistică, A
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pedagogică, București, 1979 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 Pe lângă cauzele obișnuite: cauzele geo-politice, așezarea geografică țară insulară sau continentală, mărimea teritoriului, a populației, condițiile climaterice, sunt și alte cauze esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ce aveam numai cu zece ani în urmă. Din punct de vedere tehnic, sunetul a devansat imaginea. Pe studenții de la cursul Arta regiei de sunet îi iau în primul rând cu tehnica. Știți de ce? Un pianist, ca să ajungă pe scena Ateneului și să te impresioneze, acasă face așa: do, mi, re, fa, mi, sol, fa, do, mi. Asta se numește hanon, este o metodă care te ajută să ai tehnica digitației în sânge. Abia când aspectele tehnice nu te mai preocupă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de noi, am utilizat informații preluate din puținele încercări monografice, care au ca subiect Bacăul: Costache Radu, Bacăul de la 1850 la 1900 (ediție îngrijită de Lucian Șerban, Bacău, Editura „Egal”, 2008), Grigore Tabacaru, Bacăul de altădată (în colecția „Din publicațiile Ateneului Cultural”, Nr. 1-4, Bacău, Tipografia „Gutenberg” - D. Rosenberg, 1930), Grigore Grigorovici, Bacăul din trecut și de azi (Bacău, Tipografia Primăriei Municipiului Bacău, 1933), Eugen Șendrea, Istoria municipiului Bacău (Bacău, Editura Vicovia, 2007), Municipiul Bacău - schiță monografică (coordonator Ioan Ichim, Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, „Vitraliu” - periodic editat de Centrul Cultural Internațional „George Apostu”, „Ateneu” - revistă editată de Consiliul Județean Bacău sau „Acta Bacoviensia” - anuarul Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale (D.J.B.A.N.). Dintre acestea, se remarcă articolele privind istoria modernă și medievală a orașului, ce poartă semnătura unor reputați istorici precum Gheorghe Platon
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Telegrafic - reorganizat în anul 1885, Palatul Administrativ - cel mai impozant monument de arhitectură laică, construit între anii 1886-1889, școlile primare de băieți și fete, precum și clădirea Liceului „Ferdinand I” (1891), vechea gară a orașului (inaugurată în anul 1872), Palatul „Ateneului comunal” (1895-1896), cazărmile artileriștilor (în fața gării) ș.a. Cea mai veche construcție laică a Bacăului, integral păstrată până azi, este edificiul în care timp de aproape un secol (1864-1960) s-a aflat sediul Primăriei. Ridicată în anul 1774, într un stil
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Național din București, a organizat un turneu artistic în toată țara, 40% din încasări fiind donate Comitetului de ajutorare din Bacău. Pentru strângerea de fonduri, în ziua de 3 iunie 1926, Societatea Filarmonică „Armonia” din Cernăuți, a susținut în sala Ateneului din Bacău un „un grandios spectacol muzical”. Importante fonduri bănești au fost donate cu ocazia serbărilor organizate de elevii școlilor băcăuane pe scena tot mai solicitată a Ateneului comunal. Astfel, la sfârșitul spectacolului din 24 mai, „elevii clasei a VIII
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3 iunie 1926, Societatea Filarmonică „Armonia” din Cernăuți, a susținut în sala Ateneului din Bacău un „un grandios spectacol muzical”. Importante fonduri bănești au fost donate cu ocazia serbărilor organizate de elevii școlilor băcăuane pe scena tot mai solicitată a Ateneului comunal. Astfel, la sfârșitul spectacolului din 24 mai, „elevii clasei a VIII-a din cadrul Liceului <<Ferdinand I>> au adunat suma de 6.194 lei”. O mică parte din lista celor care au ajutat financiar sinistrații din Bacău este prezentată în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spitalicești ale orașului ș.a. Conform datelor din raportul informativ înaintat Ministerului de Interne, Bacăul era „pregătit” să îngrijească rănile soldaților români în următoarele așezăminte: Liceul „Principele Ferdinand”, Școlile de Fete 1-3, Școlile de Băieți 1-2, Școala Profesională de Fete, clădirea Ateneului comunal, Spitalul comunal „Pavel și Ana Cristea”, Lazaretul de holerici, Azilul „N. Drăgoianu” și Școala Primară israelito-română „F. Klein”. Debutul anului 1916 a fost marcat de dezbaterile publice - locale și naționale -, ce au urmat virulentului discurs parlamentar ținut pe 26
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ocupația militară germană în intervalul 1916-1918. Documentul consemnează pagubele produse de armata română după cum urmează: împrejmuiri distruse - 11.117,50 lei; imobile deteriorate - 21.282,80 lei (Școala Nr. 1 de Fete, Școala Nr. 2 de Băieți, localul abatorului, localul Ateneului); distrugerea podului de lemn de pe râul Bistrița, în lungime de 148,70 metri - 13.402 lei; rechiziționarea, de către Direcția Morilor, a unui cazan de abur și o mașină cu o putere de 52/80 C. P., pentru moara Frichov din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
uniforme și putând pălării, având în spate ranițe făcute în școlile unde se face lucru manual”. Ulterior, pe 5 iulie 1904, momentul a fost marcat și de elevii Liceului „Principele Ferdinand”, aceștia organizând o serbare literar artistică în sala Palatului „Ateneului comunal”. Până la restaurație, zilele onomastice sau cele de naștere ale membrilor familiei regale au fost sărbătorite prin organizarea unor manifestări pline de sobrietate, caracterizate prin afișarea unui festivism decent. Serbările puteau fi prilejuite și de alte momente importante din viața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oficierea „unui Serviciu Divin, la Biserica Sfântul Nicolae, cu onoruri militare obișnuite”. Obligația prezenței revenea în special prefectului județului și membrilor administrației orășenești. Conform uzanțelor protocolare, pe lângă ceremonialul obișnuit - un Te-Deum la biserica Catedrală, urmat de un program în sala Ateneului -, primăria trebuia să trimită la Palatul Regal din București o delegație, ce prezenta „Regelui și Altețelor Regale telegramele de felicitări”. În general, acestea nu erau înmânate direct regelui/reginei, ci erau transmise prin intermediul Aghiotantului Regal. După 8 iunie 1930, aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la acea vreme. Activitatea teatrală locală a cunoscut un moment de decădere în perioada 1889-1897, datorită incendiului ce a devastat hotelul Drăgoianu (1889). În anul 1897 municipalitatea a hotărât să ofere teatrului din localitate o sală proprie, la etajul Palatului Ateneului (construit între 1895-1897, pe baza celui de-al treilea împrumut al comunei, în valoare de 100.000 lei). Prin strădaniile primarului Costache Radu (1894 1895), aici au început lucrările de amenajare a unei „scene cu decoruri”. De-a lungul timpului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se va intra doar cu hainele ce se obișnuiesc în casă. Paltoanele se vor depune la garderobă; 3. Este interzis a se sta în picioare în pasajele destinate liberei circulații; 4. Fumatul este permis doar în bufet”. Până la momentul racordării Ateneului comunal la rețeaua electrică de iluminat (recepția a fost efectuată în noiembrie 1903), eclerajul sălii de spectacole a fost asigurat cu ajutorul lămpilor cu gaz. Trecerea la sistemul modern de iluminare nu a fost pe placul tuturor spectatorilor. Dintre aceștia, pe lângă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
000 2.500 1.700 167,50 Martie 1913 1.500 2.050 1.900 200 100 196,25 Total 6.350 10.970 7.250 200 100 735,25 În perioada cuprinsă între 1918-1938, sala de spectacole din cadrul Palatului Ateneului comunal a fost utilizată cu precădere pentru vizionarea de proiecții cinematografice. În stabilirea acestei destinații, anul 1922 s-a dovedit a fi hotărâtor. În primăvara acestui an, ca urmare a propunerilor de concesionare a sălii de teatru pe timp de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai mult decât tentantă, în final, a fost preferată Clotilda Averescu. Astfel, prin intermediul managementului Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete, sala a căpătat o destinație mai puțin aleasă, aici urmând să funcționeze un cinematograf. Totuși, pe baza unor stipulații contractuale, sala Ateneului a putut găzdui și numeroase spectacole de teatru. Din numeroasele reprezentații susținute aici de Teatrul Național din București ne-au reținut atenția cea de la sfârșitul lunii octombrie 1926 - atunci când „celebra artistă Maria Filotti a obținut unul din cele mai formidabile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Z. Soare și interpretată, printre alții, de actorii Ana Luca, Aurel Athanasescu și G. Baldovin. Pentru luna aprilie 1929 ziarele locale anunțau un program artistic deosebit de bogat: teatrul „Nostru” din București prezenta comedia „Încurcă lumea” de A. Hertz (în sala Ateneu), iar Asociația lirică „Opera” oferea publicului „Tosca” lui Puccini în interpretarea lui E. Rodrigo, C. Arbore și CostescuDuca. De departe, cea mai solicitată scenă a orașului a fost cea a Palatului Mărăști, inaugurat în mai 1929, în prezența M. S.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
gardă la toalete”, dar și un garaj pentru automobile. Odată cu apariția „Palatului Mărăști” se spera că, pe viitor, „se va preîntâmpina sila trupelor de teatru, care înconjurau orașul nostru numai pentru sălbăticia pe care o înfățișa vechiul teatru comunal (sala Ateneului, n.n.)”. Până la sfârșitul anilor ’30, aici au mai jucat Tony Bulandra și D. Finți în spectacolul „Marchizul de Priola” (martie 1933), Maria Filotti - pe 17 ianuarie 1931, alături de Ion Iancovescu, atunci când au interpretat rolurile principale în piesa „Satana” de Louis
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
veche atestare privind organizarea unor proiecții de film datează din mai 1904, atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inițial, sub denumirea de „Cinematograful popular al orfanilor de război” (1919), acesta avea să intre în conștiința publică sub denumirea de cinematograful „Clasic” (1920-1931) - filmele, distribuite tot prin intermediul „Societății pentru Ocrotirea Tinerelor Fete”, rulau în sala de spectacole de la etajul Ateneului comunal. În primul deceniu din perioada interbelică, băcăuanii au putut viziona aici „mari filme, aduse direct de la casele în drept, cum ar fi Casa Misterului, cu marele artist Mosjoukiny, Rana, cu Francisca Bertini, Micii Vagabonzi, cu marele artist Signoret, Nantas
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale primelor dou) locuri. Acestea urmau să reprezinte județul Bacău la faza finală a concursului național, ce avea să se desfășoare la Sinaia. În cinstea lor, la sfârșitul zilei de 9 februarie 1930, a fost organizat un bal în sala Ateneului. Se pare că cea care a câștigat titlul național a fost Mariana Mirica, din moment ce, în numărul din 11 august 1930 al ziarului „Bacăul”, aflăm despre participarea acesteia la concursul Miss Univers, ca reprezentantă a României. La acest concurs, care s-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăul cultural”, ultimul apărut în presa locală: „Ani de-a rândul am ținut conferințe, am scos reviste, am scris broșuri, cărți, articole. Din puțina mea știință am rupt și am dat celor mulți. Am rostit sute de conferințe pe scena Ateneului municipal, la cercurile culturale și în sălile improvizate din mahalele. Am fost de dou) ori la Vladnic - cel mai îndepărtat sat din județ - și în multe alte locuri. Am vorbit sătenilor, muncitorilor, funcționarilor, tratând totdeauna subiecte din viața socială, religioasă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]