40,921 matches
-
publicațiilor, emisiunilor de radioteleviziune, a cărților și altor tipărituri în scopul sesizării cazurilor de încălcare a prevederilor legale; controlul importului și exportului de bunuri culturale; înregistrarea și evidența autorizațiilor de editare a ziarelor și revistelor, informarea redacțiilor asupra datelor nepublicabile, atestarea ziariștilor etc.”4; „Consiliul Culturii și Educației Socialiste va fi abilitat să suspende publicații, să retragă tirajul unor cărți de pe piață, deci vor fi atribuții chiar mai mari decât cele pe care le avea înainte cenzura de până în 1977.”5
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele atestate istoric ale exotismului la concept, ci pornește de la definirea esenței exotismului pentru a cerceta apoi
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
reușise s-o dea pe fata la televizor" (Florin Dumitrescu, în Observator cultural, arhiva Internet). Ar fi interesant să urmărim și cazurile în care coclit rămîne adjectiv, determinînd mai ales cuvinte care au deja o încărcătură negativă. Din zecile de atestări de pe internet, constatăm că pot fi cocliți mai ales țăranii (,țărani cocliți cu 10 lei în buzunar", forum.softpedia.com), șmecherii (,idioți, cretini, dobitoci, maneliști, șmecheri cocliți, șuti de Spania, manglitori de portofele și corupți la nivel înalt", club.neogen
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
din engleza colocvială: "ridicol, penibil, demn de milă și dispreț". O asemenea semnificație nu exista cîtuși de puțin în utilizarea tradițională a adjectivului patetic, preluat din franceză (probabil și sub influența echivalentului german) pe la începutul secolului al XIX-lea; prima atestare a cuvântului, după Dicționarul limbii române, este la Ion Heliade Rădulescu. Sensul de bază al termenului, în română (ca și în franceză) este pozitiv: "plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează" (DEX); e drept că s-a dezvoltat și o
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
Moldova, deși sînt mari și bogați, nu sînt nici adevărat Alecsandri, nici moldoveni." Un qui-pro-quo de toată frumusețea, deconspirat într-un joc de ramuri, în familie și în frază, pe care-l ajută bine și sintaxa. O etichetă scurtă, cu atestarea, vechi-ceremoniosă, la sfîrșit: "Arhip. Nouă ridicătură de a domnului Mihai vodă Sturza; moldoveni sînt." Apoi iată, de pildă, unde stau, rătăcite, anacoluturile lui Caragiale, între clondirul de mastică și evocările șiroinde de familie: "Balș. Moldovan drept, veche familie boierească, figurează
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
preluate în epoca modernă și de românescul lustru "strălucire, aspect lucios"; de la acesta din urmă s-au format derivate cu aspect popular, bine instalate în limbă: verbul a lustrui, substantivele lustruială și lustragiu. În presă și în mesajele de pe Internet, atestările lui lustrație și ale familiei sale lexicale sînt numeroase. De la substantiv s-a refăcut ușor verbul a lustra (prin derivare regresivă convergentă cu împrumutul cult, rezultatul corespunzînd verbului latinesc lustrare). De la verb, s-a format în contextul actualelor dezbateri politice
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
cireșe / cireașe, adesea cu variantele regionale de pronunțare impuse de rostirea dură a consoanei ș: cireșă, cireșî. La o rapidă căutare pe Google a formelor articulate, care trimit doar la feminine, pluralul cireșele e net superior numeric (12.500 de atestări, față de 189 - cireșile), dar raportul se inversează pentru căpșună: căpșunele apare doar de 577 de ori, față de 9.330 de atestări pentru căpșunile. Înregistrări mai vechi și frecvențe mai noi atestă existența și în bună măsură și răspîndirea acestor forme
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
pe Google a formelor articulate, care trimit doar la feminine, pluralul cireșele e net superior numeric (12.500 de atestări, față de 189 - cireșile), dar raportul se inversează pentru căpșună: căpșunele apare doar de 577 de ori, față de 9.330 de atestări pentru căpșunile. Înregistrări mai vechi și frecvențe mai noi atestă existența și în bună măsură și răspîndirea acestor forme.
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
nu-i convine câte cevaaa...." (desprecopii.com); "are o voce foarte caldă, dar în același timp poate să urle ca un crizat" (metalfan.ro); "crizatul ăsta" (gandul.info); "suntem un popor de crizați" (gandul.info). De altfel, unele dintre primele atestări ale cuvîntului sînt cele din dicționarele de argou; autorii acestora cred că este vorba doar de un substantiv, cu sensul "individ nebun, în criză" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, 1996) - sau îi atribuie o circulație limitată
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
stau la dispoziție doar cîte o scurtă indicație despre sursa franceză a unor termeni precum baroc, boston, cacao, canoe, gheișă, iguană etc. Marius Sala urmărește în schimb sursele îndepărtate - arabe, scandinave, asiatice, amerindiene -, examinînd circulația cuvintelor pînă la primele lor atestări românești. O metodă ingenioasă folosită de autor este aceea de a asocia cuvinte înrudite etimologic, dar a căror legătură a devenit aproape de nerecunoscut, pentru a trasa istoria lor culturală: alăturarea surprinzătoare a termenilor păgîn și peisaj (provenind din lat. pagus
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
unor tabu-uri). În funcție de ponderea în sistemul de învățămînt, ținta preferată a parodiei au fost latina, franceza, germana etc. În articolul său, Graur evoca și cazul cuvîntului mitocan, pronunțat în glumă în manieră franțuzească: mitocain. Rezistența formei e confirmată de atestări mai recente, în presă - ,Le mitocain roumain" (titlu în Academia Cațavencu, 36, 1992) sau din Internet: ,nu îmi place când bărbații sunt mitocain" (forum.softpedia.com); desigur, date fiind anglofilia și anglomania actuale, apare și hibridul anglo-francez: ,tot avea dreptate
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor, următoarea lucrare a legilor fonetice: oclusiva explozivă, bilabială, surdă, p-, din Pelasg, cu atestare mai întâi la Carianul Herodot, în Istorii (I, 57, II, 50 / 52, 56, IV, 145, V, 26, VI, 136 / 140, VIII, 44 etc.), în orizontul anului 432 î. H., cunoaște „sonorizarea“ în b-; grupul consonantic -sg-, „pierzând“ constrictiva / fricativa dentală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în primul rând. Degeaba voia Nicolae să scape de acest labirint, să fugă de el, labirintul era în el" (p. 378). Avem aici o bună parte din ,filosofia" narațiunii derepopesciene, deopotrivă cu deconspirarea resurselor ei subversive, profund antimarxiste. Avem astfel atestarea unei viziuni existențiale care s-a sustras constrângerilor epocii. Retorica adevărului e minată și ea de derizoriu, pentru că, dacă omul nu se cunoaște pe sine, cu atât mai puțin poate afla adevărul despre lumea exterioară, iar rezultatul deliberărilor sale ,este
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
Goldfaden la Iași, în 1878. Sunt puține documente directe care să ateste contribuția concretă a lui Goldfaden. Așa cum se întâmplă în teatru, omul care însuflețește nu e prea preocupat de drepturile de autor. Și poate că tocmai pentru că sunt puține atestări, viața copleșește filmul documentar Moștenirea lui Goldfaden. Cu profesionalism și artă a povestirii - atât de aleatorii în filmul documentar - Manase Radnev (scenariul) și Radu Gabrea (regia) s-au implicat în dialogul dintre memoria veșnic datoare realității și realitatea care se
La pomul lăudat... by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/10872_a_12197]
-
ca împrumut din slavă, ca derivat regresiv din substantivul voie sau chiar ca refăcut din forme ale lui a vrea - "eu voi"). Pentru unii lingviști, evoluțiile în timp ale lui a voi și a vrea sînt indisociabil legate (ca în atestările vechi sau în formele de auxiliar); de aceea, de exemplu, Dicționarul limbii române (DLR), tomul XIII, 2005, nu tratează separat un verb a voi, ci îi include atestările sub forma-titlu a vrea (cu un record de 36 de pagini de
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
ale lui a voi și a vrea sînt indisociabil legate (ca în atestările vechi sau în formele de auxiliar); de aceea, de exemplu, Dicționarul limbii române (DLR), tomul XIII, 2005, nu tratează separat un verb a voi, ci îi include atestările sub forma-titlu a vrea (cu un record de 36 de pagini de citate și descriere a sensurilor). Utilizarea mai frecventă la imperfect a fost explicată în mod foarte convingător prin necesitatea de a se evita omonimia supărătoare cu prezentul din
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
Google (fără o verificare mai atentă a datelor) pare să confirme impresia că formele de imperfect de tip vroiam sînt cele mai numeroase în uz; ele sînt urmate la distanță destul de mică de tipul voiam - și, cu mult mai puține atestări (dintre care o bună parte literare: din Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu) de vream (vroiam - 556.000 de atestări; voiam - 308.000; vream - 19.500). Raportul numeric nu se păstrează în cazul formelor de mai mult ca perfect (vroise) sau
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
sînt cele mai numeroase în uz; ele sînt urmate la distanță destul de mică de tipul voiam - și, cu mult mai puține atestări (dintre care o bună parte literare: din Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu) de vream (vroiam - 556.000 de atestări; voiam - 308.000; vream - 19.500). Raportul numeric nu se păstrează în cazul formelor de mai mult ca perfect (vroise) sau de gerunziu (vroind), ale căror atestări sînt inferioare numeric formelor corecte. De altfel, pe unele forumuri din Internet se
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
literare: din Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu) de vream (vroiam - 556.000 de atestări; voiam - 308.000; vream - 19.500). Raportul numeric nu se păstrează în cazul formelor de mai mult ca perfect (vroise) sau de gerunziu (vroind), ale căror atestări sînt inferioare numeric formelor corecte. De altfel, pe unele forumuri din Internet se poartă discuții îndîrjite despre aceste forme: se înfruntă susținătorii normei (care citează dicționare și îndreptare și cunosc destule despre originea fenomenului) și cei ai uzului - cu opinii
"Vroiam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10159_a_11484]
-
subterană... Ce ziceți, omul sau opera? E o disjuncție pasibilă de manipulare. Ca și cum ai avea de ales între un ochi și altul, între o ureche și alta. Neputînd lua naștere fără om, opera e o mărturie esențială a acestuia, o atestare a lui sub specia valorii estetice în principal, dar și a altora, subsumate, în economia creației, esteticului care ,dă tonul". Observăm în ultimul timp o mașinațiune, inversă celei practicate de comuniști, deși, paradoxal, derivată din aceasta. A vorbi despre puritatea
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
Părinte Stareț Ioasaf și ale tuturor preoților și monahilor ce viețuiesc aici, au loc multe minuni... sunt atâtea legende la Cotmeana, încât cu greu ne putem imagina că aceste locuri nu mai păstrează încă pași și suflete de oameni. prima atestare documentara a Cotmenei este în data de 20 mai 1388, într-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân către mănăstirea Cozia, dar se presupune că eaexista cu mult înainte, mergând până la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind sub acest aspect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de arhitectură, prin intermediar, cei 50.000 de lei ceruți. Frâncu a susținut în fața instanței că banii nu îi erau destinați și că ar fi încercat să obțină o sponsorizare pentru evenimentele legate de împlinirea a 625 de ani de la atestarea orașului Râmnicu Vâlcea.
Fost primar, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39917_a_41242]
-
ocazia unui control fiscal efectuat la o persoană fizică autorizată, au primit suma de 500 lei pentru a nu dispune măsurile legale ce se impuneau, ca urmare a aspectelor constatate. Tot cu această ocazie, cei doi funcționari au falsificat, prin atestarea unor fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, înscrisul oficial denumit Registrul Unic de Control ce aparținea persoanei fizice autorizate. Acțiunea de fals consta în menționarea, în cuprinsul acestui registru, a faptului că activitatea de control a persoanei fizice autorizate s-ar
Soacra lui Daniel Constantin este urmărită penal de DNA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40105_a_41430]
-
documentul atașat, emis de către ANAF, cu data de astăzi (luni, 12 octombrie - n.r) din care rezultă că nu există nicio executare silită” împotriva sa. Precizez că fac parte dintre contribuabilii serioși, motiv pentru care solicit trimestrial ANAF certificate de atestare fiscală, care să arate că nu sunt dator la niciunul dintre bugetele statului,” spune Dan Șova. El a făcut publice certificatele fiscale din 25 mai și 26 septembrie, care arată că nu are datorii către vreunul dintre bugetele statului. Demnitarul
Dan Șova: Nu am fost executat silit de Fisc by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41288_a_42613]
-
sau consum de droguri și a condus Comisia prezidențială pentru analiza riscurilor sociale și demografice, comisie care a realizat în septembrie 2009 un raport intitulat ” Riscuri și inechități sociale în România”. Marian Preda a făcut parte din Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Marian Preda, propus președinte al Mișcării Populare by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38451_a_39776]