2,756 matches
-
à nos jours, ediția a doua (Bruxelles: Editions Complexe, 1985). 41 E. Weber, Peasants Into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914 (Stanford: Stanford University Press, 1976). 42 Marcel Pagnol oferă o relatare amuzantă a acestor conflicte în lucrarea sa autobiografică Souvenirs d'Enfance, mai ales în primul volum, La Gloire de mon père, de pe vremea când tatăl său era instituteur-ul orașului Aubagne din sudul Franței. 43 J. Loughlin, "Personalism and Federalism in Inter-war France", op. cit.; și A. Greilsammer, Les mouvements
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și nu a timpului. Cartea discută și despre greșelile comune pe care consultanții le fac la stabilirea prețurilor, în probleme de etică, de asociații în participațiune și altele. Soloing, de Harriet Rubin. Harper Business, 1999. Această carte este o povestire autobiografică a drumului parcurs de autoare pentru a deveni practician independent. Achiziționarea unei francize Franchise Bible: How to Buy a Franchise or Franchise Your Own, de Erwin J. Keup. PSI Successful Business Library, 2000. Această carte este un ghid practic și
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
lui Dante, traducere de ștefan Crudu, Editura Humanitas, București, 2005. 14 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. (trad. n.) 17 respectivă foarte profitabilă, totuși vocația lui Boccaccio a fost, indiscutabil, aceea a literaturii, așa după cum afirmă și într-un pasaj autobiografic din Genealogia deorum gentilium: „Nu știu care este vocația altora, dar a mea, așa cum s-a arătat încă din pântecele mamei mele, este clar studiul poeziei. Pentru aceasta, cred, am fost născut... Îmi amintesc perfect că, înainte de a împlini vârsta de șapte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul autobiografic, era mai mult preocupată de obligațiile soților, decât de 71 Ibidem, p. 151. 72 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 73 Britton J. Harwood, The Wife of Bath and the Dream of Innocence, în „Modern Language Quarterly”, vol. 33, nr. 3
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se ocupa cu meșteșugul țesutului, activitate menționată doar în Prologul general, acestă îndeletnicire nu pare a-i asigura autonomia dorită, nu are o importanță decisivă în viața ei. Mai curând „comerțul sexual”, pe care îl va ilustra în introducerea sa autobiografică, este cel care îi aduce bunăstarea, fiind cerut de soți și oferit de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274 Nu izbutește în final o apărare prea convingătoare a sexului slab. Prin confesiunea sa autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei forte, cu toate că nu ar trebui împărtășită unui auditoriu cum este cel al pelerinilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Experiența a devenit pentru târgoveață memorie și anticipare, fără nicio legătură cu momentul confesiunii.402 Are regretul permanent al timpului parcurs, ca și cum ar dori să sublinieze dorința de a-și fi conturat altfel viața: „Povestirea ei [rostită după acest Prolog autobiografic, n.n.] este plasată într-un trecut îndepărtat, pentru care are o preferință melancolică. Este un trecut care constituie în epoca lui Chaucer o etapă a mitului și a fanteziei și această dimensiune fantastică face ca mediul regelui Arthur să fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn P. Collette, art. cit., pp. 149 150. 491 Ibidem, pp. 141-142. 132 iar tehnica ei discursivă este remarcată de ceilalți tovarăși de călătorie. Stareța laudă în povestirea ei puritatea și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad. n.) 577 Robert O. Payne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tradus în proză latină de scriitorul sicilian Guido delle Colonne în a sa Historia Troiana. Având ca punct de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perspectivă, așa cum este Boccaccio (trebuie să ne amintim că niciuna dintre aceste lucrări nu este lipsită de o ramă a naratorului), pare inevitabilă scrierea unei opere precum Corbaccio, ca și a Elegiei - inevitabil mai curând nu din punct de vedere autobiografic, ci din punct de vedere literar.” 1034 Romanul are și meritul de a evidenția, o dată în plus, „excepționala capacitate de observator, de fin analist al psihologiei feminine”1035 a scriitorului italian. Personaje negative aparent, aceste donne demonicate apar într-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
regizor al Operei din Iași - aceste gânduri așternute pe hârtie s-au transformat, la 12.X. 02, într-o carte cu multe amintiri personale, de familie, intitulată: „Nostalgii și destine”, lucrare ce cuprinde studii și cercetări psihopedagogice fundamentate pe elemente autobiografice cu descrierea multor evenimente ce m-au marcat, din viața de familie.. În anul 2003, aceste două cărți au apărut și la Editura „Plumb” din Bacău, prin grija Primăriei Oncești, a primarului Gheorghe Baban și a bibliotecarei Mihaela Grigoreanu, fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Dante, traducere de ștefan Crudu, Editura Humanitas, București, 2005. 14 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. (trad. n.) 17 respectivă foarte profitabilă, totuși vocația lui Boccaccio a fost, indiscutabil, aceea a literaturii, așa după cum afirmă și într-un pasaj autobiografic din Genealogia deorum gentilium: „Nu știu care este vocația altora, dar a mea, așa cum s-a arătat încă din pântecele mamei mele, este clar studiul poeziei. Pentru aceasta, cred, am fost născut... Îmi amintesc perfect că, înainte de a împlini vârsta de șapte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la acest lucru, chiar împotriva voii proprii, văzând în această supunere o formă de castitate.75 Târgoveața din Bath, atât în basmul despre tânărul cavaler și bătrâna care l-a determinat să o ia în căsătorie, cât și în Prologul autobiografic, era mai mult preocupată de obligațiile soților, decât de 71 Ibidem, p. 151. 72 Ibidem, p. 152. (trad. n.) 73 Britton J. Harwood, The Wife of Bath and the Dream of Innocence, în „Modern Language Quarterly”, vol. 33, nr. 3
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se ocupa cu meșteșugul țesutului, activitate menționată doar în Prologul general, acestă îndeletnicire nu pare a-i asigura autonomia dorită, nu are o importanță decisivă în viața ei. Mai curând „comerțul sexual”, pe care îl va ilustra în introducerea sa autobiografică, este cel care îi aduce bunăstarea, fiind cerut de soți și oferit de Alison în schimbul unei pacificări domestice. Identitatea ei socială se reduce doar la statutul de soție.261 Impunătoare și colerică, târgoveața se remarcă prin vestimentație bogată, menită nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu este, cel puțin după standardele medievale, o apărare foarte convingătoare a femeilor, ci, mai curând, are efectul unei eliberări din poziția misogină a epocii.”274 Nu izbutește în final o apărare prea convingătoare a sexului slab. Prin confesiunea sa autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei forte, cu toate că nu ar trebui împărtășită unui auditoriu cum este cel al pelerinilor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Experiența a devenit pentru târgoveață memorie și anticipare, fără nicio legătură cu momentul confesiunii.402 Are regretul permanent al timpului parcurs, ca și cum ar dori să sublinieze dorința de a-și fi conturat altfel viața: „Povestirea ei [rostită după acest Prolog autobiografic, n.n.] este plasată într-un trecut îndepărtat, pentru care are o preferință melancolică. Este un trecut care constituie în epoca lui Chaucer o etapă a mitului și a fanteziei și această dimensiune fantastică face ca mediul regelui Arthur să fie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn P. Collette, art. cit., pp. 149 150. 491 Ibidem, pp. 141-142. 132 iar tehnica ei discursivă este remarcată de ceilalți tovarăși de călătorie. Stareța laudă în povestirea ei puritatea și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad. n.) 577 Robert O. Payne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tradus în proză latină de scriitorul sicilian Guido delle Colonne în a sa Historia Troiana. Având ca punct de plecare opera conaționalului său, Giovanni Boccaccio a reluat povestea celor doi îndrăgostiți în poemul Il Filostrato, i-a conferit numeroase note autobiografice (nefericita poveste de dragoste a autorului italian cu Maria d’Aquino), insistând pe atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
perspectivă, așa cum este Boccaccio (trebuie să ne amintim că niciuna dintre aceste lucrări nu este lipsită de o ramă a naratorului), pare inevitabilă scrierea unei opere precum Corbaccio, ca și a Elegiei - inevitabil mai curând nu din punct de vedere autobiografic, ci din punct de vedere literar.” 1034 Romanul are și meritul de a evidenția, o dată în plus, „excepționala capacitate de observator, de fin analist al psihologiei feminine”1035 a scriitorului italian. Personaje negative aparent, aceste donne demonicate apar într-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mare cu piscurile este că trebuie să mai și cobori de-acolo”... Exemplu: Monique Brossard Le Grand (vezi tema În pagina următoare) O personalitate ieșită din comun, care s-a făcut cunoscută publicului mai ales În calitate de scriitoare. Prima ei carte, autobiografică, apărută În anii ’80, se numește Chienne de vie, jet’aime. După ea, au urmat multe altele. În 1960, Saturn trece În tranzit peste conjuncția ei natală Soare-Mijlocul Cerului: Monique, care până În acel moment se dedicase familiei (soț, copii), hotărăște
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
la Universitatea Princeton, dar de limbi slave. Se spune că acesta cunoștea bine și foarte bine peste 30 de limbi străine. Norbert Wiener a avut însă talent de matematician, fiind declarat de contemporanii săi chiar un geniu matematic (vezi lucrarea autobiografică ,,Sunt matematician”). Ștefan Odobleja (1902-1978) Norbert Wiener (1894-1964) În perioada războiului, N. Wiener face parte dintr-un grup de oameni de știință americani pe care guvernul îi chemase să contribuie, prin ideile și descoperirile lor, la efortul de război al
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ajunge sufletului...” de C.D. Zeletin, “Valori spirituale tutovene” de Traian Nicola, “Caleidoscop memorialistic epistolar” de Constantin Parfene, „Trestiana” monografie arheologică de Eugenia Popușoi, „Documente bârlădene ferecate în metal” de Nicolae Mitulescu, „Călător... prin vâltoarea vremii” de Alexandru Mânăstireanu, o carte autobiografică a autorului ,Iubire”, versuri și proză de Al. Vlahuță, „Personalități medicale din Țara de Jos a Moldovei” de Nicolae Belizelii, „Caragagi - sat românesc din Bugeac” de Petru Ujeucachi. La Editura „Sfera” din Bârlad a fost realizat în 2007 și volumul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de școală, cu trei săli de clasă și o cancelarie, școală din cărămidă, pe o fundație din beton. Despre cum a fost prima zi de școală, în septembrie 1923, profesorul Alexandru Mânăstireanu (din fotografie) redă cu emoție în cartea sa autobiografică „Călător.. prin vâltoarea vremii” (Editura Sfera, Bârlad, 2006): „... Iată‐mă școlar în clasa I a școlii din Priponești de Sus, alături de băieții și fetele de seama mea. Pentru prima dată am pășit sfios pragul școlii, aflându‐mă într‐o mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]