1,844 matches
-
faptul că judecata numită simbolic "veșnică" este imanentă vieții psihice deliberante și țelului ei, eliberarea. Răsplata și pedeapsa sînt asumate pe parcursul vieții temporale, deși această justiție temporală nu poate fi sesizată DECÎT LA NIVELUL DELIBERĂRII INTIME, adică prin autoanaliză și autocontrol introspectiv, perfect apte să sondeze profunzimile extraconștiente ale vieții psihice datorită faptului ca atît conștientul, cît și extraconștientul nu sînt spațial separate, ci legate funcțional. Tentația de a contesta imanența justiției este cu atît mai mare, cu cît acesteia îi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și nonsensul vieții este supraconștient sau subconștient imanent: spiritul valorificator, judecățile de valoare juste sau false, avertismentul salutar al supraconștiinței etice, sentimentul de culpabilitate, totul este imanent vieții psihice și poate deci fi ridicat introspectiv la nivel conștient și supus autocontrolului. Tot ce este imanent vieții psihice este obligatoriu subtil sau pervers motivant și participă la deliberarea intimă apropiind-o sau îndepărtînd-o de țelul ei: eliberarea. Datorită obsesiei vanitoase a subconștientului, omul nu este liber, dar poate deveni liber autodeterminîndu-se introspectiv
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sau de diverse tehnologii transumane (vezi transumanismul în capitolul al treileaă. Modalitățile prin care practici ale puterii se insinuează și docilizează trupul și identitatea (postăumană nu trebuie ignorate în contextele demonstrate ale legăturii dintre cunoaștere/experiență și putere. Oportunitățile de autocontrol asupra propriului corp grație biocybertehnologiilor nu sunt lipsite de latura întunecată a autodisciplinării, a pseudolibertății de comportament și de manifestare a identității și a normalizării ca metodă de menținere a relației de subordonare. Asupra acestei perspective postumane vom reveni în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tratării, cât și în dilemele legislației și ale normalizării. Domeniile ingineriei genetice sau ale clonării, desprinzându-se de o viziune și o practică industrial-mecanică și intrând într-o paradigmă a sistemelor biologice autogenerative, presupun atât posibilități ale controlului și ale autocontrolului, cât și necesitatea asumării unor responsabilități mai largi, atât un grad mai mare de împuternicire pentru indivizi și pentru specia umană, cât și manifestarea unei puteri manipulatoare. Dacă, în principiu, se mijlocesc maleabilități reversibile și permutări corporal-identitare multiple, în practică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și o politică a acceptării diversității și a toleranței, un remediu împotriva bolilor și neajunsurilor organice, pentru bioconservatori echivalează cu discriminarea, condamnarea și stigmatizarea umanului la o corupție morfologică, reproductivă și ideologică. Ceea ce pentru transumanism constituie o libertate benefică a autocontrolului, un refuz al deficiențelor condiției umane și o asumare a alegerii individuale și a responsabilității pentru celălalt, pentru bioconservatorism coincide cu denaturarea eticii, distorsionarea demnității și a unicității umane și desființarea speciei umane înseși prin erodarea statutului moral ca precondiție
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale reproducerii artificiale, ale divorțului sau ale sinuciderii asistate de medic, problematici nerămase fără dileme etice. De asemenea, în interiorul mișcării transumaniste există voci care, mai degrabă decât a defini trans-/postumanul drept ființa potențial nemuritoare, capabilă de autoprogramare și de autocontrol, descriu subiectul postuman în contextul perpetuării legilor fizice, ale barierelor sociale, economice, politice. În cadrul acestei orientări există în principal două tendințe. Prima dintre acestea pune în balanță posibilitățile augmentării umanului prin nanotehnologie sau prin interfețe neuronale, în moduri în care
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologiilor comunicaționale (susținută de Baudrillard și respectiv de Virilioă nu pare rezonabilă și credibilă, întrucât se situează la cealaltă extremă, la fel de nocivă în aspectul de discurs lipsit de observație realistă și de analiză moderată și plurietajată. Posibilitatea de exercitare a autocontrolului asupra propriei evoluții, cât și libertatea de alegere a condițiilor ontologice într-o lume în care singura îngrădire pare a fi cea a imaginației umane (perspectivă din care izvorăsc însele utopiile transumaniștiloră coexistă cu limitele de opțiune în cadrul dispozițiilor social-tehnologice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
clientului, în formularea unei recomandări motivate de comportament sau în sugerarea unei decizii pe care clientul este pus în situația de a o lua. * Definirea limitelor rezonabile este o tehnică de întărire asupra eului, adică de dezvoltare a capacităților de autocontrol ale clientului, cu scopul ca acesta să evite sau să renunțe la anumite comportamente periculoase, inadecvate situației în care se află. Asistentul social îi va contura clientului limitele rezonabile de manifestare pentru a putea depăși situația de criză și a
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
analiză și sinteză, comparație, abstractizare, clasificare, cu conținut semantic și simbolic; Dificultăți de comunicare și stabilire a unor relații interpersonale datorate unei imaturități social afective, hiperactivitate motorie, instinctuală și emotivă, tulburări de comportament pe fondul trăirii lipsei de eficiență școlară, autocontrol redus, incapacitate de stăpânire a impulsurilor primare, teamă de insucces, nivel de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ocupă un rol semnificativ și poate facilita comportamente ce denotă instabilitate și labilitatea afectivă, ambivalență până la indiferență și absența emoțiilor, a inclinațiilor altruiste (crește foarte mult rata egocentrismului). * tulburări caracteristice identificate prin imaturitate la acest segment al personalității manifestat prin: autocontrol insuficient, impulsivitate și agresivitate, evaluarea superficială sau derizorie a actelor antisociale comise, indolență și dispreț față de muncă, tendințe egocentrice cu semnifcative respingeri ale sistemului moral-normativ, dorința de a avea o viață ușoară, fără grija zilei de mâine etc. * Influența factorilor
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
anume acelea care vizează temperamentul, aptitudinile și caracterul considerate ca formând structura personalității. Temperamentul așa numita fire a individului indică capacitatea individului și felul de a răspunde la stimuli interni și externi, exprimându-se în capacitatea de încordare, concentrare nervoasă, autocontrol și evoluează pe o scară de valori care pleacă de susceptibilitate și impulsivitate până la stăpânirea de sine și calm. El este considerat ca reprezentând latura dinamică a activității nervoase și a comportamentului, fiind fundamentul psihologic al aptitudinilor și caracterului, propriu
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
ci este un comportament învățat (actantul confruntat cu diferite situații sociale, apreciate de acesta drept frustrante va copia o serie de reacții, atitudini și acte observate la persoanele semnificative din viața acestuia: părinte, frate mai mare, tutore etc.). Aici intervine autocontrolul manifestat de subiect, acea trecere de la automatismul pulsional arhaic la organizarea voluntară a eu-lui. Este necesar să atragem atenția asupra faptului că morala nu deține un caracter nativ, nu reprezintă un instinct. Aceasta se contruiește pe baza unui proces laborios
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
impactul acțiunii acestor instituții, oamenii ajung să se evalueze ei înșiși în termenii conformării cu așteptările culturale. Ei dobândesc plăcerea psihologică de a realiza lucrurile "drept" și experimentează vinovăția când ei violează normele sociale. În acest fel, controlul social devine autocontrol și datorită acestui lucru în multe circumstanțe oamenii se conformează așteptărilor sociale deoarece ei le percep ca constrângeri legitime asupra comportării lor și nu deoarece sunt constrânși fizic. Oamenii socializați eficient au dificultăți de a percepe, înțelege sau accepta moduri
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ceea ce poate fi făcut în producerea unei lumi bune, dacă oamenii vor utiliza știința cu înțelepciune.“ Și adaugă: „Dacă o vor alege, știința poate să-i facă capabili pe nepoții noștri să trăiască o viață mai bună, oferindu-le cunoaștere, autocontrol și caractere care generează armonie, mai degrabă decât conflict.“43 Puțini sunt cei din generația nepoților lui Russell care mai susțin astăzi un asemenea discurs. Convingerea nestrămutată a lui Russell a fost că rațiunea identifică valori cu semnificație universală. Sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și în reprezentațiile de circ, definind comportamentul dinamic al acrobatului care fascinează publicul. Gesturile artistului, dublate uneori de sintagme verbale scurte, vestimentația și accesoriile pe care le poartă, jocul de sunet și de culoare, contribuie la oferirea unui spectacol al autocontrolului, determinării și voinței. Și în balet asistăm la o întrepătrundere a secvențelor de schimburi gesticulatorii ale mâinilor, brațelor și picioarelor, piruete, sărituri combinate, oferind un veritabil tablou al puterii de expresie a corpului uman. Rolul gestului în muzică este ilustrat
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
A, C, F]; • trunchiul hașurat pe partea stângă: semnul vulnerabilității [Anexa 4 F]; • ramurile separate [Anexa 4 A, C, E, F, H] sau cu linii încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară ..................................................................... 198 Frumosul și urîtul .............................................................................................. 201 Valoarea artei, a esteticului În viața omului. Sensibilitatea artistică .................. 203 RÎsul/comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ale altora, care se Întrec În a-și Închipui că operele lor sînt la nivelul reputației celui pe care-l imită! * „De obicei nenorocirea dă pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de risc, autocontrolul slăbește Într-atît, Încît omul Își arată adevărata fire: de ex. unii au curajul, alții lașitatea; unii constanța În sinceritate, alții ipocrizia; unii egoismul, alții generozitatea etc. În schimb, În „fericire” sufletul este atît de mulțumit, Încît Își pierde simțul discriminativ
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Într-alta limitele” (A. Camus); „Oricui Îi este Îngăduit să facă ce vrea, cu condiția să nu ajungă În conflict cu aceeași libertate a altui om” (H. Spencer); „Libertatea individuală trebuie să aibă limite În libertatea celorlalți” (Alex. A. Philippide). Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - excese ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară „Amînarea este hoțul care Îți fură vremea.” (W.S. Maugham) La rîndul său, Liviu Rebreanu spune: „Credințele și hotărîrile se macină dacă le cîntărești prea mult”. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
inventivitatea în interesul grupului și al organizației, se implică și caută să rezolve problemele acesteia. Motivația muncii sale o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial și cât mai buna funcționare a instituției. Teoria Y implică valori precum: autonomia, autocontrolul, participarea, responsabilitatea. Managerul pleacă de la premisa că subordonatul manifestă un puternic atașament față de organizație (în cazul nostru, față de școală), se simte bine împreună cu ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
le convin, cu atât mai rău pentru fapte. Comportamentul lor se remarcă prin impolitețe, care se poate transforma în obrăznicie și agresivitate fizică/verbală. c. De necontrolații. Oamenii din această categorie se caracterizează prin impulsivitate, necugetare, imprevizibilitate compotamental-atitudinală, prin lipsa autocontrolului. Comportamentul lor este agresiv, provocator. d. Perfecționiștii. Perfecționiștii sunt lucrători conștiincioși, deosebit de scrupuloși, care abordează (și tratează) totul de pe pozițiile unei înalte exigențe. Oricine nu satisface aceste exigențe (aceștia fiind, în fapt, majoritatea) este supus unei aspre critici. Ei se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că, în caz de conflict și de furie, acuzele au tendința să evolueze ca intensitate și gravitate. Dacă nu ne dorim cu adevărat ruptura, este recomandabil să nu folosim atacul la persoană; • să întrerupem întrevederea dacă simțim că ne pierdem autocontrolul; • să învățăm să întoarcem foaia: "dintre toate emoțiile negative scriu Fr. Lelord și Ch. André (2003) furia este una dintre acelea care continuă să ne tulbure, sub formele atenuate ale resentimentului, animozității, chiar ale urii" (p. 56); • să ne stabilim
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este vorba despre faptul că "pe termen scurt nu vom încerca un sentiment intens de forță ca în cazul supărării nocive, în schimb vom avea o senzație de autocontrol, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung", precizează W. Dryden (2000, p. 77). În cazul supărării benefice, vorbim despre următoarele consecințe: În plan mental, tindem să ne încadrăm în anumite modalități productive de gândire: a. estimarea concretă a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceea ce provoacă durere; în schimb, ea ne face să căutăm posibilități de "vindecare"", notează L. Carter (2007, p. 205, s.a.). A iubi înseamnă, pentru marea noastră majoritate, să acordăm prioritate bunătății, generozității, răbdării, modestiei, simplității, grijii aproapelui, sacrificiulului (de sine), autocontrolului. Niciuna dintre aceste trăsături un reprezintă un semn de slăbiciune. Toate indică hotărârea interioară, decizia liberă. Ca urmare a sistematicilor/îndelungatelor sale cercetări, celebrul profesor de psihologie de la Yale University, R.J. Sternberg a delimitat trei dimensiuni fundamentale ale dragostei (elemente
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]