4,300 matches
-
plan, prin versurile din Până la Iov (1970). Acum el ambiționează sondarea universului mitic, ancestral, abandonând discursivitatea tumultuoasă și exaltată în favoarea unei concizii aproape ermetice. Autenticitatea liricii sale nu constă în muzicalitate, ci în neliniștile și incertitudinile ce îi cenzurează fiecare avânt. Respins de cuvânt („Cuvântul niciodată nu m-a iubit supus”), poetul are intuiția de a nu mai șlefui versul, ci de a-l lăsa bolovănos și dur, mizând pe forța, și nu pe frumusețea lui. Volumele Vârsta cunoașterii II (1974
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
în armonie cu toate elementele ce compun lumea pare imposibil de zdruncinat. Titlul primei cărți, Tălmăciri din mine, vorbește despre sinceritatea absolută, despre fervoarea celui care vrea să ia viața în piept. În poeme precum Tunet de primăvară, Crez tânăr, Avânt predomină verbul „vreau”: „Vreau viscolul pribegiei,/ Iureșul de asalt al vijeliei./ Sunt un brad pe culmile tinereții/ Vreau să mă bată toate vânturile vieții”. A doua plachetă aduce o schimbare substanțială. Ambianța naturală devine din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
pustie (1945) înregistrează neîmpăcarea legată de conștiința unui preaplin de vitalitate și trăire sufletească, resimțit ca povară: „Aș vrea să mă dezbar de harurile mele/ Ca de niște podoabe grele”. O efervescență lipsită de finalitate („sunt buimacă de tinerețe, de avânt”) susține și gândul morții: „Ia-mă, Doamne,/ Și așază-mă la loc de unde m-ai cules.” Așteptările spulberate („E beznă grea în lume, în suflet și în cer”), doliul, jalea pierderii unor ființe dragi intensifică dorința dispariției: „Să mă dau
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure, „Mila Iacșici”, ADV, 1919, 10 973; Paul I. Prodan, Teatrul românesc în război, pref. I.Al. Brătescu-Voinești, București, 1921, 36-39; Wratislavius, „Prăbușirea”, „Opinia”, 1926, 5624; I.E. Torouțiu, Hermann
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
al revistei „Cravata roșie” în 1956. Adevăratul debut în presă are loc în 1971, la „Cadran” (publicație a cenaclului „George Bacovia”), cu proză scurtă, prefigurând primul volum, Totul și încă ceva, ieșit de sub tipar în 1972. Scriitoarea părea plină de avânt și, în euforia debutului, nutrea mari proiecte, pe care le dezvăluia prematur: romane, nuvele și schițe; nici una dintre cărțile anunțate nu a apărut. A publicat ulterior alte cărți de proză, literatură pentru copii, a semnat traduceri (din limbile franceză și
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
prodigioasă activitate publicistică. Va conduce revistele „Caetele lunare” (1926-1929) și „Zodiac” (1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum „Facla”, „Chemarea”, „Reporter”, „România literară”, „Sburătorul”, „Tiparnița literară”, „Adam”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta”, „Rampa”, „Izbânda”, „Avântul”, „Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și fără a numitului Stan, iar în 1933 romanul Calea Văcărești îi aduce
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
încă expresia unei legi cauzale dacă nu este validă și teoretic, prin asocierea unei explicații a procesului de producere. În lipsa acesteia, ea poate rămâne o simplă curiozitate. Să ne gândim la corelația descoperită de Émile Durkheim (1960): în perioadele de avânt economic, numărul sinuciderilor crește. O asemenea relație, surprinzătoare pentru bunul-simț, ar fi părut un efect straniu și accidental al cine știe cărei combinații de factori, dacă sociologul francez nu i-ar fi asociat o teorie care explică mecanismul producerii sale. Dezvoltarea economică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
solidă pornind de la date. Efectul său a fost acela de a esențializa cunoașterea - de a concentra propunerile critice, de a înlocui observațiile întâmplătoare și disociate cu o înțelegere sistematică, și de a facilita învățarea incrementală, esențială unei culturi în plin avânt. Metodologia are în vedere modurile în care sunt acumulate cunoștințe, dar nu decide conținutul acelor cunoștințe. Scopul meu în aceste cursuri nu este să recreez științele sociale americane, ci să-i ajut pe intelectualii români să-și clarifice propriile preocupări
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu migrează. Perioadele economice prospere determină realegerea celor aflați în funcții pentru că electoratul folosește în mod constant date despre trecut pentru a estima performanțele viitoare ale candidaților. Totuși, cei aflați în funcții pierd câteodată alegerile în ciuda unei economii în plin avânt pentru că există și alți factori care influențează deciziile electoratului. Am susținut în Cursul 3 că afirmațiile cauzale din științele sociale implică o premisă practică în plus, care se leagă de motivațiile umane, de faptul că tipul de comportament presupus a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
noua prezență în peisajul publicistic, în timp ce în Renașterea unei categorii etico-sociale: idealismul (2-3/1926), Marin Dragnea circumscrie mult mai precis idealurile revistei: „Din punct de vedere literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
și i-a creat dificultăți în calea unei inserții sociale decente și meritate. O propensiune structurală către formule de viață libertare, incapacitatea de a accepta constrângerile instituțional-profesionale au dus la marginalizare socială. P. a avut o existență boemă, punctată de „avânturi bahice” (Gheorghe Grigurcu) și trăiri fervente, copleșită de dificultăți materiale extreme (multă vreme nu a avut domiciliu fix, dormea pe unde apuca, pe la prieteni, în atelierele unor artiști plastici, uneori în aer liber, prin parcuri, pe sub poduri etc., iar într-
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
alta decât sociologia. Trecând de la „știința morală” la „știința omului” și de la „fiziologia socială” la sociologie, proiectul iluminist al științei sociale a prins un contur mai clar și a deschis calea unei dezvoltări viitoare. Invocând societatea industrială în epoca de avânt a revoluției industriale și de conturare a consecințelor Revoluției franceze, Saint-Simon și A. Comte erau totuși departe de elaborarea teoriilor sociologice specifice tranziției de la societatea tradițională la cea modernă (industrială). Saint-Simon nici nu mai era interesat de o filozofie critică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
naturale. Debutează cu două schițe, La priveghiu și La praznic, într-o revistă a elevilor de la Liceul Internat. Colaborează mai ales cu schițe și nuvele, dar și cu publicistică socială la „Viața românească” (prima scriere e La cumătrie, în 1906), „Avântul”, „Însemnări literare”, „Solia Moldovei”, „Însemnări ieșene”. Cea dintâi carte de literatură este o culegere de nuvele, Sandu Hurmuzel (1916). Urmează Oameni și vremuri (1920) și Într-un colț de rai (1930), ambele adunând povestirile apărute în reviste, dramatizarea Catiheții de la
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
de lună), în vreme ce Iordache (Acești nebuni fățarnici) este „un bărbat care vrea să petreacă bine și să moară în somn”, însă pozează în victima eternă a femeilor și, la birou, nu angajează decât lichele, iar Sile și Paul, directorii cooperativelor „Avântul mobilei”, respectiv „Progresul mobilei”, se concurează cu îndârjire în plan profesional și sentimental, făcând totodată paradă de integritate (Mobilă și durere). Spectacolul devine o ilustrare adesea atroce a realității binecunoscute de public: corupția și demagogia funcționarilor din întreprinderile de stat
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
românească M. s-a impus ca o personalitate de mare suprafață și de certă importanță. Cultivat și informat, harnic fără superficialitate și serios fără pedanterie, vădind o probitate intelectuală nedezmințită și un gust critic remarcabil, a mobilizat aceste însușiri prin avântul propice angajării în întreprinderi temerare. Puterea sa de muncă este puțin obișnuită, iar entuziasmul față de obiectul analizei rămâne dublat de luciditate și nu generează automat un comentariu elogios. Cedările în fața dogmatismului din vremea realismului socialist au fost mai mult decât
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
În sat, „majoritatea lucrărilor se fac contra cost, dar nu se ajută degeaba”. Sătenii se ajută, după expresia preotului, numai „între neamuri și vecini, dar ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. În comună există o echipă de fotbal numită Avântul Tomșani, care este sponsorizată sporadic de către patronii locali, iar când sunt meciuri se face un fel de chetă în sensul că „vine cineva cu o căciulă sau șapcă în care strânge bani de la cei ce vin la meci (lucrător în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Nepăsarea față de lumea din afara microuniversului religios al ortodoxiei va dispărea numai atunci când pravoslavnicii vor scăpa de obsesiile apartenenței la o tradiție muzeală. Ireductibilul poetictc "Ireductibilul poetic" Coincidență sau nu, procesul de acumulare orizontală a cunoașterii istorice a căpătat un spectaculos avânt în a doua jumătate a veacului trecut. Atunci, posibilitatea unui război nuclear contura dramatic sfârșitul absolut și total al aventurii umane. Amenințat cu dispariția speciei, omul modern a devenit preocupat mai intens ca niciodată de atavismele identității sale. Pasiunea cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unei lumi mai bune. După cum Mao a lansat lozinca „Sputnikul nostru - educația fizică!”, obligându-și tineretul să se extenueze în exerciții de gimnastică sterile (alături de munca epuizantă), Bloom sugerează că șocul lansării primului satelit de către sovietici a generat un mare avânt educativ în Statele Unite, din nefericire scăpat din vedere de științele socio-umane. În consecință, „elanul vital” - ca să spun așa - al tineretului american nu a fost inteligent și responsabil „recuperat”, găsindu-și singur debușeul în revoltele studențești din anii ’60. Așadar, deși
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu partea laterală a degetului drept. După cum vedeți pe hartă, aceasta este zona reflexă a glandei pituitare și a hipotalamusului. Pentru că este foarte aproape, veți acționa și asupra punctului reflex al glandei pineale. Adesea, stimularea glandei pituitare dă un nou avânt atât tinerilor, cât și celor în vârstă. Acestea sunt glande endocrine foarte importante, localizate adânc în creier, prin urmare punctele lor reflexe se află, de asemenea, în profunzime. Puteți obține rezultate mai bune dacă folosiți un instrument ajutător, cum ar
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sfărîmă fundul ambarcațiunii, la pupa, lăsînd-o ca o sită prin care șiroia apa. Ă Urîtă treabă, domnule Starbuck, spuse Stubb privind dezastrul. De, marea își face mendrele. Stubb, unul, n-o poate opri. Vezi, domnule Starbuck, un talaz își ia avînt de departe înainte de a sări! face ocolul lumii și p-ormă, hop! Pe cînd eu, n-am decît puntea asta ca să-mi iau avînt, înainte de a sări în întîmpinarea talazului. Dar nu face nimic, totu-i doar o glumă, vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
își face mendrele. Stubb, unul, n-o poate opri. Vezi, domnule Starbuck, un talaz își ia avînt de departe înainte de a sări! face ocolul lumii și p-ormă, hop! Pe cînd eu, n-am decît puntea asta ca să-mi iau avînt, înainte de a sări în întîmpinarea talazului. Dar nu face nimic, totu-i doar o glumă, vorba cîntecului de odinioară: Furtuna-i șugubeață, Iar balena-ți rîde-n față, Dînd din coada ei măreață - Tii, ce vesel, jucăuș și hîtru e oceanul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
avea reale satisfacții și contribuții - În presa românească de după august 1944; pe atunci, pînă prin 1947, din mulțimea termenilor obsesiv folosiți, se desprindeau net câțiva: fasciști, naziști, legionari, colaboraționiști, masse, democrație, libertate, epurare, exemplu luminos, aservire, progres, popor, tagmă, criză, avânt. Pe nesimțite, prin 1947-1948 alte cuvinte Își Încep cariera: burghezie reacționară, exploatatori, dușmani, fericire, bunăstare, putrefacție, exponent, decadent, ș.a. Din 1949 semantismul antagonic al termenilor, vizibil Încă din anii precedenți, atinge apogeul; vocabularul uzual al limbii române se Împarte În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de Stat. Corifeii burgheziei, să ne amintim, nu pledau atunci pentru Încurajarea culturii ci pledau pentru inutilitatea oricărui efort În acest domeniu, dată fiind „criza culturii” pe care o descoperiseră! Propunerile C.C. al P.M.R. sunt menite să dea un nou avânt, mai mare și mai puternic, revoluției noastre culturale care a Înfăptuit până acum reforma Învățământului public și a organizat Academia R.P.R., care pe tărâmul literaturii Înregistrează apariția unor romane ca: Desculț de Zahariâ Stancu, Interogatoriul și Evadarea de Alexandru Jar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-mi alcătuiesc fișele necesare”. Alexandru ȘAHIGHIAN: „Am În proiect o piesă de teatru din lumea satelor În care să demasc dușmanii țărănimii muncitoare, chiaburii exploatatori ai acestei țărănimi. (Ă). Ce Înseamnă pentru scriitori și artiști Planul Economic? Înseamnă că avântul revoluționar al clasei muncitoare pentru realizarea Planului va fi nouă sursă de inspirație, dar și un stimulent pentru ca munca noastră creatoare să fie mai dârză, mai sistematică, mai profundă”. Mihail SORBUL: „Planul meu de activitate pe anul 1949?Ă Deocamdată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o structură organizatorică corespunzătoare. Cu o asemenea structură organizatorică, Societatea Scriitorilor cu greu putea să facă pași Înainte pe drumul pe care a pornit În ultimii ani. În fața organizației scriitorilor din R.P.R. stau sarcini mari, a căror Îndeplinire va asigura avântul creator al literaturii noastre, dezvoltarea largă a inițiativelor scriitorilor, posibilitatea de a făuri o literatură demnă de poporul nostru muncitor, de lupta și munca pentru construirea socialismului”. Denumirea de Uniune a Scriitorilor din R.P.R. a fost adoptată la respectiva conferință
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]