1,701 matches
-
Divin”, merită a fi trăită frumos, cinstit și demn. În ziua următoare reiau programul meu obișnuit, ordonat, de muncă și de odihnă, bucurândumă de mult soare și lumină în casă, în curte și în grădină, unde florile de sezon se avântă spre lumină și rod bogat, spre satisfacția mea și a celor din jurul meu, pentru că frumusețea florilor mă încântă și mai mult, atunci când reușesc să bucur și să încânt pe cei de lângă mine - cu frumusețea, fragilitatea și parfumul feluritelor flori pe
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Luciei, iar aceasta se așeză mai bine în scaun, desfăcându-și încă un nasture al bluzei, astfel încât sânii mulțumiră, tresăltând ispititor. Scoase din geantă o morcov și-l aruncă în arenă, cu un gest princiar... Dincolo de ferestre, ploaia nărăvașă se avântă impetuoasă peste acoperișuri, ca o dansatoare intrată în transă, iar Magicianul privi fix în ochii Iepurelui și strigă încă o dată, cu putere, în timp ce reflectoarele se stingeau, unul câte unul, permițând doar unui con de lumină albastră să surprindă expresia îngrozită
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
iar Eduardo a terminat cântecul: — „I think we’re alone now. There doesn’t seem to be anyone a-rou-ound. I think we’re alone now. The beatin’ of our hearts is the only sou-und!“ S-a fandosit și și-a avântat un braț În sus. I-am făcut un semn aprobator și am auzit declicul de deschidere al ușii metalice. — Poftă bună, Andy! mi-a strigat el, Încă rânjind. — Și ție la fel, Eduardo, și ție la fel. Drumul cu liftul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
să dansăm un vals de Strauss. „Hai să dansăm, că nu e Mircea să mă vadă!“ Nici nu se putea mai bine: e singurul dans pe care Îl reușesc perfect. Pot să-mi imaginez că ea ar fi Margareta. Ne avântăm ambetați de muzică. Deși scundă, e apetisantă În rochia de catifea neagră decoltată copios, are dezgoliți umerii rotunzi și tot spatele; În față, corsetul strâns Îi umflă sânii, ridicându-i perpendicular pe piept: două mere mici, albe, gata să plesnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ore de patinaj și nu sunt obosită. Îl vreau pe Dinu! Îl vreau și Îl voi avea, pentru că așa-mi dictează voința mea, acea forță care te face să evadezi din mediul atât de murdar al fricii și să te avânți spre culmile gloriei și ale fericirii umane. 27 noiembrie 1959 (vineri) Iată neprevăzutul ce lovituri poate da! Odată, demult, visam fără speranță la Radu. Azi, printr-o lovitură a sorții, am mers În dublu cu el. Când mâna lui, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă abată de la linia pe care am pornit cu tot elanul. De ce să complic iubirea cu zadarnice Încercări de apropiere morală, când În esență ea este ceva pur fizic, material. Și totuși, cât de mult aș vrea să te văd avântat În Îndeplinirea unui vis, cât de mult aș vrea să te văd suferind după Înfrângeri și bucurându-te după victorii, negând principiul „lasă-mă să te las“, al cărui rob ești acum... Petre drag, oare tu vei Înțelege vreodată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de refractar cunoașterii vieții Înconjurătoare? De ce problemele de literatură te fac să strâmbi din nas, de ce nu te interesează decât muzica ușoară și petrecerile? Petre drag, Înțelege că viața adevărată nu e numai În petreceri, ci În luptă, În luptă avântată pentru Îndeplinirea unor idealuri, unor visuri. Petre drag, de ce nu ești tu așa cum te vreau eu, de ce nu vrei să răzbați prin viață mândru, cu fruntea sus, de ce Îți pleci capul În fața tuturor obstacolelor și Încerci să te strecori neobservat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar cert e că Îmi place foarte mult să fiu alături de el pe gheață. Mi-aduc aminte că azi am simțit vibrând În el vigoarea unei tinereți minunate, a fost cu ocazia unei plăci frumoase la public, când ne-am avântat amândoi ca nebunii, eram Îmbătați, orbi, fericiți. Ca sportiv, este foarte bun și are o perseverență grozavă. Am spus numai calități pozitive. În orice caz, lângă mine simt un om care trăiește, simte, Îl simt, pe când Petre era o stană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fruntea sus, căci până acum ai mers numai pe calea cea justă și nu am nimic de reproșat, ba chiar te laud pentru că ai reușit să te smulgi din noianul de gânduri apăsătoare și, cum nici nu speram, te-ai avântat sus, spre răsăritul care te așteaptă cu siguranță la capătul drumului. 7 februarie 1962 (miercuri) Parcă ieri scriam 1960 În caietul meu. Ce repede a trecut vremea! Îți mai aduci aminte de Dinu? Ce copil eram! Dar de Petre? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că ea nu se va mai Întoarce. Ce clipe Îngrozitoare! Mă aștepta o luptă de neconceput din nou În lumea de care fug cu dezgust, uneori cu invidie, dar rareori cu ură. Dar, atunci când a Început publicul, atunci când ne-am avântat din nou Împreună, mi-am dat seama că nu pot să-l alung de lângă mine, e atât de bine cu el, suntem veseli, uit de toate, de ce să alerg acolo unde toți mă alungă, mă urăsc, mă chinuiesc? M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sau solzii metalici, Încolăcindu-se pe brațele musculoase, sobre. Pe aici se merge spre Slătioara, fetele se opresc pe pod, deasupra celui de-al doilea braț, iar băieții coboară și fac baie. Careva lansează prima barcă de hârtie; Irimescu se avântă Înotând și reușește s-o prindă, descoperă ceva scris, un mesaj al unei fete de pe pod, un „te iubesc“ impersonal. Scânteia ia foc, se aprinde; toate fetele smulg foi din caiete, confecționează bărcuțe minuscule În care scriu ce vor: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
senzația de răcoare pe care mi-o provoacă În gură. Ea se lasă pradă admirației pentru pofta mea animalică de a mânca icre negre; se aude zgomotul fălcilor trosnind de efort să facă față lăcomiei mele trucate. Brusc, A. se avântă, ia o felie groasă pregătită de mine, mușcă atât cât cuprinde cu gura (ea are o gură fină, dar se forțează să o lărgească), se Îneacă, fuge În baie și se Întoarce cu ochii În lacrimi. „De ce?“, Întreabă mut. „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
am comis ceva interzis, că am Încălcat regula după felul cum mă alergau toți să mă prindă; m-am ascuns bine În locuri numai de mine știute, nu degeaba eram cap de bandă, harambașă a tuturor pieilor roșii ce se avântau urlând să se bată cu nemernicii de albi, ce le Încălcau pământurile și le violentau fetele. Fiica milițianului s-ar fi putut să fi Încălcat involuntar acel spațiu de interdicție, stabilit Între cele două tabere aflate În luptă pe viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
când ogarii Însetați de sânge ai seniorului castelului sar s-o devore (nu sar, au și sărit deja, căci, iată, pe pulpa ei, se vede o rană adâncă, iar sângele țâșnește În stropi mari, pătând carnea neverosimil de albă); mă avânt să opresc sacrilegiul, deschid gura să strig; În aceeași clipă, mă trezesc... Unde ești? De ce m-ai păcălit? Ah, sunt o victimă a vicleanului vis, mă arunc cu capul În pernă să-l continui, dar nimic; sunt treaz, nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai rămâne nimic din singurătatea aceea a ta, nu se mai văd prin ierburi nici păsări, nici fluturi, nu se aud, nu se simt ciocârliile acelea, oare au existat cu adevărat? Te Îndrepți repede spre un grup de colegi, te avânți cu ei să jupuiți acel șarpe-copil găsit din Întâmplare pe răzorul Înflorit, zgâindu-se la o vrabie. El, șarpele nu e decât un element de decor acolo; „copii, dacă o să găsiți un șarpe, o să-i scoatem pielea și o să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
smuls pușca de pe umăr. Își ferea capul, lăsîndu-l pe piept și instinctiv nu căuta decât să scape din mijlocul mulțimii. Țăranii urlau și loveau. Dă bine, mă!" ,Arde-l!" Fugi! Fugi!" În spate auzea glasurile jandarmilor, spăimîntate: "Nu da!" Se avântă cu capul înainte să-și croiască o trecere. Iureșul ținu numai câteva minute. Cu toată răpăiala de pumni, Boiangiu izbuti să înainteze și simți curând că s-a rărit mulțimea după rărirea loviturilor ce le primea. În urma lui încăierarea continua
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Zidul militar nici nu clipea, parcă ar fi fost de oțel, în schimb, din mulțimea răzvrătită porniră brusc alte strigăte: ― N-o lăsați, măi oameni, s-o omoare!... Săriți, băieți!... Pe ei, fraților! Ici-colo câte un pâlc de îndrăzneți se avânta spre frontul soldaților, în timp ce alții împroșcau cu bulgărași de pământ sau cu pietre. Calul maiorului, lovit de un bolovan rătăcit, se ridică speriat în două picioare. ― Dumneata aștepți să ne masacreze bandiții? se răsti Tănăsescu la primul-procuror. Nu vezi că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de vociferările mulțimii. Trâmbița sfârteca aerul cu o insistență, parcă ar fi răsucit un cuțit într-o rană vie. Buimăciți de glasul de alarmă, grupuri de țărani, cu bețe, furci și coase, ca și când s-ar fi apărat de lupi, se avântau spre frontul trupelor. Maiorul Tănăsescu ridică cravașa. Două comenzi lacome fură subliniate de două zgomote metalice, simple, ritmice. Apoi, la intervale foarte scurte, se auzi foarte ascuțit numai câte un cuvânt scurt: ― ...ochi!... foc!... Gloatele de țărani se poticniră, parc-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de formă", fără să se implice cu adevărat. Își respectă angajamentul conjugal, dar își rezervă puțin spațiu de joc, o marjă de mișcare. Ca și fetele tinere, își exprimă dorința, dar în același timp și-o ascund. Cutează să se avânte, dar imediat se eschivează, recurg la aluzii, la jumătăți de măsură, la ambiguitate. Într-un cuvânt, rămân fidele, dar își acordă o oarecare compensație, o mică infidelitate ludică, iluzorie, cea a flirtului. Jocuri de oglinzi "Ați privit vreodată, întreabă Paul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
imediat că "nu era genul ei". Cu toate acestea, între ei începe un flirt, mișcător, șovăielnic, un flirt adolescentin aproape. Îndrăgostit nebunește de ea, Simon o duce pe Paule la concert. În clipa în care un "sunet de vioară se avântă deasupra orchestrei, fremătând deznădăjduit într-o notă sfâșietoare, apoi se prăbușește din nou, înghițit imediat de un șuvoi de sunete", Simon caută să-i apuce mâna. Paule se ferește. A doua zi, Simon pleacă grăbit în provincie. Ea îl îndeamnă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
distanță (contra cronometru)? - concurs: cine execută cei mai puțini pași săriți pe 40m? Greșeli: impulsie incompletă a piciorului de sprijin; aterizare rigidă; acțiune braț și picior de aceeași parte; trunchiul prea înclinat spre înainte sau spre înapoi. brațele nu se avântă energic pentru a ajuta lucrul picioarelor Indicații metodice: se va urmări ca impulsia să fie completă; se accentuează deschiderea coapselor pentru un zbor cât mai lung; dozarea va ține cont de nivelul de pregătire, vârsta subiecților. 9. Combinații de sărituri
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
înapoi și înainte a piciorului de avântare (la săritura cu 2 și 1⁄2 pași în aer); aterizarea pe spate sau pe brațe ca efect a proiectării prea înalte a picioarelor spre înainte. Indicații metodice: piciorul de atac să se avânte înainte - sus, cel de desprindere rămâne întins înapoi (la săritura cu 1 și 1⁄2 pași în aer); genunchiul piciorului de avântare va conduce mișcarea de pas sărit (la săritura cu 1 și 1⁄2 pași în aer); să se
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Știu, știu și nici nu mă pun pe terenul acesta. Dar vă asigur că, în viața popoarelor, măsurile cele mai incisive, măsurile acelea cari istoricește au avut rezultatele cele mai frumoase, nu sunt acele pompoase, nu sunt acele izvorâte dintrun avânt general, cari cred că cu vorba și cu apel la sacrificii se poate îmbunătăți o stare socială. Nu, au fost măsurile acele lente, ce vin în ajutorul muncii latente, cari fără zgomot măresc avuția națională, iar nu munca superficială a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
artă. Efortul creatorilor de a imagina și concretiza plastic noi forme surprinzătoare, purtătoare de noi conținuturi și semnificații este neobosit. (Titus Mocanu). Treptat, linia nu se mai mărginește la a contura formele viziunii plastice și cu o mare cutezanță se avântă pe suprafața imaculată, inventând un nou univers tainic în care imaginarul trăiește alături de ecourile realului. Chiar îndrăznelile gestuale sunt un ecou al unor trăiri. , spune Hans Hartung. Folosind limbajul formelor esențiale analizate anterior, înțelegem modul de organizare a suprafeței și
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze, înfiorări. Ca să se regăsească, să uite de timpul care nu iartă, El se avîntă în voluptatea dătătoare de sens a unei iubiri mîntuitoare. Pînă și pătimirea, "speranța fără speranță", e, în această febră a trăirii, un privilegiu, pentru că înseamnă, în fond, o intensificare a omenescului. Înseamnă viață... și, deplasînd accentele în celălalt registru, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]