1,974 matches
-
o provocare mondială?, Éric Debarbieux • Viclenia globalizării, Paul Dobrescu 1 John McHale, The Future of the Future, Ballantine Books, 1971, p. 15. 2 Marcus Tullius, Cicero, Despre îndatoriri, apud. Ion Grigoraș, Editura Științifică, București, 1968, p. 43. 3 Adam Smith, Avuția națiunilor, Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, traducere de Al. Hallunga, Editura Academiei, București, 1962, p. 72. 4 John Naisbitt, Megatendințe, traducere de Constantin Coșman, Editura Politică, București, 1989, p. 81. 5 Gabriel A. Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", traducere
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
utm. edu/bacon/, [accesat: 10.08.2012] 67 Jacques Ellul, The Technological System, Continuum, New York, 1980, pp. 19-28; The Technological Bluff, Grand Rapids, Eerdmans, 1990. 68 CEO of the Global furniture design and manufacturing. 69 Alvin and Heidi Toffler, 2006, Avuția în mișcare, traducere de Andreea Năstase și Nicolae Năstase, Editura Antet, București, 2006, p. 129. 70 Denis Diderot, "Article on Philosphy", în The Enciclopedia of Diderot & d'Alambert, http://quod.lib.umich.edu/cgi/t/text/text-idx?c=did;cc
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la baza eșecului lui Elțîn: criza economică de după destrămarea URSS, capitalismul de pradă care a dus la nașterea marii oligarhii și, în egală măsură, psihologia rușilor. Anarhia economică de după 1991, o privatizare care a fost, de fapt, o prădare a avuției publice, nașterea unei pături subțiri de superbogați care, prin cheltuielile lor nebunești în țări din Occident, aminteau de nobilii ruși de dinainte de revoluție, au născut în sufletul rușilor dorul de "tătuc", de salvatorul care să facă ordine în țară și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ignoranți drept gândire liberă), promovarea scopurilor personale, egalitatea (cu sensul de părăsire a oikeiopragiei), alegerea capricioasă a conducătorilor; > despotismul cea mai rea formă de corupere a puterii (un individ acaparează puterea și conduce de dragul propriei măriri). * Primatul statului asupra individului. * Avuția privată duce până la urmă la subminarea propriilor realizări. * Femeile au aceleași drepturi cu bărbații. * În ceea ce privește conducerea societății, Platon este ferm: Dacă ori filosofii nu vor domni în cetăți, ori cei ce sunt numiți acum regi și stăpâni nu vor filozofa
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
dat răgaz noilor îmbogățiți să realizeze o clasă aristocratică ereditară, căci originea lor joasă a împiedicat evoluția rapidă în acest sens, în ciuda titlurilor nobiliare asumate. Aceasta a făcut ca marea masă a românilor să urască pe omul avut, indiferent dacă avuția era obținută cinstit sau prin furt, căci întotdeauna au lipsit legi care să facă o astfel de distincție. Desigur, haiduci, care să ia de la bogați și să dea săracilor, au existat la toate popoarele, dar românii nu au urmărit în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s-au înființat câteva noi impozite, acestea sunt departe de a atinge scăderile de dări făcute în decursul unui deceniu. Creditul nostru este mănținut sus. Aceasta se datorește plății exacte a anuităților, întrebuințării împrumuturilor în cheltuieli folositoare și producătoare, dezvoltării avuției naționale și îmbunătățirilor continuie ce se aduce în administrațiunea finanțelor Statului. Domnilor senatori, Domnilor deputați, În ordinea judecătorească reforme însemnate sunt încă de îndeplinit. Noul cod de comerț, înaintat în sesiunea trecută Corpurilor Legiuitoare și în mare parte votat de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
deplasat de la populiste la autoritare inegalitare, ca în Malawi sub îndelungata conducere a lui Banda. Aceste partide sunt replicile lumii a treia la partidele fasciste europene din perioada interbelică. Ele doresc mai curând să mențină decât să reducă inegalitățile de avuție și statut. Ele sunt și autoritare, și oligarhice, rolul populației în luarea deciziilor fiind aproape neglijabil. Astfel, răspândirea partidelor în lumea contemporană a fost nu numai variată, dar și rapidă. Bazele caracteristice și scopurile acestora diferă mult, atât datorită naturii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de Principat! Dar pentru ce Principat? Sunt state în Europa de o importanță mult mai secondară decât România, unele cari sunt mult mai mici decât noi, atât sub raportul întinderii, cât și sub acel al populațiunii și al sorgintelor de avuție, și cu toate acestea acele state se numesc Regate, au o pozițiune definită, un nume propriu de ierarhie, admis în vocabularul etichetei diplomației europene. Numele nostru de Principat pe care-l purtam până acuma era el oare bine definit și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al doilea proiect de împrumut, care și-a legat soarta de concesionarea vînzării chibriturilor. Virgil Madgearu, acum ministru al industriei și comerțului, nu s-a jenat să întocmească și să aducă spre aprobare în Cameră o nouă lege pentru comercializarea avuțiilor publice, pretinsă pe alte baze, după ce, deputat fiind în opoziție, a înfierat legea liberală a lui Tancred Constantinescu, care era menită, spunea el, să îmbogățească oamenii de afaceri liberali. Madgearu a terminat atunci astfel cuvîntarea: "Grăbiți-vă, rechinii așteaptă prada
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia clasa a VII-a de liceu, erau: Maramureșul - leagăn și cetate a românismului, „viața etnică” a Moldovei, avuțiile naturale românești și posibilitățile lor de exploatare, formele de muncă ale poporului nostru, aspecte caracteristice ale pământului românesc, evocarea a patru mari figuri din literatura nostră (Coșbuc, în regiunea Năsăudului, Eminescu, la Ipotești, Alecsandri, la Mircești, și Creangă, în regiunea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca niște ghemotoace de puf galben. Mama a venit cu un lighean mare cu mere ionatane și toți au mâncat cu mare poftă. La despărțire, domnii învățători au mulțumit pentru acest minunat prilej oferit de-a studia pe viu din avuția unei gospodării model și au promis că vor veni cu elevii la culesul fructelor, să dea o mână de ajutor. După plecarea lor, mama ne-a mai explicat încă o dată, că, doar datorită muncii continue, grădinile, livada și ograda arată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Moara de apă, atelier de reparații auto, societate de construcții, confecții, mobilier, prelucrare lemn, ateliere meșteșugărești, SRL-uri de desfacerea mărfurilor cu amănuntul etc.). Un număr însemnat de tineri lucrează în străinătate (Israel, Italia, Germania, Spania și alte țări) sporind avuția satului cu un aport însemnat în valută, concretizat în multe gospodării noi edificate, în tot mai multe bunuri de folosință îndelungată: autoturisme, televizoare, motociclete, mobilier etc. Inclusiv depozite la CEC și la bănci. Din punct de vedere edilitar, satul Costișa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
intrigi. Da, Staufenii Îi ațâță pe toți Împotriva noastră, așa cum au făcut și Salierii, sădind peste tot neîncredere și zâzanii. Pentru că le-a fost și le este Încă frică de toți cei care le sunt egali ca origine, putere și avuții. Așa sunt prinții noștri și alte familii nobile care au pretenții la titlul imperial. De asta Îi e teamă Împăratului. — Pretenții la titlul imperial? Chiar credeți asta, părinte? Această posibilitate le-a fost pentru totdeauna răpită. Hildebrand strângea cu furie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acuzase Casa Zähringer că-i furase din terenuri și că-și Însușise o parte din minele de argint din apropiere de Belchen, un munte la sud de Freiburg. Astfel că se purtaseră procese fără sfârșit, din care prinții câștigară iarăși avuții uriașe. În cele din urmă, Conrad atacă Într-o noapte Schaffhausen cu armata sa. Otto reuși să fugă În ultima clipă printr-o galerie secretă și să se ascundă la un preot devotat lui, de unde-și țesea mai departe intrigile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
jurat să-l respecți atunci când ai primit din mâna tatălui meu pintenii de argint. Nu-i așa? — Vai, domniță, trăim alte vremuri. Cinul cavaleresc nu mai e cel de odinioară. Idealurile și moravurile s-au schimbat. Astăzi contează banii și avuțiile, nu cinstea și virtuțile. Dacă până și regii și prinții cerșesc bunăvoința negustorilor și cămătarilor, ce s-a mai ales de virtuțile cavalerești?... Da, am văzut asta, suspină Adelheid cu amărăciune. — ...ceea ce nu mă Împiedică să-i apăr pe cei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ei. Cu prietenii mei din străinătate, majoritatea scriitori ori editori, mă întâlnesc, virtual, în fiecare zi. Dumnezeu mi-a dăruit prieteni literari frumoși la suflet, excepționali printre care ești și tu. A.B.Despre cărți... Știm că cea mai frumoasă avuție a unui scriitor este cartea să. Cărțile noastre sunt copiii noștri, iubiții, amanții, moștenirea. Dar, mai presus de orice, așa cred eu, duhovnicul nostru. Îmi iubesc foarte mult cărțile, pe fiecare în parte, chiar și pe cele pe care le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și eficient de a ajunge la putere și de a o menține a permis ca în acei ani, în ’90-’91, să se întâmple ce s-a întâmplat cu bunurile țării ? El a patronat acest furt și acest transfer al avuției statului în domeniul privat. El este patronul capitalismului de cumetrie românesc, el este patronul acestei elite de pradă. Enorma putere pe care a avut-o a folosit-o în mod necin‑ stit ; această capacitate de decizie arbitrară foarte mare pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
au avut la mână unii pe alții și s-a creat ce s-a creat. V.A. : Vorbind despre restituirea imobilelor, ar trebui să amintim și de felul în care s-a făcut privatizarea între‑ prinderilor și, în general a avuției naționale. În toată această perioadă, până la intrarea României în Uniunea Europeană, cred că noi am lichidat aproape tot ce exista pe pământ și sub pământ. A.M.P. : Da, am lichidat destul. Unele lucruri trebuiau lichidate, altele poate nu. Cu privatizarea este
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Dej, Pauker, Pătrășcanu și alții - care, Înainte de a se sfîrteca Între ei, au aplicat modelul cel mai grosolan de „naționalizare” și „colectivizare”, nimicind nu numai elitele financiare, politice, culturale, bisericești, ale țării, dar deposedând pe toată lumea, adeseori inutil, de toată avuția și instrumentele de lucru, Într-un turbion resentimentar nemaivăzut, dând expresie unei uri, nu de clasă, ci a acelei pături a lumpenului de orice fel - observat și de Marx! -, indivizi care, nesiguri de ei, de originea lor, fără nici o pregătire
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a anilor ’80, limita era de o sută. În toate, o filozofie mai curând „perestroikistă“ decât capitalistă și democratică. În mod evident, elita economică legată de marea industrie și de agricultura de stat comunistă urmărea să-și păstreze controlul asupra avuției țării. Nici capitalul străin n-a fost primit cu entuziasm, cum s-ar fi cuvenit și cum ar fi fost cu siguranță În interesul României. „Nu ne vindem țara“, așa suna sloganul la modă În primele luni ale lui 1990
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se pare chiar că nu s-a sfiit să tragă în unii țărani ce se împotriveau spolierii pământului lor și a vitelor, la începutul deceniului șase, dar, răspunderea marilor crime, a terorii anilor cincizeci, a tipului barbar de deposedare a avuțiilor particulare, a atacurilor contra culturii, credinței, tradiției revine lui Dej, Pauker, Luca Teohari Georgescu and company.Ă Să fim noi atât de „uituci” față de marii criminali, tinerii care fac publicistică intensă azi să nu fie suficient de informați de perioada
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-a datorat faptului că era prea numeroasă și se întâmpinau mari dificultăți în aprovizionarea ei. La Suceava, turcii n-au găsit nimic din ceea ce însemna capitala unei țări. Orașul, destul de mare pentru vremea respectivă, era pustiu. Nici oameni, nici avuții de prădat. Au dat foc orașului construit mai mult din lemn și bucuria spectacolului oferit de arderea lui sub arșița soarelui de august a fost singurul succes otoman. Cetatea, așezată pe botul de deal din fața orașului, era bine aprovizionată, avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puterii domnești. Răsturnând tendința de dezvoltare a marelui domeniu boieresc, puternic manifestată în anii de anarhie care i-au precedat domnia, Ștefan a desfășurat un efort perseverent de a restitui domniei și forțelor social-politice, pe care sprijinea principalul izvor de avuție și putere, care era pământul. Semnul cel mai evident al acestei politici noi a fost efortul de restaurare a domeniului domnesc, prin masive cumpărări de sate, cu bani din visteria domnească și prin confiscarea domeniilor boierilor trădători.” Este reluată, așadar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Capitanovici 16 1917- februarie 19/martie 4, Iași. Raportul Consilului de Administrație și Consiliului de Censori prezentat în prima Adunare Generală a Acționarilor Băncii Naționale, ținută la Iași (extras) /.../ în grija de a pune la adăpost de orice eventualități această avuție în aur a Băncii, adunată cu muncă de ani îndelungați, Consiliul nostru General a dispus, cu învoirea guvernului, strămutarea ei la Iași, iar în timpul din urmă, profitând de marea bunăvoință a guvernului M. S. Împăratul Rusiei, care ne-a pus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți! Aveți grijă să nu Întârziați mai mult de o lună. Cel ce va Întârzia mai mult
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]