1,813 matches
-
principii generale ale schimbării, principiile schimbării individuale, principiile schimbării organizaționale. Deoarece, în mare parte, conținutul acestora se pliază pe toate cele trei nivele, am renunțat, fapt pentru care propunem și avansăm spre analiză următoarele principii ale schimbării educaționale: * principiul fundamentării axiologice a schimbării; * principiul racordării la social; * principiul proiectării schimbării; * principiul stimulării motivației pentru schimbare; * principiul schimbării prin acțiune; * principiul eficienței schimbării. II. 2. Caracterizarea principiilor schimbării educaționale Proiectarea și implementarea schimbărilor la nivel educațional devin operabile numai în măsura în care principiile schimbării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
interesului pentru aceasta, precum și de cunoașterea principiilor ce stau la baza schimbării și a caracteristicilor acestora. În acest sens, încercăm o minimă explicitare a fiecărui principiu în parte, așa cum se reflectă acestea în viziunea noastră. II. 2. 1. Principiul fundamentării axiologice a schimbării La nivel educațional, și nu numai, schimbarea trebuie să fie consonantă cu calitatea, cu valoarea cu atât mai mult, cu cât efectele acestei schimbări se răsfrâng asupra pregătirii elevilor, dar și asupra profesorilor și a școlii în ansamblu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nu putem recurge la anumite conținuturi, sau la strategii moderne de învățământ, decât în măsura în care acestea satisfac cerințele impuse prin stabilirea obiectivelor, dacă servesc nu doar acumulărilor cantitative, ci și formării gândirii critice, dezvoltării creativității, învățării prin cooperare etc. Din perspectivă axiologică, schimbarea educațională trebuie să evite limitarea la simpla reproducere a valorilor societății, transpuse în principii didactice sau norme de funcționare a școlii. Vom asista în acest caz la un soi de mimetism cu efect letal asupra spiritului acesteia. Dimpotrivă, școala
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu desăvârșire. Riscul de a promova nonvalori există atunci când se încearcă absolutizarea lucrurilor în ambele sensuri. În fond, modernitatea în educație se bazează pe reinterpretarea valorilor tradiționale și nu prin anularea acestora. O altă dificultate ridicată de analiza principiului fundamentării axiologice a schimbărilor educaționale este următoarea: "când putem afirma cu certitudine că o schimbare la nivel educațional este cu adevărat valoroasă?" și, lucru de asemenea important, "cine poate evalua acest aspect, pe baza căror criterii?". Întrebările sunt justificate, dacă ne gândim
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
educaționale se obține lent și nu întotdeauna aceasta permite obținerea unor rezultate imediat observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
observabile. Este nevoie de timp pentru cristalizarea schimbării și pentru operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operaționalizarea acesteia. La nivelul școlii, schimbarea trebuie însă susținută din interior, nu doar din afara acesteia. În ceea ce privește evaluarea axiologică a schimbărilor educaționale, aceasta presupune coexistența a două elemente: * cristalizarea unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unui referențial axiologic propriu indivizilor și școlii deopotrivă și * formarea unor competențe axiologice. Definit drept "totalitatea mobilurilor individuale și a normativelor supraindividuale, interiorizate de subiect, care se actualizează în orice act de valorizare" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 186), referențialul axiologic se construiește în timp, ca urmare a asimilării unor repere valorice și trebuie să fie o structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată și de faptul că schimbarea educațională capătă valoare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
structură flexibilă care să permită acumularea de noi valori sau reinterpretarea altora. Importanța acestuia este dată și de faptul că schimbarea educațională capătă valoare și prin raportarea acesteia de către om/organizație la cadrul de referință valorică preexistent. De asemenea, competența axiologică necesită timp pentru formare. Ea vizează, în opinia aceluiași autor, nu doar capacitatea de a discrimina valorile, ci mai degrabă "instituirea operativă de grile și repere valorice din perspectiva cărora să fie raportate și interpretate diferite produse culturale". Aceasta înseamnă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
operativă de grile și repere valorice din perspectiva cărora să fie raportate și interpretate diferite produse culturale". Aceasta înseamnă că e nevoie și de crearea de noi valori, nu doar de interpretarea valorilor deja instituite. Din perspectiva schimbării educaționale, competența axiologică presupune o acțiune deliberată de formare și transformare a indivizilor și a organizației școlare în sensul valorizării schimbării și a inițierii acesteia. Valorizarea schimbărilor educaționale nu trebuie realizată arbitrar, imediat sau în manieră definitivă, ci numai după ce s-a înregistrat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesitatea de a oferi un răspuns adecvat la solicitările societății contemporane. Mai mult, ea impune școlii să-și dezvolte capacitatea prospectivă, de anticipare a viitorului. Specificul aparte al dezvoltării organizației școlare este dat și de trăsăturile distincte ale acesteia: * încărcătura axiologică mai pregnantă, prezentă în scopurile și obiectivele sale, ceea ce face ca definirea lor să fie net calitativă; * actorii sociali ai instituției școlare au nevoie de mai multă autonomie și libertate de acțiune, în virtutea activității lor și a scopurilor urmărite; * specificul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fiecărei școli, nevoilor și solicitărilor acestora. Atitudinea asertivă față de schimbare se poate obține numai prin respectarea principiilor schimbării, prin provocarea acesteia din interior, ca o expresie a propriilor cerințe și nu ca ceva impus din exterior, prin raportarea la referențialul axiologic al indivizilor și școlii, prin favorizarea comunicării sau prin asigurarea autonomiei în realizarea efectivă a schimbării. În plan educațional, a devenit o certitudine faptul că reforma nu mai poate fi evitată, ceea ce impune ca efectele acesteia să se reflecte la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
situa în afara cadrului organizațional. Cu certitudine, acolo unde există resurse umane există și riscul apariției unor paradoxuri comportamentale. Stă în puterea managerului organizației de a le corecta, dar și în puterea indivizilor înșiși, să-și calibreze comportamentul funcție de propriul referențial axiologic și nu după avantajele de imagine ale momentului. O organizație devine cu atât mai credibilă, cu cât cultura sa este mai coerent structurată și mai orientată valoric. Analiza culturii unei organizații nu poate fi completă fără precizarea componentelor sale de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cât și particularitățile resursei umane. Astfel, consideră Ș. Iosifescu (1999, p. 190) putem vorbi despre strategii orientate spre: a) investiția în resursa umană, în scopul: * diminuării rezistenței la schimbare; * sensibilizării personalului în raport cu strategia de dezvoltare a organizației etc. b) seturi axiologice, ce accentuează valori esențiale: performanță, comunicare, echitate, informare etc. c) resursele existente la nivelul organizației, în scopul dezvoltării personalului acesteia. Aceste strategii devin însă inoperabile în condițiile în care indivizii înșiși nu își asumă responsabilitatea propriei formări și dezvoltări. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
are nevoie de personal didactic nu doar bine pregătit sub aspectul cunoașterii academice, ci și deschis inovației, creativ, capabil să anticipeze și să inițieze schimbarea, să acumuleze noi competențe, să opereze o schimbare esențială la nivelul mentalității și al referențialului axiologic. De altfel, majoritatea studiilor de diagnoză a sistemului de învățământ au reliefat faptul că eficiența școlii ca organizație este asigurată și de flexibilitatea personalului, de capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările mediului. Tot în categoria resurselor umane ale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
configurează activități distincte, între cele trei categorii de proiecte există o relație de interdependență. Astfel, proiectul educațional vizează politica educațională, transpusă în programe de reformă a sistemului educațional în ansamblu. Valorile promovate prin reforme vor reprezenta la rândul lor repere axiologice în dezvoltarea fiecărei școli ce își va realiza misiunea prin proiecte curriculare. În această relație, rolul proiectului instituțional este de a optimiza și dezvolta oferta educațională și curriculară a școlii. Fiecare dintre acestea își are importanța cuvenită, dar în planul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
deși individul trăiește puternic ancorat în sfera unei lumi materiale, aceasta nu a reprezentat niciodată o piedică reală în calea aspirației către idealul spiritual, către valori considerate ca fiind "morale" în acel moment sau prin raportare directă la propriul referențial axiologic al individului. Un rol deosebit în acest sens ar avea educația care va trebui să-l încurajeze către manifestarea unui comportament în spiritul propriilor convingeri, tradiții etc. La o analiză atentă a elementelor subliniate de Jacques Delors vom constata că
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
contrar așteptărilor, schimbarea nu este permanent echivalentă cu valoarea. În procesul de implementare a schimbărilor, individul ajunge să fie asaltat de numeroase "produse" mai mult sau mai puțin viabile. Pentru o alegere cu discernământ este nevoie de dobândirea unor competențe axiologice care să-l ajute nu doar să discrimineze corect valoarea de nonvaloare, ci și să-și construiască propria grilă valorică din perspectiva căreia va face alegeri viitoare, educația fiind în acest sens pârghia de bază în dobândirea acestor competențe. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vor inunda, produse, comportamente, idei care nu au nimic comun cu Frumosul, Binele și Adevărul" (C-tin. Cucoș, 1996, p. 188). Într-o lume aflată în plină mișcare, transformare, posibilitatea individului de a refuza sau accepta ceva conform propriului referențial axiologic exprimă în fapt manifestarea libertății depline a acestuia, debarasarea de constrângerile exterioare. Educația pentru schimbare și-ar putea găsi fundamentarea și la nivelul altor științe cum ar fi: etica, științele politice, științele naturii etc. Ceea ce merită reținut este că în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doi autori, putem afirma că, în ceea ce ne privește, educația pentru schimbare vizează realizarea a două mari sarcini: conștientizarea necesității schimbării și formarea conduitelor participative, proactive, prospective. A. Conștientizarea necesității schimbării. Aceasta nu se poate realiza în absența unui referențial axiologic, moral sau intelectual privind principiile care guvernează procesul de implementare a schimbărilor în sfera educației. Putem vorbi de cel puțin trei direcții de abordare a conștiinței schimbării: a) cognitivă, care accentuează importanța laturii informative, a conținutului principiilor ce guvernează schimbarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
reper istoric. Astfel, educația dinainte de 1989 a fost profund marcată în principal de contextul politic și cel socio-economic care au influențat profund și fenomenul educațional. Astfel, trăsătura esențială a învățământului românesc a fost reprezentată de producerea unui dezechilibru la nivel axiologic, ceea ce a atras după sine pierderea sensului indivizilor. La nivelul politicii educaționale, matricea fundamental centralizată a societății promova cu ardoare utopia egalitarismului, teorie ce nu permitea practic nici o ieșire din "normalitatea" impusă, din realitatea ternă și necompetitivă. Idealul educațional al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și educație", Chișinău, Republica Moldova. Antonesei, L., 1996, Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Editura Polirom, Iași. Antonesei, L. et al., 2000, Managementul universitar. De la viziunea conducerii la misiunea de succes, Editura Polirom, Iași. Antonesei, L., 2002, O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, Iași. Argyris, C., 1970, Participation et Organisation, Dunod, Paris. Arnold, H. J., Feldman, D. C., 1986, Organizational Behavior, McGraw-Hill Book Company, New York. Baker, R., Mednick, B., 1984, Influence on human development, Klumer-Nijhoff, Boston. Bandura
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
americane, prin realizarea de aplicații în domeniul selecției profesionale a muncitorilor, de studii diferențiale în școli și în universități. Meritul său a fost acela de a-și fi dat seama că produsele muncii celor studiați pot fi analizate din perspectivă axiologică și că aceste evaluări au o însemnătate psihologică aparte. Ca tânăr introspecționist, a imigrat în America, fără să pretindă vreodată să dobândească cetățenia americană, și acolo a dezvoltat o psihologie a cărei materie primă a rămas comportamentul motor. Roback (1961
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului publicistic: cine, ce, unde, când, cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
premisa că ceea ce este inevitabil din punct de vedere rațional este și real, rămâne totuși adevărat că o asemenea premisă este o afirmație fundamentală a gândirii umane 20. În final, se arată că dovezile sunt deplasate din punct de vedere axiologic. Cu toate că Immanuel Kant a renunțat la unele dovezi raționale în favoarea existenței lui Dumnezeu, el a susținut că din punct de vedere moral este necesar să îl postulăm pe Dumnezeu. Această deplasare de la ceea ce este raționalmente necesar la ceea ce este moralmente
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]