2,305 matches
-
a ocupat tronul Stăpînitorului lumii și care va fi Înlăturat de un stăpînitor mai bun - Iubirea. Asemeni Demiurgului gnostic, Jupiter nu are cunoștință de existența unei Plerome mai puternice, mai presus de el. O dată cu descătușarea lui Prometeu, tiranul va fi azvîrlit În abis, iar natura regimului lumii se va modifica În mod dramatic, fiindcă omul rămîne lipsit de sceptru, liber, necircumscris, ci om egal, neîngrădit În clase, triburi și națiuni, scutit de teamă, de idolatrie, de ranguri - rege peste el Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
puf; pufoasă; pulpă; puritate; rană; raniță; rupt; salvare; scurtă; sfîntă; suflet; supranaturală; sură; ușoară; ușor; veghe; zburătoare (1); 787/139/47/92/1 arunca: mingea (65); gunoi (56); prinde (53); minge (45); nefolositor (26); piatră (26); departe (20); piatra (20); azvîrli (16); scăpa (10); pietre (8); lovi (7); bani (6); a prinde (6); vorbe (6); azvîrle (5); gunoiul (5); inutil (5); privire (5); zvîrli (5); a azvîrli (4); a da (4); lepăda (4); netrebuință (4); pierde (4); aer (3); curățenie (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veghe; zburătoare (1); 787/139/47/92/1 arunca: mingea (65); gunoi (56); prinde (53); minge (45); nefolositor (26); piatră (26); departe (20); piatra (20); azvîrli (16); scăpa (10); pietre (8); lovi (7); bani (6); a prinde (6); vorbe (6); azvîrle (5); gunoiul (5); inutil (5); privire (5); zvîrli (5); a azvîrli (4); a da (4); lepăda (4); netrebuință (4); pierde (4); aer (3); curățenie (3); dă (3); descotorosi (3); deșeuri (3); forță (3); lăsa (3); lucruri (3); pierdere (3); rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gunoi (56); prinde (53); minge (45); nefolositor (26); piatră (26); departe (20); piatra (20); azvîrli (16); scăpa (10); pietre (8); lovi (7); bani (6); a prinde (6); vorbe (6); azvîrle (5); gunoiul (5); inutil (5); privire (5); zvîrli (5); a azvîrli (4); a da (4); lepăda (4); netrebuință (4); pierde (4); aer (3); curățenie (3); dă (3); descotorosi (3); deșeuri (3); forță (3); lăsa (3); lucruri (3); pierdere (3); rău (3); sport (3); tot (3); trimite (3); zboară (3); a zvîrli
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amoroasă a ajuns să graviteze în jurul acestui așezământ comercial... Ar fi deplasat să intru în amănunte atât de intime, dar, dacă ați ști ce poveste minunată am trăit eu cu numărul șase, pe care l-am întâlnit printre tarabe, ați azvârli cartea cât colo și ați porni chiar acum la cumpărături... 1.2. human resourcestc "1.2. human resources" Să vă spun câte ceva și despre negustorii din spatele tarabelor, cu care, vă asigur, veți avea multe de tras. Aceștia sunt ființe simple
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru părți ale pământului. Socrul cel mare aduce, apoi, un alt colac pe care i-l dă nașului care, ținându-l în sus, între mire și mireasă, zice: "Uită-te, / Că-ți răsare / Sfântul soare!". Atât mirele, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la mine-o venit / Și-o venit și mai greu..." accentuează imposibila descătușare din înlănțuirile trăirilor: "Frunză verde trei căline, / Doru meu îi mare câne, / Greu se duce, ușor vine / Și nu se lasă de mine. Am vrut să-l azvârl în foc, / Da el , câne cu noroc, / O scăpat din acel loc; / Ș-am vrut să-l înec în apă, / Da el și de-acolo scapă; / Și l-am vânturat în vânt, / De-o umblat pe sub pământ / Și tot la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care am fost martor la închisoare” (Militaru, 2008) sau că erau scene pe care n-ar îndrăzni să le povestească și nu le va povesti niciodată. O astfel de scenă se petrecea de Paști, când un preot ortodox a fost azvârlit într-un hârdău cu excremente ce-i ajungeau până la brâu și silit să facă slujba de înviere ținând într-o mână o gamelă cu excremente iar în cealaltă una cu urină și să dea împărtășanie celorlalți deținuți. La data de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
umilință, în volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul creează peisaje de basm, reînvie motive orientale covorul persan, ceașca cu ceai: "Covorul șters, pătat de dragoste și rugi/ mi-azvârle în auz glasul bostanului vecin/ și călători bătrâni pe cai de porcelan/ mișcăm rotila veacului spre rai." Se îndoiește de credință, are de ispășit un păcat etern: Noi Kiros știm că viermele nu iartă:/ El șarpe doarme în gol și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
neagră". Și toate la un loc se subordonează ideii repetării în timp, și deci a imposibilității evaziunii și a depășirii. În același circuit existențial, ea, roata "trece fără umbre prin goluri mari de cer/ și vremea/ scursă-n urmă, și-azvârle, înainte/ rostogolind pe cele de azi un drum de ieri/ într-o aceeași curgere fierbinte". Timpul în dezlănțuirea lui îl traduce simbolic și alegoric, în razele roții: "când, prins în raze, timpul începe să horească/ parcă un cerb rotindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sentimentul înseninării se naște din cunoscuta idee a renașterii permanente, care asigură continuitatea vieții. Ceea ce moare este trupul, esența, sămânța va germina în alt pământ. "Dar mai înainte de toate/ noi suntem semințele și ne pregătim/ din noi înșine și ne azvârlim în altceva". Elegiile îl situează undeva între Dumnezeu și oameni poetul având, ca și Arghezi, conștiința harului: "și coasta cea care mă ține/ îndepărtat prin limita trupească,/ de trupurile celelalte și divine./ Sunt bolnav...". În elegiile setei de absolut își
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un ac, apoi e bine a i-l da cu ață, fiindcă se zice că, dacă ar fi sufletul aceluia în iad, va fi ața, de care trăgîndu-l se va scoate afară. Cînd dai cuiva un ac, să nu-l azvîrli, căci cît li-i azvîrli de departe, atîta are să-ți moară un copil de lung*. Cine dă acul cu ață într-însul își dă zilele. Dacă se împrumută cuiva un ac, apoi i se dă și se ia înapoi cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a i-l da cu ață, fiindcă se zice că, dacă ar fi sufletul aceluia în iad, va fi ața, de care trăgîndu-l se va scoate afară. Cînd dai cuiva un ac, să nu-l azvîrli, căci cît li-i azvîrli de departe, atîta are să-ți moară un copil de lung*. Cine dă acul cu ață într-însul își dă zilele. Dacă se împrumută cuiva un ac, apoi i se dă și se ia înapoi cu ață, că-n alt fel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a rîndul, în trei zile lunea dimineață să azvîrle cîte-o ceapă pe fereastră, astfel: să se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă, să zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a rîndul, în trei zile lunea dimineață să azvîrle cîte-o ceapă pe fereastră, astfel: să se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă, să zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți merge bine; cînd îți iese cu cofa goală, îți va merge rău. Cînd îți iese cu cofa goală înainte, ai să umbli bătut. Colac în ziua de Sînziene se face de oameni cîte un colac de Sînziană și-l azvîrli pe casă; dacă colacul rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîne acolo e semn că ai să trăiești mult; dacă cade jos, ai să mori. Cînd mirele ia mireasa de la casa ei, cum iese afară și o suie în trăsură, nașul rupe un colac deasupra capului ei și bucățelele le azvîrle printre oameni în patru părți. Toți strîng cîte-o bucățică, și din acel colac pun în urechea vitelor pe care le duc la tîrg de vîn zare, crezînd că lumea se va uita la vite după cum se uită la mireasă. Colacul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
furnicar primăvara, să te dai de trei ori peste cap ori să iei pumni de furnici și să le zvîrli peste cap, că apoi ai noroc. Cînd vezi întîiași dată primăvara furnicar, să iei în mîna dreaptă furnicarul și să azvîrli peste cap, iar din gură să zici: „Să fiu iute ca furnicarul!“ Și așa să faci încă de două ori, zicînd aceleași vorbe, că apoi ești iute anul acela. Primăvara să iei furnicile cu pumnul și să dai peste cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții fetei e bine ca muma ginerelui să le azvîrle pe casă, ca mireasa să facă lesne copil. Pomana făcută cu o găină abia atunci e primită dacă i se spală găinii picioarele. Cînd dai găină de pomană, i se spală picioarele să fie bună de sămînță. Dacă ți-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură, să nu azvîrle gunoiul înspre soare, ci în altă parte, că numai așa se mărită degrabă. Cînd dai gunoiul afară după asfințitul soarelui nu-i bine. Să nu dai gunoiul spre răsărit, că e păcat. Gunoiul sara nu se dă afară, că pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei lăsa de lucru, de atîtea ori sau în atîția ani va umbla băietul după însurătoare, iar de-i fată, atîția ani va ședea nemăritată. Ca să vezi dacă un băiet e bun de pus la muncă, e bine să te azvîrli pe umerii lui, pe neașteptate, și dacă te-a ținea, ia-l la cîmp. Lumînare Cine face lumînări, punînd în ele bostan sau făină, ori altceva, pe lumea cealaltă i se vor arde ochii și inima. De ai vreo lumînare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mămăliga, îndată ce se toarnă, se pune apă în el, căci de-l vei lăsa așa se arde și te blastămă. Cînd răstorni mămăliga și pică o buburuză* din ceaun, aceea-i nă pasta omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet, apoi va avea el o astfel de femeie. Mere înainte de Sf. Ilie să nu azvîrli cu mere în sus, că bate piatra cît merele. Femeile măritate nu mănîncă mere pînă la Sf. Petru, cînd împart de sufletul morților. Altele așteaptă pînă la Sf. Ilie. Merele să nu se bată, apoi să se mănînce, căci va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
case ai căror gospodari nu sînt cununați de-al doilea și a face strai copilului, și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]