1,939 matches
-
financiar și e Îndrăgostită de Nick, așa că Își găsește Încontinuu pretexte să treacă pe la noi. E iubitul lui Jack. Poftim ? spun, așezându-mă mai bine În scaun și ascuțindu-mi violent creionul. Din fericire, toți ceilalți sunt prea ocupați cu bârfa pentru a mă băga În seamă. Jack e gay ? Jack e gay ? De asta nu m-a sărutat azi-noapte de rămas bun. Vrea să rămânem doar prieteni. O să-mi facă cunoștință cu Sven, iar eu va trebui să mă fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
după care se așterne tăcerea. Fără veste, observ lista cu idei de locuri de Întâlnire, Încă neterminată, tronându-mi pe birou. Shit. O apuc cu gesturi cât pot de normale, o fac cocoloș și o arunc nonșalantă la coș. Toată bârfa despre Sven și Jack a Încetat brusc. Știu că toți cei din birou sunt acum cu urechile ciulite la noi, chiar dacă se prefac că au altă treabă. Parcă am fi Într-o telenovelă ad-hoc sau așa ceva. Și știu și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
dat seama, Ema era cu 15 ani mai mare ca mineă, cu un fel de batjocură, deși admiteau că este o femeie pe lângă care nici un bărbat nu poate trece nepăsător, și că suntem o pereche reușită. Nu dădeam importanță acestor bârfe, nu mă interesau, ba, chiar le disprețuiam. Până Într-o zi când.... Kawabata mărește ochii lui asiatici, privindu-l fix pe Antoniu. Ar vrea să-l Întrebe ceva, se vede asta, după cum se foiește, dar nu Îndrăznește să-l Întrerupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vouă! Mie nici oamenii prea veseli, ca Victor, nu-mi plac, cum o tot duce el, din glumă În glumă, din taxi În vagonul-restaurant, de gât, ba cu cine știe ce om important, ba cu toți bișnițarii, și plimbă de colo-colo zvonuri, bârfe, povești jumătate adevăr, jumătate minciună, nici una spusă la Întâmplare. Victor, abonatul șopurilor, regele pieței negre, cumpără și vinde de peste tot informații de o jumătate de secol, spune Daniel despre el. Mă și mir că n-a apărut Între timp, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mucegai, pe care l-a sesizat chiar și mama. Ar fi bine să mai schimb, totuși, așternuturile! Cine știe?!” Poate mă trezesc cu vreo vecină curioasă, care ține musai să vadă “Minunea asta”! Nu de alta, dar sunt sătulă de bârfele lor și eu nu-mi mai văd capul de necazuri și suferință. În timp ce mama cugeta atât de profund, eu, vie fiind, am Început să “molfăi “colțul unui șervet din cânepă cu care Îmi acoperise fața. “Copii foarte mici trebuie să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Dar cum deschide ușa, aude muzica bubuind în sufragerie, le aude chicotelile ce le punctează conversația, și cu inima înghețată, își bagă capul pe ușă. ― Bună, le spun eu fetelor, care stau câte una pe fiecare canapea, făcând schimb de bârfe. Vrea cineva o ceașcă de ceai? ― Oo, Mimey, aș vrea una cu mare plăcere, spun ele într-un glas, iar eu tresar la auzul poreclei pe care au decis-o pentru mine. E o poreclă pe care o aveam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Știi cum e lumea pe-aici, dacă vă văd plecând împreună ar putea să tragă anumite concluzii! I-auzi! Geraldine știe că asta nu mi s-ar putea întâmpla niciodată mie. Da, Kilburn Herald este într-adevăr un cuib de bârfe, și se presupune imediat că e vorba de o aventură, indiferent cine e văzut vreodată cu un coleg de sex opus. Dar nimeni sănătos la cap n-ar putea crede vreodată că eu aș putea avea vreo aventură cu Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Ben rânjește. ― Fantastic, spune el. ― Și apoi, continui eu, dându-mi ochii peste cap, invazia presei. Adică știi și tu cum e. Cum ai apărut la televizor, devii proprietate publică, și asta înseamnă că ziarele au dreptul să caute câte bârfe scandaloase vor. ― Sugerezi că aș avea secrete murdare? întreabă Ben zâmbind. ― Nu avem cu toții? spun, uitându-mă în tavan, și gândindu-mă că eu ar trebui să fiu în televiziune, pentru că sunt probabil singura persoană din lume care nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
că ar trebui să meargă să bea ceva împreună, ca să discute despre cum merge emisiunea și să vadă dacă le mai vine vreo idee. Ben s-a gândit că e un pic cam ciudat. Lucrând în televiziune, auzise deja despre bârfele cu privire la Diana și bărbații ei de jucărie, știa că era poreclită Piranha, și-și putea da seama din felul cum îl privea că ultimul lucru la care se gândea ea era emisiunea. ― Rich, a șoptit el în receptor, uitându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
tare ar fi, Kilburn Herald are nevoie de un pic de luciu. Sunt de acord să rămâi acolo dacă accepți să scrii o rubrică săptămânală despre Los Angeles. Aș vrea să aibă și cititorii noștri acces la un pic de bârfă de primă mână de la Hollywood. Vreau să știu cine ce face, unde și cu cine. Și mai exact, vreau s-o aflu primul. ― Asta mi-ar plăcea nespus! exclam eu cu respirația tăiată, pentru că asta e slujba visurilor mele. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
cu tine. Singurul lucru pe care trebuie să-l mai fac e să încep articolul de care ți-am zis. Poate că am putea să mergem la agățat de vedete? Trebuie să-mi vină o idee despre ce-o să scriu. ― Bârfele despre celebrități sunt ultimul lucru despre care ar trebui să-ți faci griji în acest oraș, spune Brad zâmbind. Tot ce trebuie să faci este să iei un număr din DailyVariety sau Hollywood Reporter, și ai să găsești acolo tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
nici o șansă să dea peste vreo vedetă, ca să nu mai zică nimic să și-o tragă. Nu, nu într-un loc ca ăsta. Iată deci patru bărbați care stau și vorbesc despre Alexia Aldridge, după care își omoară timpul cu bârfe din televiziune. Vorbesc despre coprezentatorul lui Ben, despre documentariști, producători, chiar și despre Diana Macpherson și, deși-l tachinează pe Ben apropo de zvonurile care circulă prin televiziune, el nu face nici un comentariu. La fiecare aproximativ douăzeci de minute sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
părinții mei nu ne-au lăsat fără să avem pe masă preparate din porcul lor. După ce ai mai crescut, nu trebuie, neapărat, să ai o anumita vârstă să Înțelegi unele lucruri serioase sau să Începi să discerni ce Înseamnă o bârfă, o știre, o veste. Eu eram puștoaică, În clasele primare și mai stăteam pe lângă bunica sau mama și vecinele ei În zile de sărbătoare, pe băncuța din fața curții și auzeam fel de fel de povești; despre flăcăii și fetele
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
gură în văzul tuturor, apăsat și prelung, strângându-mă aproape de ea. Era un fel de-a mulțumi și am simțit că nu-mi mai e o străină. Prezența noastră acolo, împreună, stârnise semne de întrebare tuturor. Devenisem un subiect de bârfă, dar cui îi păsa? Ea nu mai plângea și parcă nici eu nu mai eram trist. În seara aceea găsisem melodia pe care aveam să pășim într-un ring numai al nostru. Creața rămăsese pe gânduri. Se temea că voi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
cultivată ca o artă; o replică pertinentă era prețuită mai mult decât trosnetul lemnelor sub o oală. Iar maximele nu erau încă socotite un mijloc mecanic prin care proștii pot să simuleze vorbele de duh și, deci, încă mai înviora bârfa, celor rafinați. E trist că nu-mi pot aminti nimic din toate scânteile care săreau atunci prin saloane. Dar cred că niciodată conversația nu se instala mai comod decât în momentul când ajungea la amănuntele negoțului care constituia cealaltă latură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Jermyn Street cu Rose Waterford. — Ei, dar ce veselă și vioaie ești! i-am zis. Ce-ai pățit? Mi-a zâmbit și ochii îi străluceau cu o maliție pe care o cunoșteam deja de mult. Însemna că a aflat vreo bârfă despre o prietenă sau un prieten și instinctul ei de femeie de litere era în plină alertă. — L-ai cunoscut pe Charles Strickland, nu? Nu numai fața ei, ci și întregul ei trup îți sugera întru totul intensitatea trăirii. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nebunească n-o să dureze mult. Dacă se întoarce acum, putem să ștergem ușor urmele trecutului, și nimeni n-o să afle nimic în această privință. M-a trecut un fior rece pe spinare observând că dna Strickland poate fi preocupată de bârfe, căci pe atunci încă nu știam ce rol important joacă opiniile celorlalți în viața femeilor. Asta aruncă o umbră de nesinceritate asupra emoțiilor lor cele mai profunde. Se știa unde locuia Strickland. Partenerul lui de afaceri, într-o scrisoare violentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
îmi luam micul dejun pe terasa hotelului a venit și s-a prezentat. Auzise că mă interesez de Charles Strickland și m-a anunțat că a venit să stăm de vorbă despre el. În Tahiti lumea e la fel de pasionată de bârfă ca și într-un sat englezesc, și vestea că mă interesez de picturile lui Strickland se răspândise ca fulgerul. L-am întrebat pe nou-venit dacă a luat micul dejun. — Da, mi-am băut devreme cafeaua. Dar n-am nimic împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
imense și m-a privit cordial, deși în ochii lui se citea o mare viclenie. Când i-a strâns mâna căpitanului Brunot s-a interesat politicos despre madame et les enfants. Câteva minute a urmat un schimb de politețuri și bârfe locale despre insulă, perspectivele recoltei de copra și ale celei de vanilie. Apoi am ajuns și la scopul vizitei mele. Nu vă voi repeta cu propriile lui cuvinte ce mi-a spus doctorul Coutras, ci cu ale mele, căci n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
până să prinzi de veste, te va și uita. Aceasta este societatea: caută pretutindeni prilejuri de a se preumbla prin sufletele nenorociților, ca apoi, în chipul cel mai firesc cu putință, să folosească toate cele aflate numai ca subiecte de bârfă, fără a vrea să privească defel în urma ei, la răul pe care-l pricinuiește astfel. Iar asta se întâmplă, ei bine, pentru că ne găsim în această lume doar pentru a ne bate unii cu alții și a face rău continuu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mare, eu procedez cam ca arabii care-și depun încălțările la intrarea în moschee. Mă desprind de problemele curente. Nu mă atrage, așadar, să iau parte la șuetele care se încing pe plajă ori pe terasă și să aud obișnuitele bârfe literare. Le evit cât pot. Mă salut cu cei cu care mă întîlnesc, pe coridoare, la masă, pe faleză și cam atât. E mai bine. Și pentru ei. Și pentru mine. Numai de n-ar ploua. E o zi splendidă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la cină, crupierii fiind supravegheați prin camere video ascunse pentru a nu se preta la vreun aranjament. Aud că ar exista, într-adevăr, în America, naivi care ar cumpăra parcele în rai. Până acum n-am întîlnit nici o dovadă că bârfa aceasta ar avea un temei serios. Toate avertismentele publicitare pe care le-am văzut se refereau la "viața de acum", cu un dispreț desăvârșit pentru metafizică. Și nicăieri acest dispreț nu e mai evident ca la Las Vegas. Tot ceea ce
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Angeles, nu ezitam să mă consider un citadin convins. Aici, încep să am unele dubii. Nu mai sunt sigur nici că mi-am păstrat o privire lucidă asupra mizeriilor de la noi. Dovadă că mă surprind, uneori, fiindu-mi dor de bârfele de-acasă! Orașele noastre, cu mahalaua extinsă, deseori, până în centru și cu fandoseli cosmopolite cam provinciale (altădată, firmele erau, cu plăcere, "franțuzite", acum, cu o plăcere și mai mare, sunt "americanizate") îmi par, mai degrabă, aglomerații urbane decât producătoare de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ori a irlandezilor. Am aflat prea multe întîmplări cu români care se plâng, cu predilecție, de alți români, ca ele să nu aibă un sâmbure de adevăr. Comunitățile românești din Los Angeles, New York sau Chicago (aici mă bazez doar pe bîrfe) arată, mai degrabă, ca un vas spart. Ce blestem lucrează la asta, nu știu. Și, la drept vorbind, nici nu vreau să știu. De vreme ce eu n-aș fi fost capabil, presupun, să-mi aranjez un rost în exil, nu cred
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Nobunaga fusese rostită cu o voce atât de limpede și înviorătoare, fără a manifesta nici o emoție deosebită în timp ce vorbea. Dar Ieyasu era puțin îngrijorat. Prin oraș circulau zvonuri tulburătoare. Răspunsul scurt și netulburat al lui Nobunaga, însă, părea să contrazică bârfele, iar Ieyasu abandonă subiectul. Cu toate acestea, în noaptea aceea, Ieyasu se întoarse la locuința lui și ascultă poveștile pe care le auziseră vasalii săi despre plecarea lui Mitsuhide. Și își dădu seama că situația era suficient de complicată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]