3,263 matches
-
le aduse la cunoștință că pentru o consultație așa de gravă are nevoie de liniște desăvârșită. Stănică însuși, care, fiind înăuntru, se prefăcu că n-aude, fu izgonit, iar Pascalopol rămase și el afară, pentru a nu da loc la bănuieli. Stratulat îl chemă însă peste puțin timp înăuntru, ca spre a-i cere informații. Situația era aceasta. Bătrânul avusese un atac de congestie cerebrală, foarte ușor, și puțina jenă a brațului și piciorului, care indica ruperea unui mic vas de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cafea. Zicea că numai Marina e în stare să respecte aroma cafelei ; a soacră-sei era infectă. Pascalopol, din tact, venea mai rar și convenise cu moș Costache sa-l cheme atunci când are nevoie de serviciile lui. Nu voia să deștepte bănuieli în Aglae că ar urmări ceva, și de aceea afecta oarecare răceală ceremonioasă față de Otilia, a cărei liniște mai tristă, ce e drept, dar încrezătoare, îi dovedea lui Felix că se-ntîlnea cu Pascalopol. În cele din urmă, Otilia însăși, văzîndu-l
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu adevărat, sau numai accepta asistența lui acoperită. Numai liberă, având o zestre a ei, prietenia sau iubirea fetei era mîngî-ietoare. Atunci o putea chema oricând în casa lui, ca și în vizită, deoarece ea n-ar mai fi avut bănuiala constrângerii prin caritate. Costache vrea cu tot dinadinsul să-i dea bani Otiliei: trei sute de mii e o sumă considerabilă. Chiar și o sută de mii de lei ar fi de ajuns pentru ea, fiindcă doar avea să se mărite
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
totul, am căpătat de la el o sută de mii de lei, cu însărcinarea de a-i pune la o bancă pe numele dumitale. Nu te vei folosi de ei, deocamdată, fiindcă dacă vede lumea că ai bani, intră numaidecât la bănuieli și-i bate capul lui Costache să nu-ți mai dea nimic. Dar îi vei folosi exact în momentul când îți va lipsi sprijinul altora. Ești deci o fată independentă, cu zestre deloc neglijabilă. Ce nu poți cumpăra cu o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la Aglae. - Nu știți unde se duce moș Costache? întrebă el, ațâțător. - Unde? - La doctor! Să știți că are o racilă secretă! - N-are nimic, îl asigură Aglae, îl cunosc eu bine. Toată viața a fost sănătos. A devenit grijuliu! Bănuiala Aglaei era cea adevărată. Începând să iubească viața, bătrânul voia să știe bine ce boală are, și fiindcă avea impresia că doctorii aduși în casă îl mințeau, își puse în gând să consulte el un neprevenit. În același scop întrebase
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îl opri cu blândețe și se jură că nu e nimic. Deschise ușa de la odaia cu pianul, deschise pe aceea de la salon, acum aproape gol, și afirmă că nu vedea nici o schimbare. Bătrânul se declară mulțumit, provizoriu. După câtăva vreme, bănuiala îi reveni și întrebă: - Pia-pianul este în odaie? - Papa, știi că pianul nu zboară! - Sunt pungași, las' că știu eu! - Nu, papa, pianul e în odaie, cum l-ai lăsat. - Du-te și cântă ceva.Otilia se duse și cântă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Aglae o luă fără nici o jenă, dar întrebă: - N-ai găsit nimic în casă? - Nimic, afară de niște mărunțiș.Pascalopol, după o scurtă meditație, explică faptul: - Probabil că n-avea bani în casă. Făcuse așa dinadins, fiindcă se temea că, sporind bănuielile, ar fi putut să le îndrepte toate asupra lui Felix sau a Otiliei. În sinea lui era foarte nedumerit de dispariția pachetului de hârtii. Otilia povesti față de toți că bătrânul îi vorbise de niște ochi. Pascalopol și-aduse aminte și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
unchi! Unchi bun! declară Stănică cu clipiri ironiceîn ochi. Pascalopol comunicase Otiliei că poate dispune de banii de la bancă și o sfătuia să uzeze cu prudență și să nu plece numaidecât din casa lui moș Costache, spre a nu trezi bănuieli. - Asta am vrut să-ți spun, deocamdată, încheie el. Știi sentimentele mele față de dumneata. Dacă nu altceva, poate să-ți fiu oricând un prieten mai în vârstă, un părinte lipsit de pedanterie. Când trăia Costache, te-am invitat la mine
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de argint curat. Răzuite, pare-se, de pe spatele oglinzii pe care Moise și-o așternea peste chip, atunci când îi era îngăduit să urce să se întîlnească, din vreme în vreme, cu Dumnezeu, pe pantele prăpăstioase ale muntelui Horeb... Ai vreo bănuială ce capacități putea avea podoaba aceasta? Când dădeai drumul inelului pe fundul unei halbe de bere, bijuteria se dizolva. Argintul său se ridica la suprafață și reflecta, în smalțul său topit, numele și actele celui ce, la sfârșitul unei noi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din pricina plăcerilor solitare, cum de nu-i tremură mîna? Cu atât nu se pricopsise, atâta tot îi mai lipsea, să-și și mânie superiorii! Un coleg îi destăinuise că tocmai ăia de nu prezintă consoarte le stârnesc superiorilor mai abitir bănuieli, pe motiv că ei sânt primii condamnați de a încăpea pe mâna cocotelor și de-a trăda pe-acolo cine știe ce secret de serviciu. Și apoi, cu soțiile funcționarilor de talia lui, n-o să fie pus într-o situație delicată, când
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în partea stângă. Ieșiră prin dreapta, într-o săliță cu aspect inedit de uscătorie, unde tronau două cazane de rufe murdare. O dată cu întunericul, ele deveneau duhuri ale unor rufe murdare. Depășiră hârburi, troace, umbrele, chiar și-o trotinetă, ce stârnea bănuiala că și ea ar fi putut fi inventată de Robin, în timp ce acesta ieșise să-și cumpere ziarul de la un colț din Paris. "E tot ce-a mai rămas din sărmanul meu avion cu motor", se închipui Pinky c-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dimineața zilei de 11 aprilie, într-o luni, Sucu Marcel se prezentă la sediul unui liceu industrial de pe Platforma Pipera (ales special în celălalt capăt al Capitalei, pentru ca Doru, apariție proaspătă, să nu se vânzolească, de dimineața până seara, stârnind bănuieli, prin același cartier). 291 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI ...Aluzia cu urlatul nu era mai puțin adevărată. Întrucât ai mei își dăduseră, într-o anumită clipă, în petec. Întrecîndu-se să urle. Care bărbați, care femei... Dar a intervenit tot
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Palatului, fluturarea unei batiste, scăpată de o activistă din sectorul G, pe pardoseală, echivală cu lovirea de către o măciucă, în centru, a unui gong teatral. - Nu-s decât patru bagaje drăguțe, parașutate la Otopeni de către o persoană deasupra oricăror bănuieli că n-ar putea fi marxist. Dar care, de-o săptămână, sparg tot și răscolesc, dintr-un capăt în altul, întreg Bucureștiul. Într-adevăr, capul și brațul drept al Norocosului ieșiră fulgerător la iveală, catapultând, în posibila direcție de camuflaj
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îl arătă îmbâcsit de praf și uleiuri până la gât. L-au recunoscut imediat după celebra chică pe care au luat-o ca reper pentru altă dată și întrebându-l pe meșter din priviri cum se comportă. Acesta le confirmă bănuielile: - Da, îmi place de el, se bagă și ce este mai important, s-a făcut simpatic din prima zi< nu este plin de figuri ca alții! Inginerul șef sau directorul nu dădeau mâna cu el niciodată, evitau fiind mânjit de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
seamă. Lăptarul a răbdat ce-a răbdat, și într-o dimineață n-a mai putut. Erau singuri în circiumă. Sosise devreme, cu caii spumă. Era băut după drum, să aibă curaj. Când 1-a văzut, femeia a avut parcă o bănuială. A dat să-i zică ceva, că-i prea de dimineață, că n-a măturat, n-a fost chip! El s-a apropiat repede și-a întrebat-o neted: - Cucoană nu vrei să pleci cu mine? Linei i-au ars
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu mine, eu suit gagicu ei de inimă, d-aia nu mi-o dă, că mă respectai Se prăpădea ăl bătrân de rîs: - Te respectă, ai? Oi fi tat-său, da nu știurăm noi! Și-n gândul lui avea o bănuială. Într-o zi 1-a luat pe neocolite: - Ascultă, Nicule, tu oi fi suferind, nenică?... - De unde-o mai scoseși și p-asta? -De... - Ce de, mă, ce de?! - Nu te-o mai fi ajutând câinele, nenică!? Hoțul s-a făcut
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
țină în voie. A dat din umeri, uitîndu-se afară. Codoșul se grăbea: - Ce să-i spun? - Eu știu? Sânt în puterea lui Bozoncea, n-am ce face, să mă fure dacă poate... Gheorghe s-a încruntat. Cădea și el la bănuială: - Didino, tu -lai vândut atuncea, noaptea, pe Paraschiv... Ibovnica a început să se jure, speriată: - Să n-am parte de mama dacă-i adevărat! Ce, e nebun? - Nu-i nebun, știe el ce spune. Am plecat, să nu-ți pară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ai nimănui, că Dumnezeu este un nimeni, iar lumea opera lui... Neîncrederea metafizică ne creează o neprielnicie în fire și o jenă în societate. Lipsa de îndrăzneală între oameni - decantarea forței în dispreț - pleacă dintr-o vitalitate nesigură, agravată de bănuieli la ce e mai esențial în lume. Un instinct sigur și o credință hotărâtă îți dau dreptul să fii obraznic; te silesc chiar. - Timiditatea-i modul de a-ți învălui un regret. Căci orice îndrăzneală nu e decât forma pe
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și suferă mai mult decât Cel așezat în confortul Absolutului? Ce să mai cauți printre muritori, când tu cânți din orgă și ei din fluier? Flautul îmi poartă părerile de rău spre toate femeile pe care le-am născocit în bănuiala nostalgică a altor lumi. Și tot el îmi descoperă o existență ce se sfarmă de toate clipele... Are cineva dreptul să-și asculte până la capăt îngînările șoaptelor lăuntrice? Când ne apropiem de ultimele noastre voci este ca o autodistrugere în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Astfel te desparți ușor de tine și de lume, lăsîndu-L să continue firul atâtor mâhniri și părăsiri. Se prea poate ca oamenii să nu fi fost alungați din Rai, se prea poate să fi fost totdeauna aici. Izvorând din cunoaștere, bănuiala aceasta m-a făcut să-i fug. Cum să mai respiri în umbra unei ființe ce nu suferă de amintiri cerești? Așa ajungi să-ți stâmperi întristarea în altă parte și să uiți cu scârbă de unde pleacă omul. Orice clipă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce fugea ni-neca răsuflarea. - Am sfârșit, copii! zise bătrânul, oftând greu și adânc și scoborîndu-se de pe piatra pe care se suise. Hai înspre munte! Nu voi uita neciodată acel spectacol unic în felul său. Între - acestea ungurii devenise nesuferiți. Bănuiala și adeseori neci aceea era destul pentru ca cineva să fie spânzurat or împușcat. Moartea devenise starea cea normală, viața - starea cea anormală a omului. Ei prădau satele cele românești în modul cel mai barbar, omorau fără mizericordie femeile și copiii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu simpatie, iar sportivii au Împărțit insigne și Însemne ale echipei. Într-un raport special, unul dintre conducătorii Comunității, F. xe "Stopler"Stopler, ce fusese sezizat de un efor, semnalează numărul neobișnuit de enoriași ce au venit și Își exprimă bănuiala că „a existat o mobilizare”2. O anumită relaxare pe plan religios și-a găsit expresia În reluarea și extinderea cursurilor de Thalmud-Thora. Acestea s-au desfășurat și În perioada anterioară, dar aveau permanent probleme, erau Închise etc. În iunie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sporește forța de a le exclude pe toate celelalte. Nuanțele dispar pe măsură ce colectivitatea se polarizează. Simplitatea și exagerarea sentimentelor mulțimilor, declară Le Bon, le țin deoparte de îndoială și incertitudine. Asemenea femeilor, ele trec direct de la o extremă la alta. Bănuiala de la începuturi se transformă pe dată în evidență indiscutabilă. Un sentiment de antipatie sau de dezaprobare, care la un individ izolat ar rămîne prea puțin accentuat, se transformă la individul aflat în mulțime într-o ură feroce"170. Oricît de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În mod identic, instrumentele de ascultare branșate la telefoane permit captarea tuturor mesajelor primite și schimbate prin intermediul acestui instrument. Progresul se constituie atît într-un omagiu adus conversației, cît și într-un mijloc de a o reteza de la rădăcină, insinuînd bănuiala în inima celor mai elementare și mai intime dinte șuete. III În continuare, va trebui să vă imaginați o a doua fază, în cursul căreia asistăm la declinul conversației și la nașterea unui alt mijloc de comunicare, ce o va
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mulțimii. Numai că aceste legături sînt în mod constant amenințate și știm de ce anume. Mai întîi, de riscul ca paradoxul pe care l-am enunțat mai sus să nu fie descoperit: faptul că aceste legături nu sînt reciproce. Apoi de bănuiala care se insinuează printre membrii mulțimii, cum că liderul îi favorizează pe unii în detrimentul altora, că îi iubește pe unii mai mult decît pe alții. Morala, care e un fel de cremă menită să înfrumusețeze realitatea, nu e suficientă pentru
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]