5,096 matches
-
Preda, Mérészség [Îndrăzneala], București, 1960; N. D. Cocea, Hosszú élet bora [Vinul de viață lungă], București, 1961; Zaharia Stancu, Zivatar, București, 1961, Játék a halállal [Jocul cu moartea], București, 1964, Bolond erdő [Pădurea nebună], București, 1968; Román népballadák és népdalok [Balade și cântece populare românești], București, 1961; A román iródalom kis tükre [Antologia literaturii române], I-IV, București, 1962-1964 (în colaborare cu Mihai Gafița); N. Bălcescu, A románok Vitéz Mihály Vajda idejében [Românii supt Mihai Voievod Viteazul], București, 1963; M. Sadoveanu
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
în studiul Ion ăl Mare (1963). Cercetările lui A. privind cântecul bătrânesc se divid în două etape. Celei dintâi, cuprinsă între anii 1950 și 1964, îi corespund primele cercetări de teren, studiul amintit, culegerea Vechi cântece de viteji (1956) și Balade populare românești (I-III, 1964; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române). În cursul acestei etape, A. a cules în toate județele câmpiei dunărene și a înregistrat pe bandă peste 600 de balade. Descoperirea unora dintre cei mai buni deținători ai
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
amintit, culegerea Vechi cântece de viteji (1956) și Balade populare românești (I-III, 1964; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române). În cursul acestei etape, A. a cules în toate județele câmpiei dunărene și a înregistrat pe bandă peste 600 de balade. Descoperirea unora dintre cei mai buni deținători ai tradiției vii de cântece epice, observarea directă, imprimarea selectivă pe bandă de magnetofon a repertoriului acestora, odată cu notarea a numeroase informații, mărturii și observații concrete și amănunțite asupra personalității, repertoriului și stilurilor
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
alcătuit florilegiul Cântece bătrânești (1974), care cuprinde 107 variante reprezentând 71 tipuri de cântece fantastice, vitejești și despre Curtea feudală. Volumul reține atenția deopotrivă prin orientările moderne propuse de studiul introductiv și prin noul sistem de transcriere și editare a baladelor. Adept al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
al punctului de vedere sincretic, A. ia în considerare ambii factori (poetic și muzical), care sunt inseparabili și se înrâuresc reciproc. Lucrarea aduce o contribuție majoră la cunoașterea legilor oralității cântecului bătrânesc, a „procesului firesc de alcătuire și desfășurare a baladei”. Printr-un sistem ingenios, A. evidențiază o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori principali). Cartea stă sub un bine marcat semn al înnoirii în studierea baladei. Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice (1981; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) se autorecomandă cu obiectivitate ca fiind „fără îndoială cea mai amplă însumare de izvoare ale cântecului epic”. Deși este păstrată structura antologiei precedente, se fac
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
precedente, se fac corectivele impuse de câștigurile aduse de cercetările ulterioare. Astfel, celor 352 tipuri de cântece epice cunoscute până atunci li se adaugă acum alte 49 de tipuri și două subtipuri. La același nivel științific se ridică volumul următor, Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice (1983). Volumele Cântecul nostru bătrânesc (1986) și Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare (1989) relevă în A. un teoretician deschis unei palete foarte largi de probleme. Al. I. Amzulescu a desfășurat o
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
chiar afirma că Al. I. Amzulescu este cel mai bun specialist al problemelor pe care le pune studiul cântecului nostru epic ce l-am avut vreodată. ADRIAN FOCHI SCRIERI: Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1981; Balada familială. Tipologie și corpus de texte poetice, București, 1983; Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Repere și popasuri în cercetarea poeziei populare, postfață Iordan Datcu, București, 1989; Cântecul popular din Muscel, MCF, t. IV, 1990, partea II; Valori
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
II; Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Miorița și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii... et quibusdam aliis, Craiova, 2003. Culegeri, antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982, 160-162
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982, 160-162; Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982, 160-162; Adrian Fochi, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic”, AAF, 1983, 353-356; Mihai Coman, Sinteză și tipologie, VR, 1983, 11; Ion Șeuleanu, Al. I. Amzulescu, „Balada familială”, AAF, 1987, 453-454; Sabina Ispas, Al. I. Amzulescu, „Cântecul popular din Muscel”, REF, 1996, 1-2; Datcu, Repere, 324-326. I.D.
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
în serie, modelele de urmat ale unei noi perioade din literatura română, aservită total dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe promoții, respectiv pe ani de studii. Colaborează cu poezii Nicolae Labiș (Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
dogmatismului ideologic marxist-leninist. Apare multigrafiată, până în 1954, numerele succesive fiind organizate pe promoții, respectiv pe ani de studii. Colaborează cu poezii Nicolae Labiș (Lui Nicolae Bălcescu, Balada vânzătorului de mărunțiș), Florin Mugur (Cuvintele lui Stalin, La optsprezece ani), Ion Gheorghe (Balada lui Ion și-a lui Octombrie, Țara mea, Pegasul meu), Ion Horea ( Noi purtăm în suflet primăvara, Gânduri lângă un ban de aramă), Florența Albu (Roza, Anii de studenție, Pe Ceahlău), Victor Tulbure, Ion Băieșu, Nicolae Stoian, Doina Ciurea, Ion
ANI DE UCENICIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
de pe cal/ Pocnesc potcoave de metal” (Cadență) sau: „De la Cozia la Vața/ Nimic nu costă viața/ nici eroul nici paiața/ nici stejarii dimineața” (Doină cu variațiuni). În căutarea propriului sine, A. a mai experimentat „poezia-concret-antropologică”, publicând autoreferențiale „sonete thailandeze”, „orientopoetică”, „balada Calcuttei”, „mamma Trinidad”: „Kabir în Caraibbi/ Dante în mantre/ Eminescu în Yemen” (Pregătește-te să trăiești în Trinidad). Romanele lui A. urmează o poetică serialistă, Parinior (1982) și Upansonhind continuând, și ca etos, esotericul Eres (1970), iar tetralogia Apokalipsa indiană
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
Mantre, Delhi, 1982; Pancinci, Delhi, 1982; Parinior, Delhi, 1982; Sonet, Delhi, 1984; 50 doine lui Ilie Ilașcu, București, 1994; Haos, temniță și exil, București, 1995; Doină cu variațiuni, București, 1995; Sub clopot, București, 1997; Decasilab, București, 1999; Orientopoetica, București, 2000; Balada Calcuttei, București, 2000; Sonete thailandeze, București, 2000; Mamma Trinidad, București, 2001; La Gioia. Apokalipsa indiană VI, București, 2002. Traduceri: Gianni Rodari, Gramatica fanteziei, București, 1980. Repere bibliografice: D. Micu, Gheorghe Anca, „Invocații”, GL, 1968, 33; Nicolae Baltag, Gheorghe Anca, „Invocații
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate cronicile rimate din „Țara” și din „Patriotul” sunt facile, însă A. dispunea de unele resurse poetice. Balada Don Zaneto și poemul Balul stelelor relevă un umor de calitate, iar Sonet, o sensibilitate elegiacă, modelată de poezia lui Traian Demetrescu. Și în proză se vădesc aceleași dominante. Autorul se oprește frecvent asupra dramelor trăite de cei umili, dar
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
am numit-o «creștinism cosmic» pentru că, pe de o parte, ea proiectează misterul cristologic asupra naturii întregi, iar, pe de altă parte, neglijează elementele istorice ale creștinismului, insistând, dimpotrivă, asupra dimensiunii liturgice a existenței omului în lume.” Această interpretare a baladei populare, în spiritul unui creștinism cosmic, este „reprezentată” în Miorița lui A. prin intermediul unor personaje, care nu sunt decât „măști” ale unor principii ori forțe cosmice. Dacă Miorița se caracterizează prin lirism și concentrare metaforică, poemul Meșterul Manole (1968) pare
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
prozatorii de limbă germană, Anneliese Suchanek. Din literatura dramatică se publică primul act al ultimei piese scrise de Radu Stanca, legenda dramatică Povestea dulgherului și a frumoasei sale soții. Literatura populară este și ea prezentă în paginile revistei prin câteva balade voinicești culese din Mărginimea Sibiului. În cadrul rubricii „Prezențe editoriale sibiene” sunt recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]
-
vedere, ca program, în limitele unui provincialism „luminat”, cu nostalgia mării culturi. Cel mai mediatizat poet este Radu Gyr, permanent recenzat, încă de la debut. Din creația să poetica, puternic înrâurita de ideologia de dreapta, sunt selecționate poeme că: Odrasla sfântă, Balada nordică, Țara, Cântec de leagăn, Rugăciune, Noi nevrednicii..., Era o casă albă..., Basm. Din volumul Nu mi-am plecat genunchii de Elenă Farago, publicat la Craiova, în 1926, este preluat poemul cu același titlu, C. D. Fortunescu scriind un articol
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
bine antrenați științific, care vor realiza și tipări câteva culegeri și studii demne de tot interesul. Sumarul include monografii etnofolclorice zonale ori ale unor ținuturi românești, studii de istoria folclorului și a folcloristicii, contribuții teoretice referitoare la categoriile literaturii orale (baladă, poezie lirică, teatru popular), abordări ale literaturii orale din perspectivă comparată, contribuții notabile la cercetarea obiceiurilor ș.a.m.d. În sfârșit, la inițiativa lăudabilă și în realizarea lui Ion Mușlea (cu colaborarea parțială a lui Ion Mărcuș și Laurențiu F.
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
Pătruț (Folclor de la românii din Serbia), Gh. Pavelescu (Cercetări folclorice în sudul județului Bihor). Ele rezistă și astăzi sub raport științific. Dintre studiile de teorie folclorică sunt de reținut excelentele contribuții ale lui Petru Caraman (Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români), Ion Diaconu (Psihologie și creație populară) și Gh. Pavelescu (Pasărea suflet), toate ilustrând aspecte ale reflecției contemporane în marginea fenomenelor ținând de cultura populară. O notă aparte, ca profunzime și subtilitate exegetică, aduc intervențiile lui Vasile Bogrea
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
latine ale unor poeme), ritmul și universul folcloric (influențe blagiene, argheziene), aluzii la poezii ori tendințe, simboluri consacrat moderne (Corbul lui Poe, simbolismul francez, T. S. Eliot). Pax autumnalis, prin formula prozodică, este o replică la Oda lui Eminescu, iar Balada regelui Lys, prin tematică și stil, trimite la Doinaș și Macedonski. Se pot identifica alte afinități, cu obsesiile bacoviene, cu descriptivismul pillatian, cu ermetismul barbian ori cu onirismul lui Gellu Naum. Cărțile sale de versuri reiau aceleași teme și motive
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
inimă, vai, / Crescută peste iarbă”. Evoluția scrisului lui A. se produce în sensul discursivizării lirismului, al transformării poemului în reportaj liric în care domină ironia, paradoxul și asocierile șocante. Volumul cel mai reprezentativ în acest sens este Vanități (1980); aici baladele caligrafice ale începuturilor devin, sub presiunea formulelor poetice la modă, parabole cu rădăcini în epica vieții cotidiene ori expresii șarjate ale unei viziuni poetice bonome, cu accente de parodie. Rama preponderent epică a tablourilor adună accente moraliste, vindicative, referințe ironice
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]