2,242 matches
-
dacă-mi permiteți↑ domnu' președinte emil constantinescu beneficiază de: paza celor de la /espepe/ cu care a colaborat și care s-au apropiat ă: mai mult de dumnealui. (IVLRA: 154) D: da↓ mi s-a părut interesant de exemplu↓ în cazul balaurului↓ ipoteza domnului evseev↓ î:: spune acolo că:↓ bine↓ deci↓ una din etimologii este cea că ar veni de la bală:↑ de la bela↓ a se umfla (xxx). dumnealui îl pune în relație cu: refrenul de la: jocurile de copii "ala bala portocala↑ ce-
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
În unele zone, se păstrau tradiții privind legătura cu lupul, de unde rezultă admirația pentru acest carnivor detestat și urât, pe de altă parte, de oameni, așa cum s-a mai arătat. Dacii, de exemplu, purtau capul de lup și corpul de balaur ca drept drapel care fluiera În luptă și le insufla războinicilor Îndrăzneala și tenacitatea lupului, fiind privit cu teamă, dar și cu admirație pentru faptele bune ce le săvârșeau. În alte părți ale lumii există credința că zeul ZAMOLXIS Îi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Meridiane, București, 1983; Dascălu Mihai Silviu 1960 Pictor, scriitor „De mic copil mi-a plăcut pictura. Cred că o am în sânge de când mama m-a făcut. La început desenam în noroi cu degetul, închipuindu-mi tot felul de monștri, balauri, sau doar un ghiocel. Mergeam la mare și desenam pe nisipul bătut de valuri, apoi construiam castel care se ruinau la un val mai mare. Cu toate astea continuam să desenez peste tot, inclusiv pe pereții camerei mele din apartamentul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
dolfului ,,conțin elemente care au destul de clare corespondențe cu unele aspecte paleobalcanice (inclusiv arhaic-grecești și pregrecești), chiar și cu unele dintre cele mai timpurii manifestări de religie eurasiatică" (p. 26). Dolful are ca oponent uman pe Gheorghe, ucigătorul creștin de balaur. Este echivalat de profesorul Adrian Poruciuc mai curând cu ideea de plinătate în general, asemenea adjectivului românesc dolofan, și nu cu bolovanul sau delfinul. Deosebit de subtil și profund este interpretat de Adrian Poruciuc elementul simbolic al fundalului marin din unele
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia la români, București, 1998; Nicu Gavriluță, Mentalități și ritualuri magico-religioase, Iași, 1998; Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, 1998; Marianne Mesnil, Etnologul, între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1999, din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mărturisește că e fecior de împărat vrăjit și că nu se poate transforma în om decât dacă este luat de suflet. Feciorul de împărat blestemat să fie șarpe este găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur [Niculiță-Voronca, II]. "Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi în concepțiile și în reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în concepțiile și în reprezentările arhaice despre univers. Este legat de cele 4 stihii ale naturii: trăiește în pământ sau în apă; veninul său are proprietățile focului celest sau ale celui htonian, iar în ipostaza sa fantastică de șarpe înaripat (balaur, dragon) e legat de stihia văzduhului." Șerpii sunt de mai multe feluri: curați și necurați. Credințele populare vorbesc despre șarpele casei numai la superlativ ("Unde e șarpe, e noroc la casă, merge bine și nici un rău, nici un farmec nu se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pe acolo toate firicelele de iarbă erau însoțite, și două câte două se încovoiau una către alta și părea că se sărută. Până și flutureii umblau tot câte doi. Visa și totuși credea că este aievea ceea ce vede. Vede un balaur care gonea după o porumbiță, se ascunse în sânul împărătesei, când balaur se repezi asupra împărătesei, ea se trezi. A doua zi se simți îngreunată. Analizând interpretările date acestui basm în diferite perioade, Alexandru Dobre (în studiul George cel viteaz
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se încovoiau una către alta și părea că se sărută. Până și flutureii umblau tot câte doi. Visa și totuși credea că este aievea ceea ce vede. Vede un balaur care gonea după o porumbiță, se ascunse în sânul împărătesei, când balaur se repezi asupra împărătesei, ea se trezi. A doua zi se simți îngreunată. Analizând interpretările date acestui basm în diferite perioade, Alexandru Dobre (în studiul George cel viteaz. Basm de Petre Ispirescu) enumeră și articolul lui N. Lupu - Kostache, în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care-l apasă pe om, că mâni-poimâni a închide ochii sub cei patru colți de pământ și de pe urma lui nimeni nu i-a rămâne să-i facă grija comândărilor [...]. Iar pe femeia care n-a fost vrednică să nască, șerpii, balaurii și dracii or schingiui-o pe lumea cealaltă și i-or suge sângele din sfârcul țâțelor." Transpare din aceste rânduri importanța pe care o acordă naratorul popular ideii de a avea urmași, plus sancțiunile aplicate femeii care nu are copii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar în clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să îndeplinească fapte de vitejie, "căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea însemnată o cruce sângerie, iar pe piciorul stâng se zărea jartiera aurie." Văzând aceste semne, Kalib, vrăjitoarea cea nemiloasă, a fost atât de tulburată, încât nu l-a ucis. Copilul devine tot mai frumos, crescând "într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-l determine să rămână lângă ea. în cele din urmă, el o închide pe vrăjitoare în interiorul peșterii în care ea ascunsese trupurile neînsuflețite ale nou-născuților uciși. Eroul înfăptuiește apoi o serie de fapte Vitejești: salvează o fecioară neprihănită din ghearele balaurului, o alta de la un uriaș puternic supus lui Mahomet, smulge sabia. minunată vrăjită din grădina fermecată a lui Osmadine. Împreună cu Sâbia, prințesa pe care o salvase de regele negru al Marocului, merge în Grecia, unde participă la un turnir, unde
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o noapte hrișca în pământ. La amiază, l-a așteptat pe lupul "cel cu cap de fier" să-i aducă mâncarea; l-a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat de lupi. "La chindii", apare într-un târziu balaurul însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat "în răspăr" și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a văzut pe Soare gătit de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aducă mâncarea; l-a luat la bătaie și pe acesta din cauza mânzului mâncat de lupi. "La chindii", apare într-un târziu balaurul însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat "în răspăr" și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a văzut pe Soare gătit de cununie. Soarele, aflându-i toată istoria, îi înapoiază femeia pentru că ( "cine strică casa altuia, n-are loc nici în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică îi va trimite pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
apărare în sate și târguri, evul mediu a forțat și lumea românească să suprapună mental și simbolic inițierea din basme cu accederea, prin codurile eroicului, la statutul suprem de cruciat al credinței (din cronici), precum și la mitul sfântului ucigător de balauri (din hagiografii). Frecventele apropieri între mediile de cultură și de civilizație românești (livresc și popular, laic și religios) au dus și la combinații insolite în imaginarul colectiv și în creațiile artistice. În evul mediu românesc, palierul culturii minore asigură relația
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de definire structurală"). Eroul medieval este însoțit în aventura sa (de civilizator sau de apologet), fie prin spațiul terestru, fie în călătoriile în "lumea de dincolo", de gorgonii, finics, fareol (Fiziolog și Floarea darurilor), de mai cunoscuții zmei, zgripțuroi sau balauri (Jitii) sau de alte figuri imaginare, integrate și de Cantemir în alegoria sa politică - inorogul, aspida, vasiliscul (comentarii recente ample la Bogdan Crețu). În această lume a căutărilor, un astfel de bestiar (Moraru, De nuptiis Mercurii 135-50) nu poate avea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
generalului Ion Antonescu: „Țara noastră e în război cu neamul celor fără de Dumnezeu. Cu drept cuvânt Conducătorul Țării a numit acest războirăzboiul sfânt; căci în el se urmărește nu numai cauza națională a refacerii unor hotare, ci mai ales doborârea balaurului apocaliptic al bolșevismului care a prefăcut pravoslavnica Rusie în cuibul tuturor fărădelegilor, în cuibul tuturor acelora care au declarat război lui Dumnezeu, a tuturor acelora care urmăreau să împrăștie în toată lumea groaznica lor otravă sufletească”. Dacă în proclamația generalului Antonescu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
păduri însingurate și munți nelocuiți „(idem). Un astfel de sat se numește Pliști. Aici mitul este o realitate trăită, experimentată de cei de mai înainte sau chiar de cei prezenți. Povestea boholdului, a furtunii cumplite care este adusă de șercanul, balaurul cel mare, este vie, este un adevăr care face parte din viața oamenilor. Există chiar martori oculari ai șercanului, ba chiar și oameni dispăruți nu demult, care știau a alunga boholdul și au pușcat șercanul, și care au transmis formulele
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mesianismul coreean și creștinismul. În Brazilia coexistă fără dificultăți majore religiile candomblé și umbanda, spiritismul kardecist și comunicarea cu spiritele morților, transa și cultul sfinților catolici. Cutare sfânt creștin este echivalent cu cutare orisha; Iisus este Oxala; Sfântul Gheorghe omorând balaurul este Ogun, zeul războiului; Sfântul Ioan Botezătorul este Xango, zeul tunetului și al ploii care cade din cer. Unii creștini, influențați de misticile orientale, cred simultan În transmigrația sufletelor și În Învierea morților; unii penticostali și creștini carismatici practică dansul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
încheiere sau concluzie. Ne așteptăm ca ele să aibă început, mijloc și sfîrșit (așa cum Aristotel a stipulat în Poetica). Luați cuvintele de încheiere din povestirile pentru copii: Și-au trăit mereu fericiți, pînă la adînci bătrîneți; Și de atunci balaurul n-a mai fost văzut niciodată. și observați permanența sugerată de perechea mereu/niciodată. Sau luați propoziția de încheiere din mai toate poveștile: Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa. care deține echivalente aproape identice
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
bipropoziționale: (16) a. Ion și Maria sunt un cuplu frumos. b. *Ion este un cuplu și Maria este un cuplu. - unele evenimente nu pot avea ca actant (în poziția subiectului) doar unul dintre conjuncți: (17) Ion și Gheorghe au răpus balaurul - această propoziție nu este echivalentă cu Ion a răpus balaurul și Gheorghe a răpus balaurul dacă niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să răpună singur balaurul. - există și alte elemente lingvistice care semnalează / atrag interpretarea non-propozițională: adverbele împreună
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. *Ion este un cuplu și Maria este un cuplu. - unele evenimente nu pot avea ca actant (în poziția subiectului) doar unul dintre conjuncți: (17) Ion și Gheorghe au răpus balaurul - această propoziție nu este echivalentă cu Ion a răpus balaurul și Gheorghe a răpus balaurul dacă niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să răpună singur balaurul. - există și alte elemente lingvistice care semnalează / atrag interpretarea non-propozițională: adverbele împreună, respectiv, fiecare: (18) a. Ion și Maria au dansat împreună
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și Maria este un cuplu. - unele evenimente nu pot avea ca actant (în poziția subiectului) doar unul dintre conjuncți: (17) Ion și Gheorghe au răpus balaurul - această propoziție nu este echivalentă cu Ion a răpus balaurul și Gheorghe a răpus balaurul dacă niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să răpună singur balaurul. - există și alte elemente lingvistice care semnalează / atrag interpretarea non-propozițională: adverbele împreună, respectiv, fiecare: (18) a. Ion și Maria au dansat împreună. - enunțul nu poate să provină
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poziția subiectului) doar unul dintre conjuncți: (17) Ion și Gheorghe au răpus balaurul - această propoziție nu este echivalentă cu Ion a răpus balaurul și Gheorghe a răpus balaurul dacă niciunul dintre cei doi nu ar fi putut să răpună singur balaurul. - există și alte elemente lingvistice care semnalează / atrag interpretarea non-propozițională: adverbele împreună, respectiv, fiecare: (18) a. Ion și Maria au dansat împreună. - enunțul nu poate să provină dintr-o structură bipropozițională: Ion a dansat și Maria a dansat (împreună); b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]