2,980 matches
-
ducă sus și să ia o cămașă de noapte și câteva lucruri de toaletă Într-o geantă În caz că trebuiau să stea până dimineața. —A, și nu uita să iei și uleiul de masaj pentru perineu și CD-ul cu muzica balenelor care e pe masa din fața oglinzii. Pe drum, Ronnie Începu să intre În panică din cauza bebelușului care urma să se nască când ea era abia În a 34-a săptămână de sarcină. —Mamă, o să fie bine. Bebelușii supraviețuiesc și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu Încerca să te stăpânești, nu te sfii, lacrimile te vor ușura. Am să-ți fac un ceai. Nu-i nimic. Peste o sută de ani dragostea și suferința vor deveni preistorie. Ca și dușmăniile ancestrale, crinolinele sau corsetele cu balene. Bărbații și femeile se vor Împerechea schimbând mici impulsuri electrochimice. Nu va mai fi loc pentru nici un fel de erori. Vrei și biscuiți? După pregătirea ceaiului și după câteva momente de ezitare, Începu să-i povestească despre conferința directorilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
face acum. Dar care e acest lucru? Din când În când Îi arunca o privire fugară lui Dimi, pe care Îl vedea clipind din vizuina sa de perne. Reuși până la urmă să se concentreze asupra povestirii despre primii vânători de balene care au sosit În Alaska din Noua Zeelandă și au stabilit pe țărm o tabără ce a fost des atacată de nomazii sălbatici veniți din Siberia, de dincolo de Strâmtoarea Bering. Și pe neașteptate Dimi Întrebă: —Spune-mi. Ce este un edem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poveste după poveste, despre șopârle, despre abisurile evoluției, despre eșecul revoltei inutile a evreilor Împotriva romanilor, despre directorul căilor ferate și distanța dintre șine, despre templele În ruine din nordul Greciei, despre pădurile din Sierra Leone din Africa, despre vânătoarea de balene din Alaska, despre Înmulțirea peștilor tropicali În bazinele din Valletta, capitala Maltei, despre Sfântul Augustin, despre bietul cantor care s-a trezit singur pe o insulă pustie, În Zilele Cumplite. La ora unu fără un sfert Ted și Yael s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
punctul tău de vedere e strict cușer 1. Asta Îi aminti bătrânului de o anecdotă hasidică nostimă. De ce, conform tradiției noastre, li se permite În rai celor care au trăit cu sfințenie să aleagă Între un ospăț cu carne de balenă și unul cu taur sălbatic 2? Răspunsul este că Întotdeauna se va găsi câte un evreu excesiv de grijuliu care va insista să mănânce pește, fiindcă nu are Încredere nici măcar În cașrutul Atotputernicului În persoană. Și continuă explicându-i lui Fima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Fima triumfător, cu o bucurie sălbatică. În toată țara asta nenorocită n-a mai rămas picior de zidar evreu. Sau sanitar. Sau grădinar. Asta au făcut Teritoriile din visul vostru sionist! Arabii ne construiesc țara, iar noi stăm și Înfulecăm balene și tauri sălbatici. Și apoi Îi omorâm În fiecare zi, pe ei și pe copiii lor, pentru că Îndrăznesc să nu fie fericiți și recunoscători pentru marea cinste pe care le-o facem, aceea de-a curăța canalizarea poporului ales până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de la ora nouă fără Întreruperi. Sau să adormi la televizor În mijlocul unei melodrame tâmpite. Ori mai bine să te cuibărești În pat și să citești cartea pe care ai luat-o de pe raftul lui Ted, să descifrezi viața vânătorilor de balene din Alaska, să-ți imaginezi simplitatea nomazilor sălbatici, să te exciți puțin descoperind obiceiurile sexuale ciudate ale eschimoșilor. Acela de a pune la dispoziția adolescenților o văduvă coaptă ca parte a ritualului de inițiere Îi trezi brusc pulsații delicioase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
casă. Nici la toaletă nu mă duc. Poate ar fi bine să lustruiesc Între timp cuțitele și furculițele? Sau să curăț frigiderul? Rămân aici și aștept. Nu contează cât timp. Ca un Solveig masculin. Citesc o carte despre vânătorii de balene din Alaska, În care se povestește despre obiceiul lor... n-are importanță. N-avea grija mea, Yael, nu-mi pasă dacă aștept toată ziua. Ai mai degrabă puțin grija lui Dimi. Dacă ar fi să folosesc expresia amuzantă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
morală. Și Dimi cu câinele lui căsăpit. Încotro duc toate astea? Unde s-a pierdut această Karla În drumul ei spre partea ariană? De parcă acesta nu ar fi un cartier dintr-un mare oraș, ci o tabără de vânători de balene care s-au așezat la capătul lumii, pe malul uitat de Dumnezeu al Alaskăi, și-au ridicat niște clădiri șubrede și un gard instabil În pustietatea nemărginită, printre triburi de nomazi Însetați de sânge omenesc, și iată că s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
al Alaskăi, și-au ridicat niște clădiri șubrede și un gard instabil În pustietatea nemărginită, printre triburi de nomazi Însetați de sânge omenesc, și iată că s-au ridicat cu toții și au pornit pe Întinderile Întunecate de apă să caute balene care nu există. Iar Dumnezeu i-a uitat, după cum spunea ieri patroana restaurantului de peste drum. Fima se văzu aievea păzind În pustietatea nopții tabăra părăsită a vânătorilor de balene. Un felinar chior se leagănă În vânt de capătul unui stâlp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu toții și au pornit pe Întinderile Întunecate de apă să caute balene care nu există. Iar Dumnezeu i-a uitat, după cum spunea ieri patroana restaurantului de peste drum. Fima se văzu aievea păzind În pustietatea nopții tabăra părăsită a vânătorilor de balene. Un felinar chior se leagănă În vânt de capătul unui stâlp, pâlpâind, agonizând În Întuneric, iar În afară de el nu mai există nici o lumină În toată pustietatea vastă a Pacificului spre nord, până la Pol, și spre sud, până În Țara de Foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Să nu se ude. Să nu pălească. Să nu se stingă În vânt. Cel puțin nu atâta timp cât mai ești tu aici. Până va sosi Yoezer. Nu contează cine ești și ce ești și ce ai În comun cu vânătorii de balene inexistente, tu cu ochii tăi miopi, cu mușchii fleșcăiți, cu pieptul lăsat, cu trupul tău ridicol și greoi. Responsabilitatea e a ta. Dar În ce sens? Băgă o mână În buzunar ca să caute pastilele contra arsurilor stomacale. Dar În locul micii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
din subsolul spitalului Hadassa, un fel de stup cu sertare Înghețate, populate, parțial sau În totalitate, de morții recenți ai Ierusalimului. Fima Încercă să simtă frigul acela În oase, Întunericul compartimentului, fundul Întunecat al oceanului nordic sub tabăra vânătorilor de balene. Dar nu descoperi În sufletul său nici o urmă de durere. Sau de frică. Inima Îi era ușoară, și aproape Începu să vadă partea nostimă a stupului mortuar metalic, cu sertarele sale pline de cadavre. Își aminti anecdota tatălui său despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cum crezusem la început - care atârna, legată cu două lanțuri ruginite, de tavanul coridorului de la intrarea casei: un gri-bleu ca de cretă. Această cruce cu o gaură în mijloc, în care ardea un bec electric, era de fapt vertebra unei balene; nimeni nu avea habar de unde provenea și cum ajunsese aici în sat. Și totuși, această vertebră lega priveliștea stranie de fotografiile alb-negru ale eschimoșilor îmbrăcați în blănuri. Imaginea mă făcuse să ies din propria-mi fantezie ca prin burlanul îngust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care primise pantofi și schiuri noi, pantaloni de schi bleumarin din postav și o șapcă prevăzută cu clape pentru urechi și cozoroc, dar, mai ales, să mă pot închipui un „vânător“ care ieșea prin gaura vertebrei de calcar gri a balenei, din lumile lui de imagini și litere, ca s-o pornească în largul câmpiei și în casa de zăpadă, până când o furtună stârnită de föhn topea iglul meu într-un rest de zăpadă murdară, schiurile reveneau în pivniță și tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mărgica de sticlă din așezarea montană, împreună cu ceva resturi de tencuială și pietre bune la aruncat. Despărțite prin două fire erau obiectele din tabăra legiunii, o fibulă de bronz, un dinar de argint, Terra sigillata cu figura gânditoare. Sub vertebra balenei de deasupra intrării în casă am pus o inscripție, care anunța că expoziția era deschisă atunci când ardea becul electric. Și Armin voia să-și expună vestigiile, mai ales că el avea o întreagă pivniță la dispoziție, de aceea se interesă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și lipsit de valoare pentru că zace ca un obiect neștiințific pe podeaua muzeului, laolaltă cu dulapurile cu sticlă, pe care Armin putea să le cumpere la tocmeală pe cinci franci și să-și amenajeze cabinetul. Am aprins becul din vertebra balenei, semnalând astfel că expoziția mea e deschisă și-și așteaptă vizitatorii. Poate că aveau să vadă și fetele lumina și firma de pe vertebra balenei, poate că aveau să intre și să-și exprime admirația pentru cuțit, pentru mărgica de sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cumpere la tocmeală pe cinci franci și să-și amenajeze cabinetul. Am aprins becul din vertebra balenei, semnalând astfel că expoziția mea e deschisă și-și așteaptă vizitatorii. Poate că aveau să vadă și fetele lumina și firma de pe vertebra balenei, poate că aveau să intre și să-și exprime admirația pentru cuțit, pentru mărgica de sticlă sau pentru Terra sigillata cu figura gânditoare. Dar, în afară de câțiva colegi de școală, nu au venit decât rudele invitate de părinți la masa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
sfârșise acolo în grotă, unul dintre puținele locuri unde se descoperiseră obiecte arheologice din Magdalenian pe care aș fi vrut să-l mai vizitez, am crezut o clipă că o să găsesc prin deschizătura peșterii - ca odinioară prin gaura din vertebra balenei - drumul înapoi din epoca glaciară. Că aveam să ies afară într-o luminozitate de ramuri, frunziș și încrengături, lăsând în urma mea acele vremi trecute cu fața îndreptată spre prezent, un prezent care-și găsise în acea fată de pe plaja din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vreun film din care să mă pot inspira. Poate că nici nu există. Există o grămadă de scene lacrimogene în care părinții le spun copiilor lor drăgălași că divorțează. Cunosc toate replicile. Aș putea să-i spun chiar și unei balene că urmează să ne despărțim, că nu a fost vina lui, că a fost vina mea. Dar nu-mi vine în minte nici un film în care niște adulți le dau rudelor și prietenilor vestea destrămării căsniciei lor. Cum ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un cuvânt, ca și cum gol ar fi fost scaunul pe care mă așezam la aceeași masă cu tine. - Dacă nu m-ai fi excitat cu poveștile tale, nu m-ai fi avut a doua zi, spuse a treia, mare cât o balenă, coborând în patru labe, în cămașă și pantalonași albi din madepolon. - De mine ți-ai bătut joc în grădina publică, la zece pași de paznic, pe pajiște, câinește, fără să-mi spui cine ești, unde stai și cum te chemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
prima tinerețe. Între oalele de pe perete atârna un violoncel. - Ioșca, cine cântă? întrebai cu vocea ridicată, așa cum vorbeau și ei între ei. - De când Ianca a surzit nu mai cântă nimeni, răspunse el. Zece ani, seară după seară, i-am cărat balena la operă. „Ioșca”, mi-a spus Ianca într-o noapte, „Nu mai trebuie să te ostenești, de mâine încolo, fiindcă am surzit și n-am de ce să mă mai duc la operă”. „Ianca”, i-am răspuns fără șovăire, „crezi oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
stare absolut naturală. Unii dintre noi pur și simplu nu arată destul de bine. — Aa, dar asta e pentru că ne neglijăm trupurile. Și le neglijăm pentru că le acoperim cu straturi de pânză - și, În cazul femeilor, le distorsionăm forma naturală cu balene, pense, șireturi și altele asemenea. Acum, dacă ne-am vedea În mod obișnuit unul pe altul În starea naturală, cum Îi spui tu, atunci am depune efortul de a face mișcare și de a ține regim pentru ca trupurile să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de despărțire cu mâna la urcarea În tren, În 1914, era, În ciuda anilor și a temerilor provocate de război, un om de litere vioi, sigur de el și elegant. Acum, stă la marginea canapelei pe care zace ca o mică balenă eșuată, neajutorat, paralizat și confuz, și Îi strânge cu compătimire mâna moale. Pare mulțumit, dar nu mirat de prezența ei. — Mă bucur să te văd, Peggy, spune el. Sper să vină și tatăl tău, cât de curând. E singurul om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cabinele unui vapor cu aburi de pe Mississippi; Düsseldorf-ul oferea, în afară de clienți încrezători, și terenul fertil pentru o gastronomie a iluziei. El era în același timp John Brown și sclava lui, era Old Moses și Buffalo Bill. Era Iona în burta balenei și plângea cu Shenandoah, fiica de căpetenie, pentru ca lacrimile să se transforme în apă de izvor. Cu mult înainte ca pop art-ul să devină o modă, el a fost inventatorul ei secret. Cu contururi negre mărginea suprafețe saturate de culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]