1,932 matches
-
la A. Constantinescu, și ăsta mi-a spus: „Da, domne, te Înscrii”. V-au mai căutat cei de la Securitate? De câte ori m-a chemat pe mine ăștia să mă facă informator! I-am driblat până au scos pistolul la mine: „Băi, banditule, dispari!”. Și-am spus: „Lasă, domnule, că Îl Întreb eu pe ministru, să vedem dacă ei v-au spus că trebuie să racolați oameni cu pistolul”. „Nu spui la nimeni! Lăsați acolo, că nu vi se Întâmplă nimica.” Da’ le
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-un anumit tip de deținuți. Și ăștia erau băgați cu gându’ expres de a muri acolo În modul cel mai chinuitor, adică Înfometați, Însingurați, bătrâni, fără asistență medicală, vai de ei. Băi, comuniștii ăștia au fost cei mai mari bandiți... Bine că s-au dus dracului... Ce se spune astăzi e nimic... Ce-a spus Băsescu e nimic! În atrocități cred că au Întrecut Gestapo-ul și NKVD-ul... Marin Urzicătc "Marin Urzică" S-a născut la 21 septembrie 1919
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-o casă. Acolo, ăsta care m-a condus a dispărut și a apărut un căpitan dă artilerie, care ulterior am aflat că Îl chema Alexandru, și mi-a zis: „Tu ești Veleanu, mă, futu-ți dumnezăii mă-tii de bandit! Banditule!”. Și atunci l-am Înjurat și eu. Am zis: „Bă, să nu mă-njuri!”. Căpitan el, căpitan io. Domne, au venit Încă vreo trei-patru ofițeri, am aflat numele lor la urmă: locotenentul-major Dan, locotenentul-major Mircea și locotenentul Burlacu. Au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o casă. Acolo, ăsta care m-a condus a dispărut și a apărut un căpitan dă artilerie, care ulterior am aflat că Îl chema Alexandru, și mi-a zis: „Tu ești Veleanu, mă, futu-ți dumnezăii mă-tii de bandit! Banditule!”. Și atunci l-am Înjurat și eu. Am zis: „Bă, să nu mă-njuri!”. Căpitan el, căpitan io. Domne, au venit Încă vreo trei-patru ofițeri, am aflat numele lor la urmă: locotenentul-major Dan, locotenentul-major Mircea și locotenentul Burlacu. Au venit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unde am fost, cu cine am fost, cum am trăit, ce am făcut În Închisoare, să nu spunem nimic... Băiatul dumneavoastră a avut de suferit din cauza detenției dumneavoastră? A suferit din cauza asta. Fiecare cum Îl vedea: „Ăsta e pui de bandit”... În 1989, când a căzut regimul, care au fost sentimentele dumneavoastră? Eee, păi sigur că da... N-aveam televizor, n-aveam aparat de ăsta de radio. Și un vecin a trecut și o strigă pe femeia mea la gard aicea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jos și se refugie într-un magazin de muzică. În Românul de la 30 aprilie se face darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute la alegerea Colegiului al doilea. Iată câteva spicuiri: „După ce dl. Fleva putu să scape de urmărirea bandiților sărind din tră sură în magazinul de muzică Tal, publicul, care asistase la conferința pentru trădarea Bucovinei, ieșind și auzind de cele ce se petrec în Piața Ghica, mulți, și mai cu seamă junimea, merse ea să vadă ce se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afară bandele». Atunci capii bandelor ce erau în sala alegerii, și anume Tase Scorțeanu, Mihuleț și unu Tănăsescu, funcționar destituit pentru delapidare [și alții,] ieșind în balconul Primăriei, comandară bandelor «dați băieți!» Imediat se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bandelor «dați băieți!» Imediat se începu goana generală. anul 1875 255 Bandiții năvăliră asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală mai cu osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa fu lăsat de bandiți spre a fi transportat la spital unde, se zice, că astăzi ar fi murit“34 etc. etc. Dar versiunea nu era adevărată. La spital nu am fost nici o clipă și... pot afirma, de asemenea, că nici n-am murit. Acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Facultatea] din Paris, supleant secția I corecțională Ilfov.“ Și ziarul Românul adăoga: „Ministrul Justiției a refuzat de a primi aceste două demisiuni sub cuvânt că ele sunt o manifestare politică. Așadar orice magistrat care nu se va îmbrățișa cu bandiții este un răzvrătitor.“36 Au urmat apoi un număr de alte demisiuni, precum acelea ale d-lor C.G. Politimos, C. Nacu, B. Arvanezu, Anton Carp, Grigore Brătianu etc., precum și alte numeroase demisiuni din țară. anul 1875 257 36. Cele două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-am găsit menționat în presă și în 1871, ală turi de alți indivizi de aceeași teapă („bandiții Ilie Geambașul, Deciu și Dumitru Ghețu“ - Deciu fiind finul lui Geambașu - TEL., an. I, 19 mai 1871, p. 1). După moartea violentă a lui Ilie Geambașu, regimul conservator a încercat să-l prezinte pe acesta ca pe un „proprietar“ cinstit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ministrul de Externe, într-un articol violent aproba arestarea lui Nicolae Fleva, numindu-l cap de bandă. Fleva răspunde prin următoarea scrisoare publicată în Românul de la 1 mai: „Domnule redactor, Știu că cele ce se relatează în ziarul oficios al bandiților nu merită nici o dezmințire deoarece publicul român cunoștea că tot ce iese din pana acestor conștiinți vândute nu este decât calomnie și neadevăr. Dar indignațiunea nu mă poate opri de a releva cele scrise de dânsul cu ocazia alegerilor din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vândute nu este decât calomnie și neadevăr. Dar indignațiunea nu mă poate opri de a releva cele scrise de dânsul cu ocazia alegerilor din Capitală în no. său de azi. Se zice în acel ziar că în capul a 300 bandiți aș fi mers de la primărie la culoarea de Galben, spre a lua urna care fusese, prin forță și înșelăciunea poliției, răpită alegătorilor. Ceea ce vă rog să faceți cunoscut este că la Galben am mers în trăsură cu dl. Câmpineanu, după ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bagdad care era acolo [și care va recunoaște aceasta ca un omagiu datorit Adevărului]. Cât pentru epitetul de cap de bandă ce mi se aruncă de cei de la Pressa, dacă masa alegătorilor români au ajuns să fie tratați astăzi ca bandiți în țara lor, eu nu pot râvni la alt titlu și onoare mai mare decât a fi capul lor și a împărtăși această onoare cu fiul Câmpineanului 46 care a ajuns [și el] 45. ROM., an. XIX, 1 mai 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la haimanale / Care fac tot dandanale...“ (Cântec poporar, datat 1870, în vol.: N.T. Orășanu, Opere satirice, partea II, Satire noi, 1868-1872, București, 1875, p. 86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-adună / Toți cu voie bună / Mesele-ncongior / Cu toți capii lor / Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colea Beizadeaua / Și-a stropit măseaua. / Petre Grădișteanu / Suge cu ciocanu / Și Marghiloman / Trage din borcan, / Iancu Chipiliu / Preferă rachiu / Nea Andrei Purcică / Găsea oala mică / Și strâmtă la gură / Rea la-nghițitură... Popa Tache cântă / Rezemat în bâtă / Și bandiți-i ține / Isonul pe vine / Jucând tontoroi / Pe lân gă butoi... Junele Misir / Suge din clondir / Ca prim-procuror / Și ca cap al lor...“ (Chief electoral. Cântec poporar, datat 1870, în: N.T. Orășanu, op. cit., pp. 90-91). addenda 403 dovezi de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un vînt rece, înțepător. O femeie îi îmbia pe cei rămași cu colivă înghețată. Ce ironie! Criticul fusese un gurmand și un băutor priceput. După ce a căzut pe gheață, femeia din fața mea a ținut să-mi explice: „Mi-a alunecat banditul ista de picior!...” *Trebuie să recunosc: iubesc mai mult literatura decît pe scriitori. Pe aceștia m-am obișnuit să-i privesc fără iluzii. Favoarea ce li se acordă unora dintre ei o consider nemeritată. Faptul că numărul „poeților” (mulți cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Au fost, bineînțeles, chemați la vestitul sector de partid, unde tovarășii membri au căutat să aducă pe drumul cel bun oile rătăcite. Nu au reușit și, părăsind tonul blând de până atunci, au început să-i jignească numindu-i trădători, bandiți, vânzători de țară, calificative care li s-ar potrivi mai degrabă dânșilor. În momentul în care Georgescu a scos ziarul Informația cu cercetarea afacerii Ștefănescu, toată comisia a explodat. Erau implicați doar și membri de partid în această murdară afacere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
degrabă dânșilor. În momentul în care Georgescu a scos ziarul Informația cu cercetarea afacerii Ștefănescu, toată comisia a explodat. Erau implicați doar și membri de partid în această murdară afacere, și totuși cei care își cereau drepturile erau trădători și bandiți. La cererea comisiei, dl Georgescu a părăsit biroul, urmând să aștepte acasă răspunsul. După două luni și trei săptămâni, a primit în sfârșit mult așteptatul răspuns, care era negativ, din păcate. La acest răspuns nejustificat, soții Georgescu au contestat în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
îi ajută să aplice opresiunea beciului, a interogării prin intimidare și fățărnicie. Ei poartă haina de milițieni doar în anumite cazuri, căci nu sunt decât jumătate militari, cealaltă jumătate stă la partid. Ei văd în fiecare om de pe stradă un bandit posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de cei arestații pe drept sau pe nedrept. Jargonul lor e deplorabil; de se va putea întocmi pe viitor un dicționar cu cuvintele și obrăzniciile lor, va fi un adevărat folclor de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să aplice opresiunea beciului, a interogării prin intimidare și fățărnicie. Ei poartă haina de milițieni doar în anumite cazuri, căci nu sunt decât jumătate militari, cealaltă jumătate stă la partid. Ei văd în fiecare om de pe stradă un bandit posibil. Banditule este cuvântul lor cel mai întrebuințat față de cei arestații pe drept sau pe nedrept. Jargonul lor e deplorabil; de se va putea întocmi pe viitor un dicționar cu cuvintele și obrăzniciile lor, va fi un adevărat folclor de mahala. Am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu reflexe de fiare. În aceste celule nu avea voie să intre decât Locotenentul politic Ștefan, care era un monstru, cu un cap asimetric, masiv, caracteristic lombrozian. Limbajul pe care îl aveau nu consta decât din înjurături și epitete ca: Bandiților! Criminalilor! Nu avea nimeni voie să stea întins pe pat în timpul zilei, în afară de Oprișan Costache, care era tuberculos în ultimele luni de viață și care sa stins în secția de exterminare Jilava. Poziția obligatorie, între 6 dimineața și 10 seara
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se făcea în câteva zile așa că de cele mai multe ori se îmbrăcau încă jilave. La intervale neregulate erau scoși la baie cu picioarele goale în bocanci și zeghea pe cap, deși din nici un unghi al redutului nu puteau fi văzuți, dar „banditul” nu trebuie să meargă altfel decât în pas alergător și fără să vadă sau să fie văzut. Baia nu depășea niciodată 5 minute și în timpul spălatului la duș mai spălau și ceva batiste sau rufe intime. Ca să mai câștige timp
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cine sunt, în realitate acești „dușmani ai poporului”, lucru constatat de aproape toți dintre noi, care reușiseră să aibă un cât de mic schimb de cuvinte cu unii dintre ei. În ședințele de prelucrare a cadrelor, tematica era perfect monotonă: „Bandiții, criminalii, dușmanii poporului, care au vrut să vândă regimul oamenilor muncii exploatatorilor americani, norocul a fost că vigilenta securitate i-a depistat și i-a adus aici, să-și ispășească păcatele față de poporul muncitor etc. etc”. De altfel și din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-i avertizez pe ei și pe Dstră ce se poate întâmpla dacă partidul va fi obligat să condamne și crimele care se fac acum la Cazimcă, asemeni celor de la Pitești. Deci ai vrut să semeni neîncrederea în organele de execuție. Banditule! Dezbrăcați l! L-au dezbrăcat, l-au întins gol pe drevele patului de fier, l-au încălecat doi gardieni și un altul cu un sac de nisip de o formă lunguiață de cca. 70 cm lungime a început să l
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]