KorAP: Find »[drukola/base=bar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...598 >

14,931 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

așezîndu-și geanta pe masă, apoi, peste ea, cu grijă, revista și ziarele. Arhitectul se plimbă încet prin toată sala, cercetînd-o atent, încuviințînd uneori prelung vreunei afirmații făcute în gînd. Lazăr își bagă geanta cu afișe sub masă și merge la bar: Salut, stimate domn! O vodcă mică dacă ții la mine. N-am nici mare, poți să-mi fii și frate răspunde chelnerul. Atunci, o țuică de prune, să ne simțim ca acasă. Nu ținem. Sigur, aici e restaurant de lux

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
scurs pe lîngă clădire se unesc mai puternic, umflă creanga, o saltă pînă la statura unui om și-o lasă apoi să cadă spre fundul iazului secat. Și dacă vîntul ăsta smulge acoperișul clădirii? întreabă un călător apropiindu-se de bar. Cum să-l smulgă? se miră arhitectul. E ancorat solid în stîlpii de rezistență. Pe ușa din coasta barului pătrunde Mihaela, o femeie scurtă și grasă, urmată de soțul ei, Pavel, un bărbat într-un pulover pe gît, cu dungi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
lasă apoi să cadă spre fundul iazului secat. Și dacă vîntul ăsta smulge acoperișul clădirii? întreabă un călător apropiindu-se de bar. Cum să-l smulgă? se miră arhitectul. E ancorat solid în stîlpii de rezistență. Pe ușa din coasta barului pătrunde Mihaela, o femeie scurtă și grasă, urmată de soțul ei, Pavel, un bărbat într-un pulover pe gît, cu dungi mari, colorate strident. Se salută cu Andrei, apoi hotărăsc să aprindă plita și să ia comenzi de la mese. Telefonul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu Andrei, apoi hotărăsc să aprindă plita și să ia comenzi de la mese. Telefonul începe să sune. Chelnerul ridică receptorul, ascultă vocea expeditivă a centralistei, apoi face semn profesorului, trăgînd cablul de sub tejghea, să poată profesorul merge mai spre capătul barului, să vorbească în liniște. Alo, o sută zece, te rog! strigă profesorul în receptor. Cum cine sînt?! Rămîi pe fir și-ai să afli! Pentru că cei adunați în jurul chelnerului vorbesc tare, toți odată, profesorul se retrage cît poate spre bucățica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
liniște. Alo, o sută zece, te rog! strigă profesorul în receptor. Cum cine sînt?! Rămîi pe fir și-ai să afli! Pentru că cei adunați în jurul chelnerului vorbesc tare, toți odată, profesorul se retrage cît poate spre bucățica de perete dintre bar și sobă, astupîndu-și cu palma urechea liberă, insistînd să fie găsit măcar unul din cei căutați. Atît a costat convorbirea spune el, întinzînd zece lei chelnerului, imediat ce lasă receptorul. Ei? întreabă cîțiva spre profesor, în timp ce alții, aflați pe la mese, vin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
prin telefon, vorbele dumneavoastră i-ar pătrunde și, pătrunși, vor porni mai repede la drum. Mă iertați strînge Lazăr din umeri, înțelegînd din privirile celor adunați în jur că gluma lui e deplasată, așa că se îndreaptă spre capătul celălalt al barului, unde e chelnerul. Mă duc să rad o vodcă. A, am uitat că n-au vodcă, da' nu face nimic, tot am zis eu că mă las. Auzi, fratele meu omul, spune spre chelner m-am lăsat de băut. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-i filmul? Un tip, care-și făcuse o pasiune din a escalada munții, pornește, ca și noi, pe o vreme bună, rămîne izolat, se află, vin în ajutor echipe de salvamont, elicoptere... Excelent! Asta-i! bate profesorul cu degetul în bar. Dacă nu răzbat frezele, vor veni elicopterele. Iar dacă elicopterele nu vor putea decola, spune Lazăr, preocupat de telefon, să insiste pentru convorbirea solicitată vor trimite amfibii, tancuri... Să știi că vor trimite! se înfurie profesorul. Impertinentule! murmură pentru sine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
care, printr-o ușă armată cu fier forjat, pătrund într-o încăpere spațioasă, cu cîteva mese joase, înconjurate de taburete plușate. Peretele din dreapta este acoperit în pluș, cel din stînga, lucrat în piatră cioplită; cîteva fotolii risipite prin colțuri, un bar de stejar în partea din spate, iar după bar, pe perete, întregesc decorul capetele cîtorva butoiașe, în care strălucesc robinetele din metal inox, bine șlefuit. Săteanu acționează luminile, pe rînd, de la albul viu pînă la clar-obscurul în care obiectele din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
într-o încăpere spațioasă, cu cîteva mese joase, înconjurate de taburete plușate. Peretele din dreapta este acoperit în pluș, cel din stînga, lucrat în piatră cioplită; cîteva fotolii risipite prin colțuri, un bar de stejar în partea din spate, iar după bar, pe perete, întregesc decorul capetele cîtorva butoiașe, în care strălucesc robinetele din metal inox, bine șlefuit. Săteanu acționează luminile, pe rînd, de la albul viu pînă la clar-obscurul în care obiectele din jur par umbre. Trece în spatele barului și pornește magnetofonul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
spate, iar după bar, pe perete, întregesc decorul capetele cîtorva butoiașe, în care strălucesc robinetele din metal inox, bine șlefuit. Săteanu acționează luminile, pe rînd, de la albul viu pînă la clar-obscurul în care obiectele din jur par umbre. Trece în spatele barului și pornește magnetofonul, făcînd să răsune, din pereți, o melodie la modă apoi, de pe cealaltă pistă, acordurile unei simfonii. Apasă un buton și întreabă: Maria?, dar nu vine nici un răspuns. Apasă alt buton: Doina? Da, tata vine răspunsul fetei, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
însemna însăși viața; așa a gîndit țăranul întotdeauna. Săteanu își trece palma peste față, în sus, apăsîndu-și-o puternic pe frunte, lăsînd apoi degetele răsfirate prin părul bogat, semn că încearcă să mai alunge din oboseală. Se ridică încet, merge la bar și lovește furios cu degetul într-un buton al interfonului: Marie, mai vin cafelele? întreabă pe un ton neobișnuit de calm, față de nervozitatea gestului. Imediat se aude vocea menajerei. Săteanu trage de sub bar o cutie de carton, prinde cu degetele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
din oboseală. Se ridică încet, merge la bar și lovește furios cu degetul într-un buton al interfonului: Marie, mai vin cafelele? întreabă pe un ton neobișnuit de calm, față de nervozitatea gestului. Imediat se aude vocea menajerei. Săteanu trage de sub bar o cutie de carton, prinde cu degetele gîtul unei sticle, similară cu cea golită, și revine la fotoliu. Ce faci, descînți paharul acela? Nu obișnuiesc să... Hă-hă-hă! Auzi: un Vlădeanu care să nu... rîde sonor Săteanu, cu un gîlgîit plăcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
scurt, aproape autoritar, îl oprește: Nu. Vă voi ține companie două-trei minute, așa-mi impune rolul de gazdă, de vreme ce v-am adus cafelele, dar nu voi bea. Mișcă puțin unul din fotoliile de lîngă perete, așezîndu-l pieziș, merge apoi în spatele barului și-și face de lucru la magnetofon, cercetînd o hîrtie, pe care stau notate melodiile și numerele corespunzătoare de pe tamburul numărătorului. Preferați o hăulită, domnule Vlădeanu, ori o sîrbă cu strigături? O sîrbă cu strigături precizează Mihai calm, dar ironic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o înjurătură la adresa vieții. Apoi, calm, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, dar cu ochii umezi, se întoarce spre Mihai și-l întreabă, imitîndu-și soția: "Aimez-vous Brahms?" Dar pentru că Mihai tace, impunîndu-și cu greu să rămînă calm, merge la bar, ia un alt pahar, își toarnă și face semnul de rigoare. Soarbe foarte puțin, întinde mîna în care ține paharul descriind un arc de cerc, vrînd parcă să arate tot ce-i în jur, merge din nou în spatele barului și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la bar, ia un alt pahar, își toarnă și face semnul de rigoare. Soarbe foarte puțin, întinde mîna în care ține paharul descriind un arc de cerc, vrînd parcă să arate tot ce-i în jur, merge din nou în spatele barului și lovește o clapă a interfonului: Doinița... Da, tata se aude vocea fetei. Vino jos puțin, te rog! Închide interfonul lovind o altă clapă și se întoarce la fotoliu, așezîndu-se adînc, așteptînd. Cînd o vede pe Doina intrînd, îi face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
stă cu soacra. Cam bleaga nevastă și-a luat, așa, apatică, din aia "cum o pui, așa stă", n-are...; ca o piatră falsă; pare frumoasă, dar un ochi...; se cunoaște lipsa de sclipire. Un sunet scurt, ascuțit, vine dinspre bar, apoi, în interfon, se aude vocea Doinei: Tata, ești căutat la telefon, de la serviciu. Adu-mi-l aici, te rog! După cîteva clipe, apare Doina, îmbrăcată într-o rochie de seară, cu două ace cu ață albă în ele la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
c-am venit așa, dar tocmai probam..." Da, vă rog! spune Săteanu în receptor. A, sărut mîinile! Ce s-a-ntîmplat? Sînt cu un prieten la o cafea... Da, spuneți... Sigur, spuneți, nu deranjați... Mihai se ridică din fotoliu și merge spre bar, să nu stingherească discuția de la telefon, dar, în drumul său, îl neliniștește nepăsarea lui Săteanu la gestul lui de-a se retrage; în condiții similare, cel de la telefon face de obicei gest de liniștire cu palma, că nu trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
explicită! Așa, așa intervine el rar în discuție. Ei, ca orice..., o fi făcut o glumă... Cum să vină după tine, ce, erai moartă?!... Mihai se preocupă intens de magnetofon, cercetîndu-l doar cu privirea, fără să-l atingă. Interfonul de pe bar, un aparat "I.T.T.", este asemeni celor care s-au instalat de curînd în birourile șefilor de secție. Află, te rog, urgent cine-i și spune-mi! Numele, unde lucrează și, eventual, unde stă. O să-și înghită și limba, nu numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
secunde cu el pe brațe, apoi îl lasă cu zgomot jos, înfuriat, exclamînd: Dacă ești proastă, stai dracului acasă!... Cumpără revista ca s-o arunce sub prima tufă... bombăne ca pentru sine. Ce zici, schimbă el tonul, ridicîndu-se, venind spre bar îți place? Superb! murmură Mihai. Doamne, ce tîrziu e! se miră uitîndu-se la ceas. Abia opt, ce te grăbești? Mă duc la autogară; o fi venit cursa rapidă și... N-a venit. Am fost informat, stă bine-mersi la Sălcii. Rămîi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
actor, luîndu-i farfuria goală din față. Da, o cafea. Ba nu, două precizează Iulian Barbu, trăgînd cu colțul privirii spre femeia de alături, îngîndurată, tot mai neliniștită. Înainte de-a intra pe ușa dinspre bucătărie, în spațiul dintre sobă și bar, Ovidiu e oprit de Letiția: Vă rog, dacă... Sigur, domnișoară! o încurajează chelnerul, prinzînd mai bine teancul de farfurii ce-l duce la spălat. Vă pot fi de folos? Știți... spune fata încet, timid am plecat cu puțini bani la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
îl ignoră total. Chelnerul așază cele două cafele, primește banii și-și vede de drum spre masa unde stă Letiția. Ia de pe tavă paharul cu coniac, cafeaua și jumătatea de pui, așezîndu-le în fața fetei: Poftă bună! Cînd termini, vii la bar să mă ajuți la pahare. Lazăr tocmai a obținut legătura cu soția și, retras mai spre perete, cît îi permite firul, povestește în telefon care le este soarta, întrebînd mereu dacă ea se simte bine, asigurînd-o că n-are de ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
familia Săteanu, o poate chema pe madam, că-i foarte bună. Ai grijă, plicul cu mia este în bibliotecă, sub Istoria... lui Călinescu, cartea aia imensă... Te sărut! Mîine dimineață sînt acasă. Cu telefonul în mînă, Lazăr vine spre centrul barului și-l înapoiază chelnerului, mulțumind cu glas scăzut. Chiar nu bea nimic fratele meu omul? îl întreabă Ovidiu. Un ceai fierbinte, mîine spre ziuă răspunde Lazăr din mers. Cînd ajunge lîngă scaunul său, rămîne un timp în picioare, cu privirea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Am băut seara asta ceva și mi-i că stric totul dacă... Ce-ați băut? insistă Muraru. Niște... vodcă minte Mihai, fiindu-i jenă să pronunțe cuvîntul whisky, să nu pară lăudăros. Bine, o vodcă! hotărăște Muraru și pleacă spre bar, de unde se întoarce cu o sută de vodcă și un pahar cu apă. Rămași singuri în cele două fotolii de lîngă măsuță, că bărbatul care mai era cu Muraru se scuză și pleacă, încep prin a discuta despre vremea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
viscolul ăsta, am și băut un pic... în orice caz, tu pornești de dimineață, ca seara să fii la autogară. *** De ce nu mai încerci, tovarășe, autogara, poate au trimis înaintea noastră îl oprește profesorul pe șofer din drumul lui spre bar, unde-și duce farfuria goală. Acum, la miezul nopții?! Mîine dimineață strînge din umeri șoferul, obosit, văzîndu-și încet de drum. Mulțumesc de friptură! spune lui Ovidiu, întinzîndu-i farfuria. Spal-o și pe asta face chelnerul semn spre fata care îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o formulă, scriind-o pe hîrtie, o confruntă cu ce are în caiet, strînge apoi caietul și ia jumătatea de pachet oferită de Lazăr să poată pune fruntea pe ea. Letiția a spălat farfuria și a pus-o pe colțul barului, continuînd să șteargă paharele. A ta și-a mea s-au dus la culcare că-s frînte spune Pavel, venind dinspre bucătărie, transpirat tot, cu mînecile puloverului vărgat trase spre coate, ștergîndu-se cu un prosop murdar. Nu credeam c-o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]