6,215 matches
-
ne înmiresmează viața, primăvara. Cu harul scrisului am urcat pe crestele Carpatine ca să-mi văd gătite-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și-a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetrele serafice ale Carpaților. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat pe țărâna caldă, ca o plămadă de cer în care s-au
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
acumulat, se spune, de către domnul Plahotniuc, că Monica Babuc umblă la statutul Teatrului, foarte ”CULTURAL” și își dorește să obțină și Teatrul cu orice preț; că Silviu Fusu e la pensie și azi pe cine îl interesează acest slăbănog, cu barbă, nemâncat și fără Mercedes. Silviu -Silvian Fusu se trezește, brusc, pus în fața nu a NEUITĂRII, ci a uitării, de tot, a eforturilor depuse, a întâietății sale, a personalității sale, care a întemeiat primul Teatru Etnofolcloric în spațiul românesc , care nu
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
Iuliană, De acel august în poiană, Ascunși în ierburi, ne iubeam Cu disperări de Bereclean. Pe cer - o sticlă albăstrie. îmi dăruiai copilul mie, copiii la copii tot trag, mein sonder, braver Kammerad. Pe tavă, în iarbă, o iei sub barbă, E gravă, măi, Tavi Ababii, Mergi numai trei pași, dai de apași, Apeși, dai de leși, un cap bălai, Cum numai în rai zărești, cu mustață și cu albeață. Râde lumina, diamantina. Cadavre de idei, nu le luați în seamă
ERSATZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353463_a_354792]
-
printre lăstăriși și mi-am zărit vaca, rumega la umbra tufanului. -Și ce cauți aici în pădure, Doamne?- l-am întrebat eu. Nu mi-a răspuns; l-am privit mai atent și semăna cu un om din sat. Avea o barbă albă până la brâu, un păr lung până peste ceafă și înfășurat în acel cearceaf, părea un schimnic rătăcit pe pământ. -Am grijă de păsările cerului!- îmi răspunde el și se uită în sus. Acolo, în vârful unui copac i-am
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
explică el și o întinse pe iarbă. Aici e Cotul Donului, puse el mâna pe un firișor de apă desenat pe acea hartă, iar aici e Odesa...Începu să plângă, îi curgeau lacrimile peste obrajii pomădați și se lăsau pe barba sură. Au plecat amândoi să apere o cauză, să întregească România Mare, și sufletele lor s-au întors sub formă de păsări... Despături o scrisoare și începu să citească: Moșneagul începu să plângă. Își scoase tabacherea din sân, își frecă
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
va fi despărțirea ei de acestă realitate și auzind clinchetul brichetei Zipo folosită de bărbatul ce o privea sprijinit de mașină ei,Iulia se ridică de pe asfalt și cercetandu-l cu atenție,observă că-i un tip destul de drăguț iar barbă nerasa îi conferea un profund parfum de virilitate. Bărbatul zâmbi și după ce-și recupera rucsacul de pe capota Mustangului,și-l așeza pe umăr și se îndepărta de mașină și mergând fără grabă,trecu pe langă Iulia fermecando cu parfumul
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
față. În spate e mai greu, de când cu spondiloza cervicală (Nae Cernaianu). Uneori gunoaiele ajung până la stele... • Cele mai frumoase vise nu se finalizează pentru că trebuie să ne sculăm și să mergem la lucru. • A trage speranța ca spanul de barbă (folclor vechi). • "În anus domini"... • Rătăcirea nu e întotdeauna stearpă și drumul nu e niciodată degeaba (Sever Voinescu). Când faci foc în ploaie, e important cine răspunde de foc și cine de ploaie. Am vrut să pun pariu că peste
REZERVAT & CERBUL CARPATIN de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352821_a_354150]
-
rod al creației divine-i născută O strânsă pereche-ntr-un calm aparent, E stânca ce-așteaptă la praguri tăcută Și apa sărutul schimbând în torent. Un munte își urcă mândria spre ceruri, Cu fruntea înaltă de steiuri ridată. Iar barba-i pădure, asprită de geruri, De chiciuri și nea e din plin pomădată. Tăria aceasta, cu oaspeți doar vânturi, Cu vremea ce trece, e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]
-
aspre atent șerpuiește. Mai murmură-n cale zglobie și-adună Grăunțe de rouă și picuri de ploaie, Sau stropii cei mari risipiți de furtună, Pe care apoi îi preschimbă-n șuvoaie. Aleargă spre văi cu destin împlinit, Cascade prelinse prin barbă sau frunte Din el, cavalerul semeț și-mpietrit. Regal de iubire văzut-am în munte. *** Ciclul "Vara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Regal de iubire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352867_a_354196]
-
nu aruncate otova ca să rămână “nemestecate”, își pironește ochii din nou în lustra aprinsă în toiul zilei, o adiere a elicelor ventilatoarelor îi clintesc un mușchi al obrazului încă neted și proaspăt bărbierit, întins totuși și care își încheie sub barbă rictusul abia încolțit a unei neliniști interioare, poate “păcatul” de a se confesa unui “semiateu” “lucrat la greu” dar “neșlefuit” îndeajuns ca să nu fie interesat de ce se spune și de cine este vorba în “propoziție”, își face cu mâinile de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
în lupta sa cu absurdul, mi-ar părea cel puțin desprins din personajele ce populează piesele lui Ionesco, singurul care ar ține scara aia șubredă din finalul piesei și pe care mizeria încearcă să-și urce cerșetorii vieții până aproape de barba lui Dumnezeu. În acest fel credem că din punct de vedere al criticii, autorul e sfătuit să revină pe text și să-i dea o încărcătură emoțională dacă dorește să-și prezinte piesa jucată în fața publicului. Ca forță a macabrului
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
-mi dai! Aveam un bleg de antivirus, Frumos cadou de 1 Mai! M-ai păcălit și rău mă doare Că-s ignorant și idiot; Degeaba eu i-am dat scanare, E "Vista" moartă peste tot! Smulg acum un smoc din barbă Și râd de inocența mea; Cum mi-ai făcut tu o cotoarbă, Râd ca tontul pe tejghea! Îmi pare rău, dar nu-ți port pică; Știu că tu nu ai habar, Că eu te-am iubit de mică, Dar m-
MI-AI DAT, IUBITO, IERI UN VIRUS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354449_a_355778]
-
imaginația. Așa, de exemplu, coama muntelui Montgo seamănă leit cu un elefant ce tocmai se odihnește. De asemenea, la tot pasul ai impresia că pe cerul de un albastru strălucitor sunt proiecteate chipuri de războinici cu profiluri severe și cu bărbi impunătoare. De la pupitrul mării le dirijează triunghiularul Peñon de Ifach, pinten alb, ascuțit, izvorât direct din apele bleumarin. Altitudinea sa de 333 de metri e predestinată parcă pentru cele trei colțuri cu care se opintește din apă. Încă de pe vremea
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
lui Kossuth, a dat o fugă până la Petersburg să-i pupe mâna lui țarului Nicolae Întâiul, pentru ajutorul militar acordat. Cât privește slovacul Lajos Kossuth din mare revoluționar ungur s-a prăbușit în jalnic fugar, răzându-și podoaba feții sale - barba și mustața ungurească - deghizându-se în valet polonez și cu pașaport fals a trecut în Turcia, apoi a rătăcit mulți ani prin viață, tot făcându-le ungurilor planuri de Ungarii, una mai mare ca alta, până s-a stins. Este
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
misiune sinucigașă. Cu Funebriu în frunte vor salva clanul? O ultimă încercare a pușcăriabilului de a-și salva pielea. După PNL și PDL udreniana sare în noua barcă Mișcarea Inertă Populară! Va rupe PDL-ul sau o va lua în barbă ca și șobolanul Chiliman, când a încercat ruperea PNL-ului? Urmează cod roșu pe scena politică românească! Să vedem dacă boborul va pune botul la noua șmecherie. Tipic băsesciană. Ne întâlnim săptămâna viitoare pe alt viscol, când tembelviziunile vor urla
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
în salvatorul bătrânei! Cu o pâine și o apă minerală. Imediat vor sări profesioniștii tembel viziunilor. Eroul zilei!?! Bla-bla-bla... Ce ziceți? Stați în case, oameni buni, cât timp e vijgărae ! Nu vă mai jucați cu natura! Că o luați în barbă, cheltuind, aiurea, energie și banul public. Nu vă mai luați după toți tâmpiții, care ies pe viscol și se plâng că nu a venit prim-pisicul să-i salveze. Fiindcă joacă baschet! Ce ați vrea să facă? Să dea indicații
TABLETA DE WEEKEND (54): NINGE IARĂ, PESTE ŢARĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353826_a_355155]
-
ale păpădiilor încă se mai vedeau printre pomi. Razele soarelui coborau binevoitoare din cer, de începusem să ne bronzăm. Mi s-a înroșit pielea pe brațe și pe gât. La George nu se prea cunoștea efectul razelor, avea o mică barbă neagră și, în plus, era el de un neam de oameni mai întunecați la față. George mă îndruma îndeaproape cum trebuie să pescuiesc, cum trebuie să pun râme în undiță. Eram cu totul novice în pescuit. Uf! Ce îndeletnicire nesuferită
LINIŞTEA DE CERNOBÂL (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353875_a_355204]
-
transforma tic-tacul în suspin, se adunau secundele rătăcite în casă viața se unduia peste destin. Unde suntem, strigam dincolo de gând, peste unda de vânt ca o boare clopotul rătăcea în adierea de cânt linii negre, linii negre, silnice tenebre. În barba neagră cu sclipiri de argint dorm visuri tainice și amintiri, le-am adunat, le disec în gene peste tăceri, clipe și iubiri. Referință Bibliografică: Începutul / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1574, Anul V, 23 aprilie 2015. Drepturi
ÎNCEPUTUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353909_a_355238]
-
pentru tot efortul să dau viața la vrac. Cum o să fie oare la -ntoarcearea de-apoi, Când voi veni la tine ori înger, ori strigoi Și ți-oi veghea tot somnul și buza ți-oi atinge, Ai râde iar în barbă, sau ai începe-a plânge? De-atăta încordare, simt un parfum al florii Ce râde în fereastră c-au apărut iar zorii... Chiar dacă-aud întruna că sunt un mare drac, Eu simt cum crește-n mine un înger mic cu trac
SUNT ÎNGER SAU DRAC? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353917_a_355246]
-
Phrygia aș vrea să te fac rege ca să îți pui supușii să-ncerce să dezlege nodul ce l-ai făcut la carul meu. Am acceptat și iată, mă prăpădesc de râs văzând cum toți renunță pân’ la urmă. Râde în barbă zeul, cu lacrimi: Biată turmă, știam că-s proști, dar nici că astfel îs!... Dar într-o zi, cu spada-i vrăjită, de-mpărat, a dezlegat misterul Alexandru. Și nu mai râse zeul, speriat de-un copilandru ce-n mii
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353957_a_355286]
-
Viermi-ajung ușor la miez, Pentru ceilalți e cam tare. Pe când ei se ospăteaza Și nu știu că lumea-i largă, Ceilalți caută și visează La o cale să o spargă. Asta fac cei mulți și basta ! Și scărpinându-se în barbă : -Fiindcă vezi, în lumea asta Lume multă este oarbă. Nu vede că nu miezu-i miezul Care vieții dă valoare Și că prețu-i dat de crezul Ce-l urmezi și de căutare. .................................. Nu mai este, ‘i dus departe. Dar eu
VIAŢA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353981_a_355310]
-
roșii ca sfecla, uitându-se surprinse una la alta. M-au întrebat că...de unde am aflat eu de acest hașgheu, că este ultrasecret. Că...numai persoane importante uzează de el. -Nu cumva...ai pe cineva...pe undeva? Mi-am mângâiat barba ca un vizir, zâmbind misterios: -Uite că am! Atunci, ele, că...câr, că...mâr, că dumneavoastră nu cunoașteți condițiile de acordare a pensiei în avans. Că, trebuie să garantaze cineva, că trăiți pe întreaga perioadă cât vi se acordă avansul
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
bumbii de lamă, încheiați până sub bărbie, o pălărie arsă de soare, cu boruri mari, sub care se adânceau două hăuri negre, probabil erau ochi dar nu luceau, nu priveau, mai repede absorbeau, o față lungă, smeadă, niciodată rasă dar barba nu era mai mare de două degete, rară, fața aceea niciodată nu se întorcea să răspundă la salut, niciodată nu l-am auzit vorbind, doar trapul calului marca sonor trecerea... La oblâncul șeii vedeam năpârca, spaima tuturor, un bici lung
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
07 mai 2013 Toate Articolele Autorului Urmând una din directivele liricii Anei Blandiana Părinții mei (mama în special) M-a(u) răsturnat direct din mormânt în leagăn Și astfel în copilărie semănam c-un moșneguț de treabă Jucându-se cu barba prin iarbă La porțile creației și ale iubirii Am sunat cu clopoțețlul bisericii din sat Și iată-mă acum Bărbat adevărat Așteptând să vină ambulanța Să mă ducă la maternitate Pentru parastas Doamnelor și domnilor zău că-i STAS Costel
REALITATEA COPIAZĂ ARTA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353220_a_354549]
-
în miez de noapte, Ea să te-asculte și tu s-o mângâi. VERDE Cum se-așează seva-n firele de iarbă Și-n frunzele ce se desfac din muguri, Pământul freamătă, brăzdat de pluguri, Pădurea-și pune ramurile-n barbă. Și când se lasă liniștea-n amurguri, Tristețea, chiar tentantă, grea și oarbă, Sufletul nu mai vrea în el s-o soarbă, Mai bine mierea, cea depusă-n struguri. Când valurile verii sunt prea calde Și se topește pe nisipuri
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]