2,211 matches
-
Ibidem, p. 118. 29 Al. Cretzianu, op. cit., p. 42. 30 Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 66. 31 Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
26 februarie, era "Revoluția din București", care vorbește despre revoluția ce a dus la căderea lui Cuza; noul guvern este compus din persoane din partidul liberal și progresist, în Românul, 26 februarie, 1866, p. 191. 672 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, București, Editura Nemira, 2005, p. 67. 673 Ibidem. 674 Românul, 16 martie , 1866. 675 Reforma, 17 aprilie,1866, p. 2. 676 Monitorul Oficial, 15 februarie 1866, p. 157; D.A. Sturdza, op. cit., p. 2. 677 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN București, 16 iulie 1994. Nr. 75. Anexa 1 Anexa 2 "DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE" Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani ! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani ! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ ! Anexa 3 Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani ! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani ! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de român, Și că-n a
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]
-
internați În lagăr. Și toată conducerea interioară a lagărului era formată numai din deținuți cu funcții - dar pentru că cei vechi erau nemți, firește că și la conducere erau deținuți nemți. Social-democrații erau relativ cumsecade. Însă cei de drept comun erau barbari - că existau așa: șefi de baracă, contabil de baracă, curățător de baracă, pe urmă mergeai la kapo, ăia care conduceau lucrările... Toți erau nemți din ’35-’38. Mai erau printre ei, dar asta nu se referă la Dachau - o să ajungem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
umbra unei idei, - a piele de copil mirosea spinarea ei, a piatră proaspăt spartă a strigat dintr-o limbă moartă. Ea nu avea greutate, ca respirarea. Râzânda și plângânda cu lacrimi mari era sărată ca sarea slăvită la ospețe de barbari. Ea era frumoasă ca umbra unui gând. Între ape, numai ea era pământ 828. Fenomenul umbrei pare a cuprinde întregul spectru al trupului, sufletului și spiritului, atât al omului cât și al divinității. Și totul devine o realitate interpretabilă a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
exclusiv, din condamnarea „în bloc” a perioadei zisă comunistă. Microbul distrugerii la români are rădăcini istorice și este păstrat în subconștient. Am spus în altă parte că, în mileniul migrațiilor, conștiința acelor români vechi s-a nivelat cu aceea a barbarilor asiatici. Mongolo-tătarii au distrus marile orașe din Asia Centrală și au cucerit China, unde au dat de așezări dese și lume multă. Ghinghis-Han, stând în cort, nu avea din această cauză, ca în stepele mongole, vizibilitate până în zări depărtate, cum era
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
explicit condițiile de suspendare și de demitere ale președintelui. Procedura trebuie simplificată pentru a ne pune la adăpost de surprize neplăcute. Având în vedere că lumea n-a dus niciodată lipsă de șefi, voi spune celor interesați că la migratorii barbari asiatici, cu care românii au fost în contact secole de-a rândul, dacă se ajungea la o situație ca cea de la noi, o comisie de notabili se prezenta în fața șefului, rostind o formulă de despărțire consacrată: „Te-am suportat destul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de Keza. Din Bihor au fost mutați în centrul Transilvaniei, pe Târnave, iar la începutul secolului al XIII-lea au fost mutați în locurile ocupate și astăzi, primind drepturi nobiliare pentru faptul că apărau granița de răsărit de alți migratori barbari. Este clar că, la origine, secuii nu sunt unguri, iar cât privește țara pe care au avut-o, aceasta nu există decât în mintea înfierbântată a liderului U.D.M.R. 13 noiembrie 2007 Bantustanizarea României ? (II) Motto: „Ungurii, stăpâni cruzi și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prin comunicațiile infinit Înlesnite, antrenează În civilizație toate națiunile, până și pe cele mai barbare. Prețurile ieftine ale mărfurilor ei sînt artileria grea, cu care doboară toate zidurile chinezești, cu care silește să capituleze chiar cea mai Îndârjită ură a barbarilor față de străini. Ea silește toate națiunile să-și Însușească modul de producție al burgheziei dacă nu vor să piară; ea le silește să introducă la ele Însele așa-zisă civilizație, adică să devină burgheze. Într-un cuvânt, ea Își creează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
să fie rezolvat pe calea inimii, el neputînd fi legiferat. La sfîrșitul verii lui 1929, în timpul tulburărilor sîngeroase care au izbucnit la Ierusalim, Iorga a declarat că nimeni nu se putea aștepta la nimic de la palestinieni, care rămăseseră tot timpul barbari, dar că Ierusalimul era la fel de sacru pentru toate cele trei religii. Continua să pună la îndoială valoarea sionismului romantic, exprimîndu-și totodată profunda simpatie față de credința evreiască și față de tragedia evreilor și de cursul istoriei. Este clar că nu considera sionismul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut o conferință despre "România dunăreană și barbarul secol al șaselea" și despre elementele trace ale artei populare românești. Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo. Iorga s-a întîlnit acolo cu mulți istorici, printre care și umanistul și istoricul norvegian H.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Război Mondial, un orator și un intelectual înzestrat și un gînditor care fusese capabil să creeze ceva din nimic. Hitler nu poseda nici una din aceste calități, nu avea nici o legătură cu cultura, nici un talent și nici o realizare. Astfel că "numai barbarii îl pot confunda pe Mussolini cu Hitler". În timpul primei întîlniri de la Veneția dintre Mussolini și Hitler, Iorga a afirmat cu bunăvionță că Mussolini l-a primit pe Hitler asemenea unui antic dux gentium roman, neacordînd nici o importanță deosebită întîlnirii lor122
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
învăluitoare și operelor unor filosofi îndrăzneți. "Dar atîta timp cît sîntem încă vii", încheia Iorga, "noi, cei educați în vremurile acelea, vom rămîne mîndri că aparținem acelui secol semeț, ale cărui creații sînt în zilele noastre călcate în picioare de către barbari"95. Odată cu declanșarea celui de al Doilea Război Mondial, Iorga și-a reluat ideile referitor la rolul națiunilor mici și la pericolele care le pîndeau pe acestea. El a trasat o linie fermă de demarcație între conceptul său de naționalism
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga cîteva scrisori ale lui Cuza. Acesta descrie incidentul conflictual banal dintre evrei și gentili care avuseseră loc la Iași, rugîndu-l pe Iorga să-i publice relatările. Într-una din scrisori el descria un concurs de scuipat între niște bădărani barbari evrei și români. Este greu de acceptat faptul că un profesor universitar îi putea scrie unui istoric de renume mondial despre asemenea trivialități și să-i ceară să publice rîndurile respective. BARSR, Corespondența lui Iorga, vol. 62 (1907), Doc. 84
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
distincție; în omul ăsta nu exista urmă de spirit sau de tandrețe spirituală. Din punct de vedere fizic era lipsit de atracție, cu gura lui mare, senzuală, și cu înfățișarea de licean tuns scurt. Și, după toate probabilitățile, era un barbar și un violent. Un tiran, probabil un gelos cronic, un câine posac și înciudat, un tip limitat, închis în el însuși, lipsit de orice simț al bucuriei de viață. În toți acești ani, Hartley fusese o captivă. Poate că, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de Traian, Adrian și de cei doi Antonini face din Imperiul Roman, pentru aproximativ 300 de ani, cel mai performant sistem politic și economic, cu cea mai puternică armată pregătită atât pentru noi cuceriri, cât și pentru apărarea față de invaziile barbarilor. Superioritatea Pax Romana se evidenția prin: guvernare republicană cu Senat și imperator, organizarea eficientă a administrației publice, comerț dezvoltat, organizare militară disciplinată și tactici de luptă inovatoare pentru acea perioadă, ce permiteau amplasarea rapidă a forțelor în teatre de război
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă de aceste puncte de desfătare sufletească, magnetul Cotnarilor, faima lui din veacuri, minunea pământului său ce l-a transformat într o ademenire de țăran și de domn, de oștean și barbar năvălitor a fost și a ră mas via cu roadele ei inimitabile, despre care Mihail Sa doveanu scria: „Bună potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți? întrebă cu nevinovăție abatele, fără să izbutească a se clinti din loc. - Putem fi, căci nimic nu poate răscumpăra de zechilib rul nostru. Ai putut să te
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
deși un bun exemplu este și Divina Comedie a lui Dante. Un gen înrudit cu fantasy-ul clasic și mai apropiat de jocuri și comicuri decât de literatură este sword&sorcery, inventat în 1930 de către Robert E. Howard prin personajul Conan Barbarul. Putem identifică originile genului în romane precum Cei trei mușchetari, cu excepția că aici lipsește cadrul fantasy. Prin urmare, sword-sorcery prezintă conflicte tăioase între eroi neînfricați și vrăjitori, magi, spirite și alte creaturi ale întunericului. Imediat, gândul ne poartă la vechile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lucru. Atunci, discriminarea trebuie să se fondeze pe altceva: capacitate de raționare inferioară, imposibilitatea de a opera cu raționamente și lipsa de discernământ. Analog, aceste argumente sunt folosite de către rasiști și de către coloniști în momentul în care fac referire la barbari. Autorul își fundamentează filosofia excluziunii ontologice, în ultimă instanță, pe intelect: femeia, susține el, a fost înzestrată cu arma fecundității, mult mai eficientă decât inteligența pentru supraviețuirea în condiții ostile. b) Femeile nu gândesc și comunică în coduri specifice regnului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Irimia, Vasile, Bondea, Gheorghe, Mușat, Mircea, Românii la 1859. Unirea Principatelor Române, vol. I, București, Editura Enciclopedică, 1984. Asandului, Gabriel, Istoria evreilor din Romania 1866-1938, Iași, Institutul european, 2003. Barbu, Daniel, Republica absentă, București, Editura Nemira, 1999. Idem, Politica pentru barbari, București, Editura Nemira, 2005. Bălăceanu, Ion, Amintiri politice și diplomatice 1848-1903, București, Editura Cavallioti, 2003. Berindei, Dan, Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876), București, Editura Militară, 1992. Benjamin, Lya, "O pagină puțin cunoscută din Istoria Țărilor Române. Studiu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
14 Gheorghe Platon, "Societatea românească între medieval și modern", în Cum s-a înfăptuit România modernă, Iași, Editura Universității "Al.I. Cuza", 1993, p. 68. 15 Radu Carp, Ioan Stanomir, Vlad Laurențiu, op. cit., p. 27. 16 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, București, Editura Nemira, 2005, p. 75. 17 Ibidem. 18 Ibidem. 19 Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit. , p. 62. 20 Ibidem, p. 85. 21 Daniel Barbu, Republica absentă, București, Editura Nemira, 1999, p. 114. 22 Ibidem, p. 115. 23 Ibidem. 24
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ibidem, p. 118. 29 Al. Cretzianu, op. cit., p. 42. 30 Apostol Stan, Mircea Iosa, op. cit., p. 66. 31 Ioan Stanomir, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, București, Editura Nemira, 2004, p. 203. 32 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, p. 81. 33 Anastasie Iordache, Dimitrie Brătianu. Diplomatul, doctrinarul liberal și omul politic, București, Editura Paideia, 2003, p. 96. 34 Ibidem, p. 107. 35 Ion Ghica, Amintiri din pribegia-mi după 1848, vol. I, Craiova, Editura Scrisul Românesc, f.a., p.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
26 februarie, era "Revoluția din București", care vorbește despre revoluția ce a dus la căderea lui Cuza; noul guvern este compus din persoane din partidul liberal și progresist, în Românul, 26 februarie, 1866, p. 191. 672 Daniel Barbu, Politica pentru barbari, București, Editura Nemira, 2005, p. 67. 673 Ibidem. 674 Românul, 16 martie , 1866. 675 Reforma, 17 aprilie,1866, p. 2. 676 Monitorul Oficial, 15 februarie 1866, p. 157; D.A. Sturdza, op. cit., p. 2. 677 Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]