2,179 matches
-
deși nu caracterizează regimul democratic ca structuri democratice în sens strict, interacționează cu el în mod continuu. Aceste instituții presupun, în grade diferite, o garanție reală a drepturilor politice și a libertăților, precum și existența unor norme și al unui aparat birocratic care asigură respectarea acestor drepturi. Conform lui Schmitter și lui Kart (1993: 45-46), este important, de asemenea, ca acele instituții și, drepturi să nu fie subordonate sau condiționate de "personal neales" sau de reprezentanți ai unor regimuri externe. În prima
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
importante, cu obiective privitoare la ordine, conservare și, mai ales, de "raționalizare" economică (reducerea inflației, a cheltuielilor publice, a deficitului bugetar). În cele din urmă, regimurile cu militari guvernanți sunt acelea în care controlul și militară a tuturor structurilor politice, birocratice, economice sunt mai profunde. Obiectivele schimbării sunt mai radicale și mai ambițioase, fiind progresive și conservatorii. În aceste regimuri, represiunea este mai mare și probabilitatea de menținere este mai ridicată. Uneori se încearcă, cu rezultate aproape întotdeauna nule, formarea unui
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
chiar dacă este vorba de un model autoritar, foarte apropiat genus-ului totalitar, complexitatea socială sau alte aspecte structurale de tip etnic și economic fac ca partidul cu tendințe totalitare să aibă propriul rol în regimul altor grupuri, al diferitelor sectoare publice, birocratice, industriale sau al armatei. În acest sens este de subliniat rolul militarilor. În primul rând, nu există tensiuni, ci, mai degrabă, confuzie între rolul militarilor și cel al partidului. În al doilea rând, dacă există un conflict în ceea ce-i
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
relua dimensiunile specifice regimului autoritar și subcategoriilor sale, în măsura în care acestea sunt utile furnizării unor elemente definitorii esențiale. Se poate astfel susține că regimurile totalitare sunt caracterizate de: a) absența pluralismului sau monismului, de rolul fundamental al partidului unic în privința structurii birocratice (realizată prin intermediul unei serii complexe de organizații care servesc la integrarea, politizarea, controlarea, stimularea participării întregii societăți civile), și, de asemenea, a subordonării complete a altor posibili actori (militari, birocrație, Biserică). Partidul unic ocupă deci o poziție centrală și determinantă
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și la problema drepturilor, bazate pe extinderea legitimității lor în promovarea creșterii economice (prin acceptări prudente ale mecanismelor de piață și menținerea ordinii, așadar printr-un control substanțial asupra societății). În spații precum Asia, aceste regimuri ar putea deveni regimuri "birocratice", menținând anumite roluri (chiar dacă nu foarte vizibile) a militarilor și fiind deosebit de atente, la menținerea drepturilor, a libertății politice, a competiției și, a creșterii economice sau (cel puțin) a modernizării economice. În acest sens se poate întrevedea o evoluție a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
drepturilor, a libertății politice, a competiției și, a creșterii economice sau (cel puțin) a modernizării economice. În acest sens se poate întrevedea o evoluție a anumitor modele autoritare apărute în zone geografice diferite, cum s-a întâmplat în cazul regimului birocratic militar născut în America Latină. Probabil ca o alternativă autoritară mai eficace, prevăzută cu șanse de succes în ce privește amprenta democrației occidentale, ar putea fi pseudo-democrația (adică un regim care prezintă anumite aspecte formale ale democrației). Ea pare să garanteze organizarea de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
obiective, printre care școala. Deja existente în vechiul regim, aceste structuri devin teritorii pe care noii guvernanți trebuie să le cucerească. Pe de altă parte, se întâmplă, uneori, ca tocmai în acestea (ca în cazul prezentat anterior, cel al structurilor birocratice), să existe forțe rezistente față de noul regim (v. Germani, 1975, cap. 8). Socializarea și resocializarea intră într-un proces mai amplu inițiat de structurile în cauza: mobilizarea de la nivel înalt. Structura care joacă rolul de activare a participării controlate este
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de autonomizarea instituțiilor statului, cu anumiți actori ai coaliției, mai ales cu grupurile sociale relevante din punct de vedere politic. Dacă este evidentă lansarea ipotezei conform căreia instituțiile își doresc consolidarea, aceasta implică, frecvent, distantarea elitelor instituționale - militare și/sau birocratice - de ceilalți actori ai coaliției, afectând coeziunea. Mișcarea în sine are consecințe limitate dacă regimul s-a instituționalizat și a dobândit controlul complet al arenei coercitive, obținând, de asemenea, o anumită legitimitate în rândul maselor, exprimată printr-un suport pasiv
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
regim democratic caracterizat prin legitimarea inclusivă (ce presupune controlul societății civile prin practici clientelare, un sector public puternic și partide care se bazează pe o penetrare "capilară" în societatea civilă), poate fi considerat un proces la sfârșitul căruia statul (aparatul birocratic în sens general) are un rol predominant. Mai simplu, putem vorbi de o consolidare prin intermediul statului. A doua situație potențială (marcat pe această coloana) presupune că legitimarea inclusivă, care, în absența partidelor bine organizate (capabile să controleze societatea civilă) se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un sistem politic. De exemplu, definiția propusă de Fishman (1990: 428) este cea de "organizare formală și informală a centrului puterii politice și a relațiilor sale cu societatea în general". Astfel, nu fac parte din regim în sens strict, aparatele birocratice (cum ar fi administrația, magistratura, poliția, armata și toate celelalte structuri existente în țările democratice moderne). Aceste aparate birocratice constituie "Statul" care poate coexista cu diverse regimuri, deși, evident, relațiile dintre regim și Stat sunt distincte în funcție de regim. Asupra acestei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
centrului puterii politice și a relațiilor sale cu societatea în general". Astfel, nu fac parte din regim în sens strict, aparatele birocratice (cum ar fi administrația, magistratura, poliția, armata și toate celelalte structuri existente în țările democratice moderne). Aceste aparate birocratice constituie "Statul" care poate coexista cu diverse regimuri, deși, evident, relațiile dintre regim și Stat sunt distincte în funcție de regim. Asupra acestei teme se va reveni în paginile și capitolele următoare. 10 În limba italiana, "receptivitate" sau capacitate de a răspunde
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a sistemului național de educație, coordonat de ministerul de resort; au început să se dezvolte parteneriate între organizații neguvernamentale și autorități și/sau instituții școlare care diversifică și accesibilizează educația specială. Printre aspectele negative sunt enumerate: existența a numeroase bariere birocratice și colaborarea ineficientă în programele de interes comun a instituțiilor și structurilor administrative și executive responsabile de problematica persoanelor cu cerințe speciale; cu toate măsurile reformiste aplicate până în prezent, educația instituționalizată acoperă doar educația școlară (a copiilor, inclusiv a celor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
lume în care el însuși contează doar ca resursă sau cost pentru economie. Cea de-a treia angoasă este consecința la nivel politic a înstrăinării de natură și a izolării de ceilalți. Funcționarea societății și a economiei necesită un aparat birocratic care duce la depersonalizarea individului, aparat în fața căruia chiar și statul este neputincios. Consecințele negative ale dorinței de autodesăvârșire a individului determină fie acceptarea sau criticarea modernității în întregul ei, fie acceptarea ei parțială, considerând că avantajele pe care le
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se implică în lupta continuă a păstrării identității sale dinamice, totdeauna având de înfruntat temerea că nu va alege bine sau că nu va reuși în confruntarea cu certitudinea egoismului sau cu leviatanul reprezentat de rațiunea instrumentalizată sau de aparatul birocratic. Concluzie Recapitulând, răspunsurile la întrebarea cu care am pornit (ce mai poate ține lumea laolaltă?) trimit către regăsirea unității pierdute (resuscitată fie printr-o nostalgie disperată, fie printr-o hermeneutică totală), la construirea unei noi unități, mai relaxate, pornind de la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
participarea este istoric condiționată de ierarhii și de relații verticale, birocrație, respect de tip patriarhal și conducere carismatică, mai curând decât de dezbateri electorale, alegeri și rețele orizontale. Relațiile verticale care-i leagă pe aleși de alegători sunt de tip birocratic, în primul rând. Națiunile moderne, crede Barnes (2004), sunt creații ale birocrațiilor civile și militare și cetățenii au avut primele contacte cu acestea într-o epocă dominată de birocrație ca expresie a modernității în concepția lui Weber. Chiar dacă socialiștii au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de advocacy. Nu sunt însă date suficiente pentru a da seama de tranziția de la un stil de participare la altul. Cum remarcă Hooghe și Stolle, noile forme de participare se deosebesc de precedentele prin câteva caracteristici: abandonarea structurilor formale și birocratice tradiționale în favoarea unor rețele orizontale mai flexibile; lipsa lor de interes pentru problemele instituționale și fuziunea sferelor privată și publică în mobilizarea politică; mobilizarea este mai curând spontană și neregulată, dar și determinată emoțional, în timp ce participarea voluntară tinde să fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
socială a perturbat ritmurile leneșe de altădată. Niciun profesionist nu mai poate rămâne suspendat în cutumele sale. Vin peste noi rigori pe care nu le cerem, dar care se impun. Vin peste noi tot mai multe și mai complicate sarcini birocratice care ne rup din munca directă cu cel ce se așteaptă să fie modelat, schimbat, învățat în interacțiune cu tine. Începi să fii prins între viața școlară, dinamică, fluidă, vie, chiar dacă uneori tristă, și cultura organizațională, pretențioasă, scorțoasă, amorțită dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dacă nu ar exista contraexemplul Chinei. Combinația capitalism în comunism este în cazul lui Florescu și a altor liber profesioniști, o struțocămilă superbă. Comunismul pretinde o egalitate a cetățenilor și pentru a o realiza e nevoie de o severă mașinărie birocratică și represivă. Comunismul așează individul sub stat, statul fiind considerat de la Aristotel, ca un organism pentru care mădularele aproape nici nu contează decât în măsura în care servesc organismul. Egalitatea cetățenilor înseamnă, întruna din etapele comunismului românesc, mizeria tuturor neprivilegiaților. Miliția, securitatea și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
strâns asociată suprimarea brutală a libertății de gândire și de exprimare în România, fără de care nu poate să existe o literatură română. Comunismul în cultură și literatură înseamnă suprimarea libertății comunicațiilor și a deplasărilor 1, cenzură sălbatică, dogme, normative, dirijism birocratic, limbă de lemn, lozinci goale, eroi pretins pozitivi, propagandă, așa-zisul spirit partinic în literatură. Nu cred să existe scriitor din generația mea care a trecut sau nu prin închisoare sau domiciliu obligatoriu care să nu respingă definitiv aceste odioase
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
directă, poate cele mai bune pagini ale lui V. T. în acest domeniu se referă la problema capitală a aparatului de partid. Este chiar cheia problemei acaparării, continuității și supraviețuirii comunismului în România. Tot ce ni se spune despre oligarhia birocratică, metamorfozele, suplețea, bunele sale reflexe defensive, solidaritatea sa de tip tot mai evident mafiot, este de prim ordin. Sunt pagini politologice de referință, de acum încolo, am spune, obligatorie. Modul cum acest aparat a știut să confiște revoluția, să păstreze
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pluralist, într-o societate și structură politică pluralistă, unde drepturile omului sunt integral respectate în toate compartimentele sale. Odioasa cenzură să rămână doar o tristă amintire ! Va trebui, din această cauză, să renunțăm pentru totdeauna la orice concepție administrativă și birocratică de conducere, organizare și dirijare a culturii. Omul de cultură român trebuie îndrumat să învețe sau să reînvețe să gândească, să scrie, să vorbească, să creeze cu capul său, cu talentul său, mai mic sau mai mare. Ca niciodată cuvântul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
scriitorului în special. Se confruntă din ce în ce mai precis două mentalități radical contradictorii. Dominantă este, încă, deocamdată, mentalitatea scriitorului oficial, dar semnele unui început de declin sunt tot mai evidente. Acest scriitor oficial are în continuare psihologia tipică funcționarului de stat, conformistă, birocratică, adesea de sinecurist. Preocuparea sa esențială este doar de a avea și de a-și salva cu orice preț un salariu sigur și, deci, o pensie sigură. Când revistele culturale, întreținute până nu demult de stat, au dat, practic vorbind
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Istorii la mari edituri europene și în mai multe limbi și la București nu? Răspunsul a fost dat, în esență, mai sus. Sunt necesare și alte precizări. Toate nu mai puțin iritante, nu ne îndoim, pentru psihologia festivistă, propagandistică și birocratică dominantă, încă, din păcate, în cultura oficială. Cultura română are nevoie, în primul rând, de un alt tip de organizator, de un alt gen de manager. Cu tenori, baritoni, bași, actori, lipsiți total de experiența cărții, scrisului, editării și difuzării
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
recenzate, nu pătrund în aparatul critic internațional, în bibliografii etc. Nu prin prezentări ocazionale, intermitente, la mari intervale, în stil festivist, pot fi făcute cunoscute realizările noastre, câte sunt. Trebuie mai ales părăsită în cele din urmă concepția exclusivistă, pur birocratică, a propagandei culturale și a imaginii României, dirijată numai oficial și dintr-un centru unic. Experiența spune că realizările cele mai fecunde aparțin de fapt inițiativelor particulare, pe bază de relații personale, afinități, cointeresări, reciprocități și o gamă întreagă de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din însuși programul noii societăți românești ce presupune soliditate, construcție, muncă, efort, un înalt profesionalism, o permanentă integrare și adaptare la noile structuri europene. Va trebui să fim disciplinați, punctuali, preciși, sistematici, productivi, competitivi. Altfel nu avem nici o șansă. Comoditatea birocratică a planului de stat va trebui să dispară. După cum va trebui să dispară, în cele din urmă, și superficialitatea, sinistra fușereală și brambureală, improvizația continuă, cârpeala, trasul chiulului ridicat la rang de virtute națională. Ca și învârteala, mă descurc eu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]