2,286 matches
-
pe însuși Prescoja, comandantul oștirii lituane. În schimb, distrugerea aproape până la unul a cavaleriei lui Iagello, în decembrie 1377 în Moldova, a consfințit pentru români integritatea țării și a asigurat tronul lui Petru, fiul lui Mușat, din dinastia autohtonă. Astfel, biruința câștigată de către Dimitrie Ivanovici Donscoi, cneazul Moscovei, pe câmpia Culicovo de pe Don, în septembrie 1380, nu a avut nici o influență asupra relațiilor românilor cu mongolii și lituanienii. Anul 1380 trebuie totuși reținut ca început al relațiilor româno-ruse, Petru Mușat fiind
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nume proprii care devin denumiri generice pentru categorii întregi de persoane. Cei care se numesc realmente așa n-au nici o vină, sărmanii, dar greu trebuie să le mai fie. Numele unui mare sfânt al bisericii a devenit, din purtător de biruință, patronul proștilor. „Nu te face (nu fi) Gheorghe”! Mai rău, diminutivul său semnifică opoziția obstinată și absurdă, împotriva evidenței: „Gică Contra”. Ion, în formula Nea Ion, este doar obtuz, opac, neinformat, simbol al mulțimii manipulabile. „Ce știe Nea Ion?” Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
La plaiul de Jos/ La pieptul duios, / La inima sfântă/ Ce geme, pământă!” SCRIERI: [Versuri], în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 204-210; Cântec pe zare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1969; Poemul Salamandrei, București, 1971. Traduceri: Sütő András, Biruință în zori, București, 1949. Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4; Camil Baltazar, „Poemul Salamandrei”, VR, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
mei Când pacea vă iubiți de-a pururi Și va fi dragoste-ntre voi. Așa pe ucenici adesea Duios Iisus îi învăța. Și nu s-a auzit vreodată Mai blândă voce ca a Sa. Și cântă pururi mărire Și slavă biruinței lui. Slăvit să fie-ntotdeauna În veci numele Domnului. Nu mai fi trist o suflete dragă Nu mai fi trist o suflete dragă Și nu-ți face inimă rea Căci se va schimba viața degrabă Te iubește Iisus, nu uita
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
jertfă neîntreruptă pentru mine. Tu ai făcut din viața ta un altar pe care te-ai jertfit neîncetat, clipă de clipă, ziua și noaptea, an după an, până ce Hristos te-a chemat la El în noaptea Îvierii Sale, în noaptea biruinței Sale. Tu ai făcut din viața ta un altar în care n-au voie să intre cei ce nu știu, sau nu pot să cinstească locul; altar care trebuie păstrat la loc retras, la loc curat, la loc plin de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Moldova a Ligii prim eminentul militant Prof. D. C. Gh. Marinescu. Ce a Însemnat acest Congres pentru români este redat În sinteza secretarului executiv al Congresului Prof. Victor Crăciun sufletul mișcării. Părerea unanimă este că Întâlnirea de la Herculane este o biruință a spiritualității românești la care au contribuit reprezentanții comunităților, exponenții vieții politice, militanții pentru drepturile românilor. În expunerea finală secretarul executiv relevă aspectele definitorii ale reuniunii. Congresul a fost deschis de către președintele său, Adrian Păunescu, președintele Comisiei pentru Cultură, Culte
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
materială și spirituală de ieri și de astăzi a acestui popor, idealurile, împlinirile și proiectele; a revedea locurile copilăriei și ale tinereții, întâia școală, întâia bibliotecă, întâiul șantier sau birou; a regăsi ambianța primelor sentimente puternice; a călca pe câmpurile biruințelor lui Ștefan sau Mihai sau a le contempla ctitoriile; a examina cu ochi expert construcțiile României din ultimul sfert de secol, către care atâția specialiști din alte țări își îndreaptă cu admirație privirile - iată experiențele pe care știm că cei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o urmăresc pas cu pas.“ („Un deceniu“, Gazeta literară, 1 octombrie 1959) Despre Lucia Demetrius și despre ritmul ei de supușenie (nota V. I.) „În pragul marii aniversări, în pragul împlinirii acestor 40 de ani de jertfe, de luptă, de biruințe ale partidului, fiecare om din țara noastră, a cărui viață s-a schimbat, s-a așezat pe alte temeiuri, are în fața lui, pentru el însuși și pentru copiii lui, alte perspective și posibilitatea fără capăt a împlinirii oricăror curajoase năzuințe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un partid! Și are-n frunte Om între oameni, pentru oameni-om! Pentru lumina țării azi cărunt e! Pentru aceasta l-am urmat și-l vom Urma cu-ntreaga vieții noastre ființă, Cu pasiune, faptă și idee Până la marea țării biruință În comunismul ev, de epopee.“ („Acest partid e inima“, Scînteia, 20 noiembrie 1977) „Poporul simplu numele-i rostește Din mari orașe-n cel mai mic cătun. Azi, Ceaușescu, spus pe românește, Înseamnă Cel Viteaz, Cel Drept, Cel Bun.“ („Poporul - simplu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a dărui celor de azi atașament și inteligență din tezaurul înaintașilor.“ (România literară, 26 ianuarie 1978) EFTIMIU Victor „Progresul pe care l-a luat țara în anii puterii populare e o chezășie că acest popor merge cu pași falnici spre biruințe mari - și acest progres necunoscut până azi în patria noastră ne umple de bucurie și ne îmbărbătează la o cât mai spornică activitate care să ne facă vrednici de toți vizionarii marilor destine românești.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) EMILIAN, Episcop
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vol. IX, 1985) ENESCU Radu „Președintele Nicolae Ceaușescu nu aparține numai, încă de pe-acum, istoriei României și lumii contemporane, dar participă activ la făurirea unui destin fără precedent pentru patria sa la efortul unanim recunoscut de-a contribui la biruința păcii, a cooperării și socialismului pe plan internațional. Mai mult: participarea sa este o creație permanentă și nemijlocită de linii directoare, de majore indicații cu valoare de optimă decizie pentru activitatea noastră viitoare, a tuturor. Oricine l-a ascultat și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
însemnate îi aparține și sentimentul acesta firesc. Dar elanul mereu înnoitor și spornic al muncii libere, însoțit de zborul cel mare al imnului și al cântecului, purtat de oameni de la o zi la alta, ne îndreptățesc să întrezărim mereu alte biruințe ale poporului nostru senin și harnic.“ („Țara a luat cunoștință“, Glasul Patriei, 10 februarie 1960) MĂRGINEAN Viorel, vice președinte al Uniunii Artiștilor Plastici „Suntem convinși că urmând directivele Congresului educației politice și culturii socialiste, prețioasele indicații ale secretarului general al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră socialistă, poezie a faptelor fără precedent în istorie. Epopeea ei încă n-a fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate că nu i-a venit încă vremea. Încă n-am așezat cunună de biruință deplină pe frunțile noastre trudite de muncă, încă-n palmele noastre ciocanul și sapa mai fac bătături, încă mușchii noștri se întind, se încoardă, într-un efort colosală Încă n-am cucerit întrecerea. Homer să vină atunci - și va veni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
învățământului și culturii în patria noastră, propășirii multilaterale a României socialiste.“ („Din gândirea filozofică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Ateneu, mai 1988) STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații și spui CEAUȘESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
comunal din Huși (primar, ing. C. C. Zotta) s-a hotărât aplicarea legii cu privire la împroprietărirea cu locuri de casă a combatanților din Primul Război Mondial, care au fost decorați cu medaliile „Steaua României”, „Coroana României” și „Bărbăție și Credință”. Bucuria marii biruințe, care ne-a adus întregirea neamului, a pus capăt suferinței și lipsurilor. Hușii și-au reluat viața liniștită. 5. Hușii în perioada interbelică Prin revenirea Basarabiei la România în 1918, s-a produs o adevărată renaștere a urbei hușene. Revirimentul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curaj, cu ce abnegațiune lucra fiecare pentru marele scop de regenerare a neamului românesc! Era o suflare puternică de reînviere care trecea peste țară și căreia nici un obstacol din lume n-ar fi putut să-i puie stăvili. Și totuși biruința nu era deloc sigură, căci aveam dușmani strașnici atât în afară cât și înlăuntru, care ne stăteau în cale. În afară erau trei mari împărății vecine, Austria, Rusia și Turcia cari nu vedeau cu ochi buni curentul unionist de la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cine știe dacă n-o fi și o parte de adevăr în aceste legende, căci nu degeaba au trecut ele din generație în generație prin pătura veacurilor pănă în ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a perit, a fost ucis”, dar și a răzbunării crimei care a produs un dezechilibru în univers, iar răul făcut trebuie îndreptat, încât lumea întreagă să nu aibă de suferit. Ideea cardinală ce prezidează cartea e aceea a justiției, a biruinței finale pe care, chiar în condițiile învăluite măcar o vreme în mister, trebuie să o repurteze forțele binelui asupra celor ale răului. Călătoria în căutarea adevărului îi prilejuiește elevului descoperirea altor semnificații ale romanului. în primul rând el descoperă și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
confruntat țara, s-a ajuns la 22 iunie 1941, când generalul Ion Antonescu a dat Ordinul de Zi către armată, în care se spune: „Ostași,v-am făgăduit din prima zi a noi-i mele domnii să vă duc la biruință să șterg pata de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de cetate creștină! Fiți vrednici de trecutul românesc!”.....urmează câteva fraze nesemnifivative
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lui ne-a zdrobit inimile de Întristare. S-a mai stins un bec pentru România! Regretăm cu lacrimi plecarea lui. Amin. Ștefan cel Mare 22.10.2006 Ștefan cel Mare și Sfânt Ai luptat pe-acest pământ Ai luptat cu biruință Și ne-ai crescut În credință Să fim tari și puternici Și s-avem urmași vrednici. Dar ca tine nu mai sunt Tu erai viteaz neînfrânt Ai crezut că te-ai luptat Țara toată ai salvat! De turci și de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
monografie cu succese optimiste și arta unei scrieri literare. Romanul lui Constantin Munteanu nu se putea substitui unui raport de activitate ci prezenta viața reală, în luminile și umbrele ei. Pentru organizatorii lansării a fost un eșec. Pentru autor, o biruință împotriva fricii. Ca orice scriitor care se respectă el nu făcea demascări virulente, ci apela la strategia mai eficientă a cititului printre rânduri. Mesajul odată lansat prindea perfect pe suportul general de așteptare a schimbării și a nemulțumirii. Scriitorul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
adormi. Dacă adoarme, se întoarce înapoi pe stâncă și iar se prăbușește în gol. în fiecare noapte, fără excepție, are același coșmar. Visează urcarea pe stânca netedă ca pielea de femeie. Se umflă în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de bi ruință, cu cât înaintează în ritmul lui propriu, tot mai înfier bântat. Dar o parte din el știe ce urmează și se înfioară - și în trupul care se chircește de spaimă în pat, și în mintea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
E bine așa! 5. Eduard adormise încruntat și încrâncenat, și astfel pătrunse iar în coșmarul care se lipea încă de somnul lui. Escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Se umfla în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Eduard adormise încruntat și încrâncenat, și astfel pătrunse iar în coșmarul care se lipea încă de somnul lui. Escaladarea. Urcarea pe stânca netedă ca pielea unei femei. Se umfla în el ca un balon sentimentul de biruință, copleșitorul sentiment de biruință, cu cât înainta în ritmul lui propriu, tot mai înfierbântat. Dar o parte din el știa ce urmează și se înfiora - și în trupul care se închircea de spaimă în pat, și în mintea adormită în care doar câteva celule
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]