2,430 matches
-
colectivizării la sate". Aceste etichete și clasificări în bună parte fictive privind fracțiunile de "frați" din partid și rolul lor în drama istorică s-au fixat adînc în credință. Degeaba ridicăm un colț al vălului, conducătorii istorici ai revoluției rămîn blestemați. Morții nu pot cere dreptate, iar viii nu îndrăznesc să pună la îndoială fundamentele sistemului, să reveleze misterul din spatele acestuia. Se stabilește un compromis. El constă în iertarea în tăcere a primilor pentru răul care li s-a făcut cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
peisaj, În contrast de obicei cu cel dinainte, În așa fel Încît ele formează un cuplu de alb-negru. În Grui-Stnger sînt două imagini ale universului material: frenezia, monstruozitatea vegetală a Codrului fără viață și, apoi, singurătatea sterilă, mută a pămîntului blestemat. În Răzbunarea lui Statu-Palmă dăm, Întîi, peste un peisaj edenic: „CÎte lunci, păduri și codri de cîntări și de flori pline, CÎte paseri vii, măiestre, șoimi și pajuri năzdrăvane, Păuni mîndri, fulgi de sare, dulci minuni aeriene, CÎți lei, pardosi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Strigoiul din alt poem este un flăcău care, neascultînd de glasul blîndei copilițe, a plecat „pe la ceasul doisprezece” și a căzut În prăpastie dimpreună cu calul său alb. Este concentrată și deconspirată, aici, o legendă. Poetul descrie cu oroare locul blestemat: „În prăpastia cea mare Unde vîntul cu turbare Suflă trist, Înfricoșat...” și dă sfaturi călătorului imprudent: „Călător nenorocit, Fugi de-acele căi pocite...” Un tablou mai substanțial nocturn aflăm În Noaptea Sfîntului Andrii din ciclul Mărgăritarele. Descoperim un Bolintineanu mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat. Așezați Într-un rond mare, Adînciți În Întristare, Pe secriu-și fiecare Oasele-și a rezemat.” Strigoii sînt foștii despoți, vînzători de țară, demnitari lacomi... Glasul ceresc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
umblă pungașul ăsta. Poate s-o fi înhăitat cu cine cine știe ce neisprăviți. Trebuie să le dai de urmă; unii, știi bine, merg nopțile la cimitir, n-o să-ți cadă bine dacă fiul tău o să facă parte din acea șleahtă de blestemați! Dar ce caută ei în cimitir? Cine poate să știe? Se-aude că despoaie morții și le fură chiar și coșciugul ca să-l vândă tâmplarului. Fiul meu, știe toată lume, merge la don Terentio și știu că se comportă bine
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chiar cum ieșea pe furiș din cimitir cu câteva cadavre la spinare. Judecătorii Împăratului credeau și în născociri, ba chiar păreau să-l încurajeze pe cel ce ar fi avut ceva de adăugat la lungile, nesfârșitele acuzații împotriva acelui monah blestemat, care conspira cu fantasmele și cu oamenii, cu animalele și cu plantele. Napoli era în fierbere, venea multă lume, în fiecare dimineață, să asiste la învinuirile acuzării, dar și să-l asculte pe predicatorul iscusit, cunoscător al științelor și artelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stâncilor și din gorgane și luară calea câmpurilor țopăind și orăcăind. Niciodată nu se mai pomenise așa ceva: cu miile, îndreptându-se spre nu se știe unde, de neoprit în drumul lor, hotărâți poate să dea de un loc mai puțin blestemat. Copiii urmăreau acel cortegiu îndreptat spre malul unui curs de apă cu prundișul secătuit și cotropit de oleandri; broscoii s-au adunat în bătătura lui Agnese: de la fereastră femeia i-a văzut sosind cuprinsă de panică. Se gândise să-i
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mișcă neștiutor de ceea ce se întâmplă lângă el, acolo unde se săvârșesc fărădelegi, delicte, abuzuri, unde sunt uciși semeni de-ai lui fără a se da cuiva socoteală". Astăzi șiroco 38 v-a blegit pe toți, sus, treziți-vă suflete blestemate, aici e doar purgatoriul, o să vedeți voi când veți da de iad. Acest soi de amestec de lapte și altceva, mereu același, nu reușise nicicând să-l digere, cu toate astea îl înghițea fără să clipească, fiindcă hrana era necesară
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lucrurile de-a- ndoaselea. Nu știa cum să facă să se trezească, întinse mâna să stingă lumina, dar veioza se depărtă. Își trase mâna, ca arsă, atunci veioza se apropie din nou și lumina ei îi sparse vederea. Era aceeași lumină blestemată care îl orbea mai tare decât întunericul. Gemu, dar ceea ce auzi fu sunetul spart al Vocii care râdea. — Cine ești ? îngăimă. — Nu sunt, răspunse Vocea. Nici tu nu mai ești... Glasul era nefiresc, meșteșugit, precum al păpușarului din spatele scenei. Bătrânul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se institui în cimitir. Saferian mai știa că Gavrilcea se ascunsese împreună cu Pica în cavoul așa-zis al său și că acolo fusese împușcată fata, în ce anume condiții nu aflase. Ioanide se duse la cimitir și merse drept la blestematul cavou, cu frica de a nu da undeva de mormântul Pichii, a cărui vedere n-o putea încă suporta. De departe cavoul era neschimbat și în zăpadă avea o diafanitate remarcabilă. Îngerul, de mână cu madam Hagienuș, arăta drumul paradisului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
căte ori încercăm să mă cunosc, esuam lamentabil. Nu mă recunoșteam. Nu puteam fi eu însămi nici măcar în mine. Mă pierdeam printre atătea suflete ce sălășluiau înăuntrul meu. Nu mă regăseam în nici unul. Căutam ceva mai mult decăt un suflet blestemat, murdar. Așa că într-o zi, m-am hotărăt să mor! Se spune că secretul vieții e să știi cum să mori. De fapt, secretul e să înveți să trăiești. Cănd te naști, ai doar contur și libertate. Restul e vid
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
Egor refuză și distruge ispita, sparge cu toporul portretul domnișoarei Christina, străpunge cu o țepușă locul din pivniță În care se presupune că se ascunde ziua strigoiul și, În cele din urmă, dă foc conacului pentru a pieri astfel casa blestemată și a se risipi vraja malefică. Legătura dintre cele două lumi este făcută de Simina, mica vrăjitoare, „ea este principala suveică În textul eliadesc” (/114). Prin ea „poruncește” Christina, personajul supranatural, dar ea tinde să-și asume o parte din
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sat, ritualurile funerare se degradează, iar oamenii se înstrăinează, migrând dincolo de marginile cotidiene sau trăiesc într-o fatalitate a visului. În ceea ce privește fantasticul enigmatic tema specifică este transfigurarea infernală a ambianței în locul vitalității naturale, iar autorii preferă substituția enigmatică, realitateamască, personajul blestemat, solidar. În opera Masca de Alexandru Macedonski identificăm un fantastic apărut pe neașteptate în viața cotidiană, un fantastic al artificialului, cu schimbări de identitate, dublate, cu o ficțiune terifiantă introdusă subtil în planul realității. Răufăcătorii aflați în misiune, la o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
care subiectivismul pur gramatical nu întunecă în nici un fel obiectivitatea întâmplărilor fantastice care se petrec. Planul de fantasticitate pe care se desfășoară povestirile cu diavoli ale lui Caragiale folosește idei comune din folclor. Diavolul este ispită, practica vrăjitoriei este lucru blestemat, după cum diabolismul femeii, care sperie și pe dracul, este tot o observație morală a poporului, condensată într-un proverb și ilustrată printr-o delicioasă serie de întâmplări, în care Satana este deplin umanizat. Spiritul caragialian nu este bântuit de spectri
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ruinată. Și care dintre sentimentele mele sunt reale? Și întrebarea obsesivă: când se va întâmpla din nou? Care parte a mea mă reprezintă cu adevărat? Cea sălbatică, impulsivă, haotică, plină de energie și nebunie? Sau cea timidă, retrasă, disperată, suicidară, blestemată și obosită? Probabil, mă reprezintă un pic din fiecare, sper să nu fie mult din nici una. (Jamison, 1995b., p. 68, apud. Nolen-Hoeksema, 1998)149. Sentimentul că nu pot avea niciodată încredere în emoțiile sau percepțiile lor îi urmăresc tot timpul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
G. PALMER INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Prefață la ediția în limba română (Radu Nechita) / 7 Prefață (Friedrich A. Hayek) / 13 Statul / 17 Ce se vede și ce nu se vede / 29 Proprietate și lege / 77 Justiție și fraternitate / 97 Bani blestemați / 121 Protecționism și comunism / 147 Necrolog (Gustave de Molinari) / 181 Postfață: Douăzeci de mituri despre piețe (Tom G. Palmer) / 203 Prefață la ediția în limba română Probabil că prima reacție a cititorului român în fața acestei traduceri conține o mare parte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
am avut. Cealaltă nu va fi câtuși mai puțin o pierdere seacă. Morala: a violenta nu înseamnă a produce, ci a distruge. Oh! dacă a violenta ar fi însemnat a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
violenta ar fi însemnat a produce Franța noastră ar fi mai bogată decât este. Mașinile "Blestemate fie mașinile! În fiecare an progresul lor condamnă la Sărăcire milioane de lucrători luându-le munca, și cu munca salariul, și cu salariul Pâinea. Blestemate fie mașinile!" Iată strigătul care se ridică din Prejudecata vulgară și al cărui ecou răsună în jurnale. Dar a blestema mașinile înseamnă a blestema spiritul uman. Ceea ce mă neliniștește este faptul că este cu putință să se întâlnească un om
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
faptul că acest recurs la forță mărturisește că aveți mai multă încredere în voi decât în geniul umanității, este de ajuns, în opinia noastră, să fie alterate înseși natura și esența acestei dogme a cărei realizare o urmăriți 35. Bani blestemați! Bani blestemați! bani blestemați! striga cu un aer dezolat F. economistul, la ieșirea din Comitetul de finanțe unde tocmai discutasem un proiect de bani de hârtie. Ce vi s-a întâmplat? îl întreb. De unde vă vine acest dezgust subit pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acest recurs la forță mărturisește că aveți mai multă încredere în voi decât în geniul umanității, este de ajuns, în opinia noastră, să fie alterate înseși natura și esența acestei dogme a cărei realizare o urmăriți 35. Bani blestemați! Bani blestemați! bani blestemați! striga cu un aer dezolat F. economistul, la ieșirea din Comitetul de finanțe unde tocmai discutasem un proiect de bani de hârtie. Ce vi s-a întâmplat? îl întreb. De unde vă vine acest dezgust subit pentru cele mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la forță mărturisește că aveți mai multă încredere în voi decât în geniul umanității, este de ajuns, în opinia noastră, să fie alterate înseși natura și esența acestei dogme a cărei realizare o urmăriți 35. Bani blestemați! Bani blestemați! bani blestemați! striga cu un aer dezolat F. economistul, la ieșirea din Comitetul de finanțe unde tocmai discutasem un proiect de bani de hârtie. Ce vi s-a întâmplat? îl întreb. De unde vă vine acest dezgust subit pentru cele mai tămâiate divinități
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dezolat F. economistul, la ieșirea din Comitetul de finanțe unde tocmai discutasem un proiect de bani de hârtie. Ce vi s-a întâmplat? îl întreb. De unde vă vine acest dezgust subit pentru cele mai tămâiate divinități de pe această lume? Bani blestemați! Bani blestemați! Mă alarmați! Nu mi s-a întâmplat decât o dată sau de două ori să nu aud hulindu-se pacea, libertatea, viața, iar Brutus a mers până la a zice: Virtute! Tu nu ești decât un nume! Dar dacă a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
economistul, la ieșirea din Comitetul de finanțe unde tocmai discutasem un proiect de bani de hârtie. Ce vi s-a întâmplat? îl întreb. De unde vă vine acest dezgust subit pentru cele mai tămâiate divinități de pe această lume? Bani blestemați! Bani blestemați! Mă alarmați! Nu mi s-a întâmplat decât o dată sau de două ori să nu aud hulindu-se pacea, libertatea, viața, iar Brutus a mers până la a zice: Virtute! Tu nu ești decât un nume! Dar dacă a scăpat de la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a întâmplat decât o dată sau de două ori să nu aud hulindu-se pacea, libertatea, viața, iar Brutus a mers până la a zice: Virtute! Tu nu ești decât un nume! Dar dacă a scăpat de la hulire ceva până acum... Bani blestemați! bani blestemați! Să facem un pic de filozofie. Ce vi s-a întâmplat? A aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decât o dată sau de două ori să nu aud hulindu-se pacea, libertatea, viața, iar Brutus a mers până la a zice: Virtute! Tu nu ești decât un nume! Dar dacă a scăpat de la hulire ceva până acum... Bani blestemați! bani blestemați! Să facem un pic de filozofie. Ce vi s-a întâmplat? A aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]